Setari Cookie-uri

relatie la distanta

In mod normal nu as posta pe un forum probleme personale,insa am nevoie de o parere obiectiva a unor oameni care nu ma cunosc.
Sunt cu prietenul meu de 1 an si jumatatate.Eu am 19 ani,iar el 22.Ne iubim mult,suntem f buni prieteni,radem impreuna,suntem pasionali,prietenii ne spun ca avem o relatie ca in filme.Eu m-am maturizat enorm alaturi de el si mi-am dat seama ce importanta majora are in dezvoltarea ta o persoana.Am vrut dintotdeauna sa nu fac greselile pe care le fac fetele de varsta mea,sa depasesc etapa aceea in care privim iubirea ca pe ceva ce trebuie sa primim ca sa ne simtim unitari.Uneori reusesc,alteori nu.Am trecut prin multe probleme alaturi de el,am avut multe dispute ,deoarece suntem diferiti.El este calm,echilibrat,rational,f matur pt varsta lui,in schimb eu sunt impulsiva,uneori rautacioasa si mai ales geloasa pt ca el stie ce vrea sa faca in viata si ii place enorm,spre deosebire de mine care ma aflu intr-o continua confuzie.El vrea sa ma dezvolt ca persoana,vrea sa descopar ce-mi place si sa lupt pt asta,dar uneori revin la iubirea mea copilareasca in care imi doresc sa stau doar cu el si nimic altceva.De curand am avut o disputa,deoarece el a primit o oferta de lucru in strainatate pt 4 5 luni si mi-a spus ca daca nu ar fi stiut cum reactionez ar fi acceptat-o.M-a intristat enorm gandul ca el poate pleca,ca poate sta fara mine.Mi-a spus ca pt el nu inseamna sfarsitul relatiei,ca nu sunt destul de matura sa vad ca nu e un lucru rau.
Sunt imatura sa gandesc asa?Oare relatia nostra nu ar avea de suferit?Ma iubeste mai putin pt ca el poate pleca oricand de langa mine,sau iubirea mea este una egoista si superficiala?




Amalia19
Postat pe 2 Decembrie 2009 13:11
Din cauza geloziei o sa pierzi mult in viata. Bineintales ca, la un moment dat, iti vei da seama de lucrul asta si iti va parea rau ca nu ai putut sa fii altfel, dar, stii cum se spune, niciodata nu e prea tarziu.
Cat despre relatia pe care o ai cu acest baiat, eu, sincer, nu cred ca o sa imbatranesti langa el. Ideea este sa o faci cat mai frumoasa atata timp cat dureaza (relatia)... stai de vorba cu el si fa-l sa inteleaga ca nu ai fi chiar atat de suparata daca ar pleca (pt 5 luni), dar da-i de inteles ca doresti sa ramaneti impreuna, ca o sa-l astepti, chiar daca probabil nu va fi asa (asta numai tu poti sa stii). Daca te iubeste va fi doar al tau (5 luni nu este mult).
Si, da, esti cruda, ai multe de invatat de la viata pana sa fii matura; relatia voastra nu trebuie sa aiba de suferit daca stii sa discuti cu el; nu, nu inseamna ca el te iubeste mai putin daca vrea sa castige mai bine, iar de iubirea pe care i-o porti trebuie sa-ti dai singura seama.
i_andra
Postat pe 2 Decembrie 2009 17:19
poate acum a renuntat la plecare..dar mai tarziu sigur nu va mai renunta!
lipsa increderii si gelozia excesiva duc la despartire..mai devreme sau mai tarziu!
one_size
Postat pe 3 Decembrie 2009 21:52
De la: Amalia19, la data 2009-12-02 13:11:24In mod normal nu as posta pe un forum probleme personale,insa am nevoie de o parere obiectiva a unor oameni care nu ma cunosc.
Sunt cu prietenul meu de 1 an si jumatatate.Eu am 19 ani,iar el 22.Ne iubim mult,suntem f buni prieteni,radem impreuna,suntem pasionali,prietenii ne spun ca avem o relatie ca in filme.Eu m-am maturizat enorm alaturi de el si mi-am dat seama ce importanta majora are in dezvoltarea ta o persoana.Am vrut dintotdeauna sa nu fac greselile pe care le fac fetele de varsta mea,sa depasesc etapa aceea in care privim iubirea ca pe ceva ce trebuie sa primim ca sa ne simtim unitari.Uneori reusesc,alteori nu.Am trecut prin multe probleme alaturi de el,am avut multe dispute ,deoarece suntem diferiti.El este calm,echilibrat,rational,f matur pt varsta lui,in schimb eu sunt impulsiva,uneori rautacioasa si mai ales geloasa pt ca el stie ce vrea sa faca in viata si ii place enorm,spre deosebire de mine care ma aflu intr-o continua confuzie.El vrea sa ma dezvolt ca persoana,vrea sa descopar ce-mi place si sa lupt pt asta,dar uneori revin la iubirea mea copilareasca in care imi doresc sa stau doar cu el si nimic altceva.De curand am avut o disputa,deoarece el a primit o oferta de lucru in strainatate pt 4 5 luni si mi-a spus ca daca nu ar fi stiut cum reactionez ar fi acceptat-o.M-a intristat enorm gandul ca el poate pleca,ca poate sta fara mine.Mi-a spus ca pt el nu inseamna sfarsitul relatiei,ca nu sunt destul de matura sa vad ca nu e un lucru rau.
Sunt imatura sa gandesc asa?Oare relatia nostra nu ar avea de suferit?Ma iubeste mai putin pt ca el poate pleca oricand de langa mine,sau iubirea mea este una egoista si superficiala?







