Vrea sa se desparta de mine :(

Infidelitate!!!pareri pro si contra

Am facut ce nu trebuia!am nevoie de un sfat

Postat pe 5 Noiembrie 2009 12:13
buna....am si eu o poveste trista..... sunt cu un baiat de 1 an de zile, timp in care eu am fost cam dura cu el, camm distanta, cu toate ca el a tras mult de aceasta relatie si a investit sentimente si mi-a acordat toata atentia din lume! eh...ca oricarui om...i s-a cam luat de ceva timp...si in ultimele 2-3 sapt am dus-o mai mult intr-o cearta (din chestii minore, dar la care se pare ca pur si simplu nu ne mai intelegeam). Ieri insa mi-a zis ca nu mai poate, ca el renunta ca nu il mai tin nervii si ca a incercat cum a putut el mai bine sa faca sa mearga iar eu nu m-am dat pe breazda deloc :( acum...eu sincer il iubesc, insa asa mi-e firea, mai rece, mai nesigura, mai banuitoare, mai inchisa in mine si stiu ca nu i-am arat nici sentimente, nici ca imi doresc ceva maimult de la el. El chiar mi-a propus sa ne mutam impreuna, sa inchiriem un apartament, deci sa facem un sacrificu (pt ca amandoi inca locuim cu parintii) numai ca sa fim impreuna! Insa ultima conversatie cu el a fost sa nu mai poate, ca s-a saturat si ca nu mai vrea aceasta relatie. si ca sa mi-o dovedeasca aseara, pt prima data, a iesit fara mine in oras si nu a vrut sa imi zica nici unde nici sa ma mai sune. Astazi ne vedem si o sa mai vb despre noi ..dar eu .nu stiu ce as putea sa ii zic sau sa mai fac pt ca-l intoarce inapoi de la decizia luata. nu stiu de ce sunt asa, pur si isimplu parca mai degraba mi-as da cu un ciocan peste maini decat sa ii spun ce simt si ce vreau de la relatie si ca si eu chiar imi dorsc un viitor cu el! Aveti ceva sfaturi pt mine...tin sa mentionez ca am 25 de ani...dar cam neexperimentata in a socializa cu oamenii...pur si simplu nu stiu cum sa fiu diplomata...iar pe motivul asta am avut de multe ori de pierdut in viata! :( va multumesc anticipat!
iar?
greierash_is_back Postat pe 5 Noiembrie 2009 12:24
Greierash...multumesc de sfat :) esti foarte intelept... dar totusi lasa pe oameni mai in masura sa raspunda daca asta e tot ce poti tu zice!

Inobb Postat pe 5 Noiembrie 2009 12:43

greierash_is_back Postat pe 5 Noiembrie 2009 12:47
Guys...nu ma poate ajuta nimeni cu un sfat ajutator? azi am mai vb la telefon cu el, si a ramas ca ne vedem pe seara pentru a mai discuta. Teoretic pt simplu fapt ca inca mai e deschis unor discutii inseamna ca mai e interesat de subiect,nu? Chiar nu stiu ce speranta pot sa ii dau care sa il faca sa realizeze ca mai are rost relatia noastra!!!
Inobb Postat pe 5 Noiembrie 2009 16:26
Guys...nu ma poate ajuta nimeni cu un sfat ajutator? azi am mai vb la telefon cu el, si a ramas ca ne vedem pe seara pentru a mai discuta. Teoretic pt simplu fapt ca inca mai e deschis unor discutii inseamna ca mai e interesat de subiect,nu? Chiar nu stiu ce speranta pot sa ii dau care sa il faca sa realizeze ca mai are rost relatia noastra!!!
Inobb Postat pe 5 Noiembrie 2009 16:26
Guys...nu ma poate ajuta nimeni cu un sfat ajutator? azi am mai vb la telefon cu el, si a ramas ca ne vedem pe seara pentru a mai discuta. Teoretic pt simplu fapt ca inca mai e deschis unor discutii inseamna ca mai e interesat de subiect,nu? Chiar nu stiu ce speranta pot sa ii dau care sa il faca sa realizeze ca mai are rost relatia noastra!!!
Inobb Postat pe 5 Noiembrie 2009 16:26
Sfaturi ca sa ce? Sa-l minti frumos?
valitaxx Postat pe 5 Noiembrie 2009 16:37
De la: , la data 2009-11-05 12:13:25buna....am si eu o poveste trista..... sunt cu un baiat de 1 an de zile, timp in care eu am fost cam dura cu el, camm distanta, cu toate ca el a tras mult de aceasta relatie si a investit sentimente si mi-a acordat toata atentia din lume! eh...ca oricarui om...i s-a cam luat de ceva timp...si in ultimele 2-3 sapt am dus-o mai mult intr-o cearta (din chestii minore, dar la care se pare ca pur si simplu nu ne mai intelegeam). Ieri insa mi-a zis ca nu mai poate, ca el renunta ca nu il mai tin nervii si ca a incercat cum a putut el mai bine sa faca sa mearga iar eu nu m-am dat pe breazda deloc :( acum...eu sincer il iubesc, insa asa mi-e firea, mai rece, mai nesigura, mai banuitoare, mai inchisa in mine si stiu ca nu i-am arat nici sentimente, nici ca imi doresc ceva maimult de la el. El chiar mi-a propus sa ne mutam impreuna, sa inchiriem un apartament, deci sa facem un sacrificu (pt ca amandoi inca locuim cu parintii) numai ca sa fim impreuna! Insa ultima conversatie cu el a fost sa nu mai poate, ca s-a saturat si ca nu mai vrea aceasta relatie. si ca sa mi-o dovedeasca aseara, pt prima data, a iesit fara mine in oras si nu a vrut sa imi zica nici unde nici sa ma mai sune. Astazi ne vedem si o sa mai vb despre noi ..dar eu .nu stiu ce as putea sa ii zic sau sa mai fac pt ca-l intoarce inapoi de la decizia luata. nu stiu de ce sunt asa, pur si isimplu parca mai degraba mi-as da cu un ciocan peste maini decat sa ii spun ce simt si ce vreau de la relatie si ca si eu chiar imi dorsc un viitor cu el! Aveti ceva sfaturi pt mine...tin sa mentionez ca am 25 de ani...dar cam neexperimentata in a socializa cu oamenii...pur si simplu nu stiu cum sa fiu diplomata...iar pe motivul asta am avut de multe ori de pierdut in viata! :( va multumesc anticipat! vine o vreme cind trebuie sa lasi raceala deoparte...sa iti exprimi sentimentele..ai trecut de vremea cind trebuia sa il cunosti si sa nu arati prea multa iubire...daca ti la el..trebuie sa stie si el lucrul acesta.... numai tu ai raspunsul ...numai tu poti sa vezi daca se merita sa fi cu el...numai tu poti afla cit tine la tine sfat:stai de vb cu el...si vb sincer ceea ce simti...altfel nu vad cum se poate intoarce la tine
cristiana_cris Postat pe 5 Noiembrie 2009 16:43
De la: Inobb, la data 2009-11-05 16:26:06Guys...nu ma poate ajuta nimeni cu un sfat ajutator? azi am mai vb la telefon cu el, si a ramas ca ne vedem pe seara pentru a mai discuta. Teoretic pt simplu fapt ca inca mai e deschis unor discutii inseamna ca mai e interesat de subiect,nu? Chiar nu stiu ce speranta pot sa ii dau care sa il faca sa realizeze ca mai are rost relatia noastra!!! pentru un astel de excercitiu, exista doar un singur raspuns, am terminat! pentru toate celelalte, exista mastercard!
geo_xx Postat pe 5 Noiembrie 2009 17:16
Merci mult Cristina pt sfaturi. asta am incercat sa fac aseara...dar nu stiu cat mi-a reusit. El m-a ascultat...iar eu am incercat sa ii explic ca sunt mai inchisa din fire, mai negativista, si totusi sa il fac sa inteleaga ca simt si eu ce simtea si el, ca vreau aceasta relatie, ca imi doresc un viitor cu el, cu toate ca el acum simte ca eu tot timpul nu am vrut nimic, iar el s-a chinuit singur in relatie. Nu am realizat insa nimic cu aceasta discutie, deoarece el mi-a zis ca nu l-am convins de nimic si ca el nu mai are rabdare si nervii necesari ca sa imi mai dea o sansa. Totusi mi-a zis ca poate sa imi promita ca se va gandi. :( banuiesc ca si in perioada asta in care el se gandeste, eu ar trebui sa fiu proactiva si sa incerc sa fiu convingatoare...dar nu stiu cum pt ca nu sunt omul care sa ti se bage pe sub piele, sa-l dai afara pe usa si sa-ti intre pe geam! Care ar fi cea mai buna metoda de a-i demonstra pe durata scurta (adica cat mai repede si mai convingator) ca imi doresc aceasta relatie si ca sunt implicata????
Inobb Postat pe 6 Noiembrie 2009 10:08
Merci mult Cristina pt sfaturi. asta am incercat sa fac aseara...dar nu stiu cat mi-a reusit. El m-a ascultat...iar eu am incercat sa ii explic ca sunt mai inchisa din fire, mai negativista, si totusi sa il fac sa inteleaga ca simt si eu ce simtea si el, ca vreau aceasta relatie, ca imi doresc un viitor cu el, cu toate ca el acum simte ca eu tot timpul nu am vrut nimic, iar el s-a chinuit singur in relatie. Nu am realizat insa nimic cu aceasta discutie, deoarece el mi-a zis ca nu l-am convins de nimic si ca el nu mai are rabdare si nervii necesari ca sa imi mai dea o sansa. Totusi mi-a zis ca poate sa imi promita ca se va gandi. :( banuiesc ca si in perioada asta in care el se gandeste, eu ar trebui sa fiu proactiva si sa incerc sa fiu convingatoare...dar nu stiu cum pt ca nu sunt omul care sa ti se bage pe sub piele, sa-l dai afara pe usa si sa-ti intre pe geam! Care ar fi cea mai buna metoda de a-i demonstra pe durata scurta (adica cat mai repede si mai convingator) ca imi doresc aceasta relatie si ca sunt implicata????
Inobb Postat pe 6 Noiembrie 2009 10:08
Merci mult Cristina pt sfaturi. asta am incercat sa fac aseara...dar nu stiu cat mi-a reusit. El m-a ascultat...iar eu am incercat sa ii explic ca sunt mai inchisa din fire, mai negativista, si totusi sa il fac sa inteleaga ca simt si eu ce simtea si el, ca vreau aceasta relatie, ca imi doresc un viitor cu el, cu toate ca el acum simte ca eu tot timpul nu am vrut nimic, iar el s-a chinuit singur in relatie. Nu am realizat insa nimic cu aceasta discutie, deoarece el mi-a zis ca nu l-am convins de nimic si ca el nu mai are rabdare si nervii necesari ca sa imi mai dea o sansa. Totusi mi-a zis ca poate sa imi promita ca se va gandi. :( banuiesc ca si in perioada asta in care el se gandeste, eu ar trebui sa fiu proactiva si sa incerc sa fiu convingatoare...dar nu stiu cum pt ca nu sunt omul care sa ti se bage pe sub piele, sa-l dai afara pe usa si sa-ti intre pe geam! Care ar fi cea mai buna metoda de a-i demonstra pe durata scurta (adica cat mai repede si mai convingator) ca imi doresc aceasta relatie si ca sunt implicata????
Inobb Postat pe 6 Noiembrie 2009 10:08
De la: Inobb, la data 2009-11-06 10:08:36Merci mult Cristina pt sfaturi. asta am incercat sa fac aseara...dar nu stiu cat mi-a reusit. El m-a ascultat...iar eu am incercat sa ii explic ca sunt mai inchisa din fire, mai negativista, si totusi sa il fac sa inteleaga ca simt si eu ce simtea si el, ca vreau aceasta relatie, ca imi doresc un viitor cu el, cu toate ca el acum simte ca eu tot timpul nu am vrut nimic, iar el s-a chinuit singur in relatie. Nu am realizat insa nimic cu aceasta discutie, deoarece el mi-a zis ca nu l-am convins de nimic si ca el nu mai are rabdare si nervii necesari ca sa imi mai dea o sansa. Totusi mi-a zis ca poate sa imi promita ca se va gandi. :( banuiesc ca si in perioada asta in care el se gandeste, eu ar trebui sa fiu proactiva si sa incerc sa fiu convingatoare...dar nu stiu cum pt ca nu sunt omul care sa ti se bage pe sub piele, sa-l dai afara pe usa si sa-ti intre pe geam! Care ar fi cea mai buna metoda de a-i demonstra pe durata scurta (adica cat mai repede si mai convingator) ca imi doresc aceasta relatie si ca sunt implicata???? crezi ca exista vreo metoda?...ai vrea sa-ti recomandam si vreun ghid in acest sens?...tot ce trebuie sa faci este sa nu-ti fie teama de sentimentele tale si sa "inveti "sa iubesti...si sa si arati asta...realitatea este alta decat ce ai vazut in telenovele...
Anne_Marry Postat pe 6 Noiembrie 2009 10:16
De la: Inobb, la data 2009-11-06 10:08:36Merci mult Cristina pt sfaturi. asta am incercat sa fac aseara...dar nu stiu cat mi-a reusit. El m-a ascultat...iar eu am incercat sa ii explic ca sunt mai inchisa din fire, mai negativista, si totusi sa il fac sa inteleaga ca simt si eu ce simtea si el, ca vreau aceasta relatie, ca imi doresc un viitor cu el, cu toate ca el acum simte ca eu tot timpul nu am vrut nimic, iar el s-a chinuit singur in relatie. Nu am realizat insa nimic cu aceasta discutie, deoarece el mi-a zis ca nu l-am convins de nimic si ca el nu mai are rabdare si nervii necesari ca sa imi mai dea o sansa. Totusi mi-a zis ca poate sa imi promita ca se va gandi. :( banuiesc ca si in perioada asta in care el se gandeste, eu ar trebui sa fiu proactiva si sa incerc sa fiu convingatoare...dar nu stiu cum pt ca nu sunt omul care sa ti se bage pe sub piele, sa-l dai afara pe usa si sa-ti intre pe geam! Care ar fi cea mai buna metoda de a-i demonstra pe durata scurta (adica cat mai repede si mai convingator) ca imi doresc aceasta relatie si ca sunt implicata???? Faptul k ti-a promis k se va mai gandi iti mai da tie o sansa pt a-i arata macar k incerci sa-l intelegi....sa-i arati k il iubesti...k vrei un viitor pt relatia voastra,etc.Nu zice nimeni k ai reusi din prima dar macar ar vedea k ai intentia de a pune si tu o caramida in relatia voastra,nu crezi?Si mai ales k nu trebuie sa te dai peste cap ca sa-l impresionezi...pur si simplu sa faci des lucruri care lui ii fac placere.....sa aveti activitati comune...nu e greu sa sti.Trebuie doar sa iti doresti sa te schimbi un pic...sa iesi din "barlogul" tau dak il vrei alaturi de tine....exteriorizeaza-ti sentimentele k nu te musca dak ii spui k il iubesti...k vrei sa mergeti amandoi pe acelasi drum...sa intemeiati o familie..etc.Acum tu esti singura care decide....Bafta!
cucciola21 Postat pe 19 Noiembrie 2009 23:47
cucciola21, suna frumos si simplu ce zici tu aici...dar ar fi fost o metoda ce imi zici tu daca el m-ar fi facut sa inteelg ce il deranjeaza in timpul relatiei, nu cand deja imi spune ca nu mai vrea relatia. ce imi spune el sta in felul urmator: te iubesc, tin la tine, jur ca nu exista altcineva in viata mea...DAR un an de zile te-ai purtat dur cu mine, nu ai avut nici o tragere in relatie, relatia a durat atata timp pt ca eu am tras de ea, ti-am propus sa ne mutam impreuna...m-ai refuzat, am facut toate lcururile numai cum vrei tu...eu singur nu am iesit din casa fara tine, tu te-ai dus si la petreceri, si in cluburi fara mine...eu nu ma puteam simtit bien fara tine nicaieri...tu da. Acum am ajuns la capatul puterilor...deoarece in ultima luna ne certam mereu pt ca eu sunt dura iar el a inceput sa se vaite de comportamentul meu si in acest mod, in loc sa ne simtitm bine impreuna...noi tot timpul ne certam. El spune ca asa nu mai poate...ca vrea sa il las in pace sa se calmeze pt ca am ajuns sa ii provoc numai nervi (si observ acest lucru in comportamentul lui...mereu era calm, rabdator, iubaret...acum este nervos, agitat, dur, rece) :( si cu toate astea spune ca inca ma iubeste...dar ca sa il las sa se linisteasca si sa nu il presez. Credeti ca cea mai buna solutie este sa il las o perioada in pace? eu nu ma simt ok sa il las in pace tp ca ma simt vinovata, si simt ca as vrea sa pot face EU ceva sa il scot din starea aceasta. El zice ca nu, ca eu nu-l pot ajuta...ca simte ca daca eu ma port frumos de fapt doar ma prefac si ma abtin...nu ca brusc peste noapte m-am desteptat si m-am schimbat. si are dreptate....si eu sunt cu nervii la pamant in rel asta si si eu am nevoie de liniste ca sa pot fi apoi incarcata pozitiv. insa despartirea mie nu mi se pare cea mai buna solutie...stiti proverbul: ochii care nu se vad se uita!!!! voi ce ati face in locul meu cand un om va cere spatiu si timp ca sa se linisteasca....(stiind ca nu e altcineva la ijloc)? pur si simplu ati opri orice comunicare cu el pana ce el va suna...sau ati insista? PS: am mai avut sambata o discutie...eu l-am invitat in club...el a inceput iarasi sa se enerveze ca de ce il presez, ca nu merge in nici un club cu mine ca ce nu inteleg sa il las in pace. Apoi sambata seara m-a invitat el la o petrecere a unor prieteni de-ai lui (acolo spunand tuturor ca de acum suntem amici), sambata noapte am dormit la el (dar nimic nu s-a intamplat...tot amici) iar duminca am fost la el la tare (vezi doamen...tot ca amici)...iar duminica seara mi-a spus cand am vrut sa-l pup...ca daca am petrecut we impreuna...si s-a intamplat sa nu ne mai certam...sa nu cred ca gata, s-a rezolvat problema...si ca sa nu insist. eu i-am raspuns doar ca astfel vede si el ca putem fi impreuna si fara sa ne certam.... pls....un sfat!!! Va multumesc!
Inobb Postat pe 23 Noiembrie 2009 12:23
Te-am citit cu mare atentie si, crede-ma, am avut senzatia ca esti o copila pe bancile scolii... si nu o femeie de 25 de ani. Spuneai ca nu te pricepi sa socializezi, ca esti cam dificila, ca esti rea, introvertita, ca nu-ti poti exprima sentimetele. Draga mea, tu nu vorbesti aici de vanzatoarea de la buticul din colt si nici de colegele de serviciu cu care te vezi doar in pauza si nu ai idee ce sa le spui. Vorbesti de un barbat cu care ai o relatie de 1 an de zile, care te (te-a) iubit, pe care se presupune ca-l iubesti. De fapt, tu spui asta.. mie imi ramane doar sa te cred. Si atunci? Cand spui ca nu-ti poti arata sentimentele fata de el.. te intreb.. in pat ce faci? Strangi din dinti si mimezi orgasme? E o intrebare retorica, nu astept raspuns. Cum vine.. "Eu il iubesc, dar nu cumva sa afle.. ca mi-e rusine, n-as mai fi eu.. daca ar afla" Mi-e teama ca e cam tarziu pentru regrete. Dar nu e prea tarziu sa inveti o lectie de viata. Totusi, pentru a nu face o tragedie din asta, sfatul meu e sa-i dai timp. Probabil ca mai tine suficient de mult la tine pentru a-si reveni daca e lasat in pace. Iar daca te cauta si impune reguli (amici).. nu incerca sa le schimbi. Dovedeste-i ca vrei ce vrea si el.. chiar daca... asta inseamna sa va pupati pe obraz. Si, musai... SCHIMBA-TE!!!! Schimba-ti atitudinea.. ai 25 de ani, FFS!
rashela Postat pe 23 Noiembrie 2009 12:50
De la: rashela, la data 2009-11-23 12:50:57Te-am citit cu mare atentie si, crede-ma, am avut senzatia ca esti o copila pe bancile scolii... si nu o femeie de 25 de ani. Spuneai ca nu te pricepi sa socializezi, ca esti cam dificila, ca esti rea, introvertita, ca nu-ti poti exprima sentimetele. Draga mea, tu nu vorbesti aici de vanzatoarea de la buticul din colt si nici de colegele de serviciu cu care te vezi doar in pauza si nu ai idee ce sa le spui. Vorbesti de un barbat cu care ai o relatie de 1 an de zile, care te (te-a) iubit, pe care se presupune ca-l iubesti. De fapt, tu spui asta.. mie imi ramane doar sa te cred. Si atunci? Cand spui ca nu-ti poti arata sentimentele fata de el.. te intreb.. in pat ce faci? Strangi din dinti si mimezi orgasme? E o intrebare retorica, nu astept raspuns. Cum vine.. "Eu il iubesc, dar nu cumva sa afle.. ca mi-e rusine, n-as mai fi eu.. daca ar afla" Mi-e teama ca e cam tarziu pentru regrete. Dar nu e prea tarziu sa inveti o lectie de viata. Totusi, pentru a nu face o tragedie din asta, sfatul meu e sa-i dai timp. Probabil ca mai tine suficient de mult la tine pentru a-si reveni daca e lasat in pace. Iar daca te cauta si impune reguli (amici).. nu incerca sa le schimbi. Dovedeste-i ca vrei ce vrea si el.. chiar daca... asta inseamna sa va pupati pe obraz. Si, musai... SCHIMBA-TE!!!! Schimba-ti atitudinea.. ai 25 de ani, FFS! citez
cristiana_cris Postat pe 23 Noiembrie 2009 13:30
ai mare dreptate...si sincer cand vine vorba de relatii...si eu simt ca gandesc ca o fetita de 18 ani. Am fost foarte comoda in viata in sensul ca am niste parinti foarte stricti si din cuvantul carora nu ies...si astfel niciodata nu s-a pus problema sa am voie sa iau singura o decizie...precum cea de a ma muta cu prietenul meu, sau sa pot dormi o noapte pe saptamna la el...pur si simplu parintii mei s-ar suparat si asta e ultimul lucru pe care il vreau. Tocmai de aceea in orice rel am avut am fost dura, rece...tocmai pt a nu ma atasa...a nu-mi dori mai mult. si din pacate niciodata nu mi-a fost bine...pt ca m-am atasat, dar oricummai mult nu am fost in stare sa arat, si nu am fost in stare sa-mi infrunt parintiisi sa imi fac si eu propria mea viata...si prin urmare in alte 2 relatii (actuala ar fi a 3-a) am patit la fel: ne imprieteneam...baiatul ma iubea mult si imi facea mereu pe plac, eu mereu tineam coada sus...pana cand pur si simplu obosea, se plictisea...si in final renunta...cu toate ca ii promiteam eu marea cu sarea, ca ma schimb, ca voi incerca sa fiu altfel...era prea tarziu. si chiar mi-e frica sa se intample la fel si in aceasta rel...pt ca spre deosebire de celelelte 2, acest baiat chiar merita sa primeasca de la mine tot ce mi-a dat si el mie. oricum...nu pot intelege cum un om se poate schiba atat de radical brusc...parca nu mai e el...alta data daca pomeneam eu de despartire...venea repede la mine, se ruga de mine sa ne impacam, imi facea toate poftele...acum...nici nu mai vrea sa auda. Inca vobirm la telefon, spre norocul meu, adica nu a inchis chiar toate caile de comunicare�insa� singura mea posibilitate pt momentul de fata este sa-I dau timp si spatiu. Eu sincer nu inteleg ce poate obtine un om prin timp si spatiu...eu sunt de principiul ca �ochii care nu se vad..se uita�, eu una daca am o problema cu iubitul..stiu clar ca rezolvarea sta in amandoi...nu in a fi lasata in pace. Pe de alta parte e foarte clar ca el e nervos la limita si vrea sa se linisteasca, si totodata nu crede intr-o schimbare brusca a mea...asa cum eu i-am promis..el crede ca doar ma voi preface ca ma port frumos, ca nu ma mai enervez, ca sunt mai iubareata si mai deschisa cu el. Oricum..eu nu cred nici ca ma mai iubeste...sau ca m-a iubit vreodata (cu toate ca el chiar m-a asigurat ca ma iubeste mai mult decat a putut iubi vreodata...si ca si-ar da si viata pt mine...asteaa au fost cuvintele lui) deoarece de exemplu acum am niste probleme medicale..si pe el nici nu il intereseaza..i-am spus la tel si parca s-a facut ca nu aude...si ainceput sa imi vb despre altceva, si anume despre o alta problema a lui mult mai putin importanta. Alt sfat decat sa il las in pace pentru acum, iar in cazul in care ma va suna...sau va mai dori el ceva de la mine...voi avea mai multa grija cum ma voi purta. PS: asa cu toata copilaria mea....stiti cum imi vine sa ma port acum ca vad ca face fitzele astea de cpil mic...in cazul in care se intoarce la mine...sa fiu si mai rea  Deci poate ca el are dreptate cand zice ca nu ma voi schimba....ci doar ma voi preface!  Va multumesc si mai astept idei, sfaturi, opinii daca va mai ganditi la ceva
Inobb Postat pe 23 Noiembrie 2009 15:42
ai mare dreptate...si sincer cand vine vorba de relatii...si eu simt ca gandesc ca o fetita de 18 ani. Am fost foarte comoda in viata in sensul ca am niste parinti foarte stricti si din cuvantul carora nu ies...si astfel niciodata nu s-a pus problema sa am voie sa iau singura o decizie...precum cea de a ma muta cu prietenul meu, sau sa pot dormi o noapte pe saptamna la el...pur si simplu parintii mei s-ar suparat si asta e ultimul lucru pe care il vreau. Tocmai de aceea in orice rel am avut am fost dura, rece...tocmai pt a nu ma atasa...a nu-mi dori mai mult. si din pacate niciodata nu mi-a fost bine...pt ca m-am atasat, dar oricummai mult nu am fost in stare sa arat, si nu am fost in stare sa-mi infrunt parintiisi sa imi fac si eu propria mea viata...si prin urmare in alte 2 relatii (actuala ar fi a 3-a) am patit la fel: ne imprieteneam...baiatul ma iubea mult si imi facea mereu pe plac, eu mereu tineam coada sus...pana cand pur si simplu obosea, se plictisea...si in final renunta...cu toate ca ii promiteam eu marea cu sarea, ca ma schimb, ca voi incerca sa fiu altfel...era prea tarziu. si chiar mi-e frica sa se intample la fel si in aceasta rel...pt ca spre deosebire de celelelte 2, acest baiat chiar merita sa primeasca de la mine tot ce mi-a dat si el mie. oricum...nu pot intelege cum un om se poate schiba atat de radical brusc...parca nu mai e el...alta data daca pomeneam eu de despartire...venea repede la mine, se ruga de mine sa ne impacam, imi facea toate poftele...acum...nici nu mai vrea sa auda. Inca vobirm la telefon, spre norocul meu, adica nu a inchis chiar toate caile de comunicare�insa� singura mea posibilitate pt momentul de fata este sa-I dau timp si spatiu. Eu sincer nu inteleg ce poate obtine un om prin timp si spatiu...eu sunt de principiul ca �ochii care nu se vad..se uita�, eu una daca am o problema cu iubitul..stiu clar ca rezolvarea sta in amandoi...nu in a fi lasata in pace. Pe de alta parte e foarte clar ca el e nervos la limita si vrea sa se linisteasca, si totodata nu crede intr-o schimbare brusca a mea...asa cum eu i-am promis..el crede ca doar ma voi preface ca ma port frumos, ca nu ma mai enervez, ca sunt mai iubareata si mai deschisa cu el. Oricum..eu nu cred nici ca ma mai iubeste...sau ca m-a iubit vreodata (cu toate ca el chiar m-a asigurat ca ma iubeste mai mult decat a putut iubi vreodata...si ca si-ar da si viata pt mine...asteaa au fost cuvintele lui) deoarece de exemplu acum am niste probleme medicale..si pe el nici nu il intereseaza..i-am spus la tel si parca s-a facut ca nu aude...si ainceput sa imi vb despre altceva, si anume despre o alta problema a lui mult mai putin importanta. Alt sfat decat sa il las in pace pentru acum, iar in cazul in care ma va suna...sau va mai dori el ceva de la mine...voi avea mai multa grija cum ma voi purta. PS: asa cu toata copilaria mea....stiti cum imi vine sa ma port acum ca vad ca face fitzele astea de cpil mic...in cazul in care se intoarce la mine...sa fiu si mai rea  Deci poate ca el are dreptate cand zice ca nu ma voi schimba....ci doar ma voi preface!  Va multumesc si mai astept idei, sfaturi, opinii daca va mai ganditi la ceva
Inobb Postat pe 23 Noiembrie 2009 15:42
ai mare dreptate...si sincer cand vine vorba de relatii...si eu simt ca gandesc ca o fetita de 18 ani. Am fost foarte comoda in viata in sensul ca am niste parinti foarte stricti si din cuvantul carora nu ies...si astfel niciodata nu s-a pus problema sa am voie sa iau singura o decizie...precum cea de a ma muta cu prietenul meu, sau sa pot dormi o noapte pe saptamna la el...pur si simplu parintii mei s-ar suparat si asta e ultimul lucru pe care il vreau. Tocmai de aceea in orice rel am avut am fost dura, rece...tocmai pt a nu ma atasa...a nu-mi dori mai mult. si din pacate niciodata nu mi-a fost bine...pt ca m-am atasat, dar oricummai mult nu am fost in stare sa arat, si nu am fost in stare sa-mi infrunt parintiisi sa imi fac si eu propria mea viata...si prin urmare in alte 2 relatii (actuala ar fi a 3-a) am patit la fel: ne imprieteneam...baiatul ma iubea mult si imi facea mereu pe plac, eu mereu tineam coada sus...pana cand pur si simplu obosea, se plictisea...si in final renunta...cu toate ca ii promiteam eu marea cu sarea, ca ma schimb, ca voi incerca sa fiu altfel...era prea tarziu. si chiar mi-e frica sa se intample la fel si in aceasta rel...pt ca spre deosebire de celelelte 2, acest baiat chiar merita sa primeasca de la mine tot ce mi-a dat si el mie. oricum...nu pot intelege cum un om se poate schiba atat de radical brusc...parca nu mai e el...alta data daca pomeneam eu de despartire...venea repede la mine, se ruga de mine sa ne impacam, imi facea toate poftele...acum...nici nu mai vrea sa auda. Inca vobirm la telefon, spre norocul meu, adica nu a inchis chiar toate caile de comunicare�insa� singura mea posibilitate pt momentul de fata este sa-I dau timp si spatiu. Eu sincer nu inteleg ce poate obtine un om prin timp si spatiu...eu sunt de principiul ca �ochii care nu se vad..se uita�, eu una daca am o problema cu iubitul..stiu clar ca rezolvarea sta in amandoi...nu in a fi lasata in pace. Pe de alta parte e foarte clar ca el e nervos la limita si vrea sa se linisteasca, si totodata nu crede intr-o schimbare brusca a mea...asa cum eu i-am promis..el crede ca doar ma voi preface ca ma port frumos, ca nu ma mai enervez, ca sunt mai iubareata si mai deschisa cu el. Oricum..eu nu cred nici ca ma mai iubeste...sau ca m-a iubit vreodata (cu toate ca el chiar m-a asigurat ca ma iubeste mai mult decat a putut iubi vreodata...si ca si-ar da si viata pt mine...asteaa au fost cuvintele lui) deoarece de exemplu acum am niste probleme medicale..si pe el nici nu il intereseaza..i-am spus la tel si parca s-a facut ca nu aude...si ainceput sa imi vb despre altceva, si anume despre o alta problema a lui mult mai putin importanta. Alt sfat decat sa il las in pace pentru acum, iar in cazul in care ma va suna...sau va mai dori el ceva de la mine...voi avea mai multa grija cum ma voi purta. PS: asa cu toata copilaria mea....stiti cum imi vine sa ma port acum ca vad ca face fitzele astea de cpil mic...in cazul in care se intoarce la mine...sa fiu si mai rea  Deci poate ca el are dreptate cand zice ca nu ma voi schimba....ci doar ma voi preface!  Va multumesc si mai astept idei, sfaturi, opinii daca va mai ganditi la ceva
Inobb Postat pe 23 Noiembrie 2009 15:42

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Cum sa il uit????	53	De la: madda1915 18 Aprilie 2013 11:33
Ceva ma tine in loc	7	De la: 30 August 2016 06:59
ce ar trebui sa fac????	16	De la: AndM 8 August 2010 14:04

Ne-am mutat impreuna, dar vrea sa ne despartim..	6	De la: kudika_977873 4 Ianuarie 2015 18:52
Un cadou pt o viata...	11	De la: vulturul_negru 21 Septembrie 2009 13:25