dragutza,daca va iubiti si aveti incredere unul in celalalt,nu vad ce probleme ar putea sa apara pe parcurs !
Eu ,cu fostul ( relatie de 2 ani jumate teoretic ),am stat aproximativ 1 an de zile despartiti,pt k el era plecat din tara.ne-am despartit pana la urma,dar au fost alte motive .
Momentan,sunt iar,intr-o relatie de gen,eu fiind plecata,el fiind in romania ..un amic foarte bun...
Daca e sa ne iubim atat de mult ,pe cat sustinem ..o sa fim impreuna pan' la urma!
Asa ca,mai bine traieste prezentul si lasa timpul sa hotarasca ce va fi mai departe .

blaa
Postat pe 6 Decembrie 2009 18:34
nu prea is dea ord u relagtile la distanta..sti vorba aia ochii care nu se vad se uita....si da am avut o relatie la distanta si cand sa ne-ntlnim...nu mai era aceleasi sentimente ...
iulia069834
Postat pe 15 Decembrie 2009 20:32
De la: iulia069834, la data 2009-12-15 20:32:49nu prea is dea ord u relagtile la distanta..sti vorba aia ochii care nu se vad se uita....si da am avut o relatie la distanta si cand sa ne-ntlnim...nu mai era aceleasi sentimente ...


io totusi sunt insistent!! imi place sa cred ca totusi ai vrut sa scrii ceva!
geo_xx
Postat pe 15 Decembrie 2009 21:21
De la: Amalia19, la data 2009-12-02 13:11:24In mod normal nu as posta pe un forum probleme personale,insa am nevoie de o parere obiectiva a unor oameni care nu ma cunosc.
Sunt cu prietenul meu de 1 an si jumatatate.Eu am 19 ani,iar el 22.Ne iubim mult,suntem f buni prieteni,radem impreuna,suntem pasionali,prietenii ne spun ca avem o relatie ca in filme.Eu m-am maturizat enorm alaturi de el si mi-am dat seama ce importanta majora are in dezvoltarea ta o persoana.Am vrut dintotdeauna sa nu fac greselile pe care le fac fetele de varsta mea,sa depasesc etapa aceea in care privim iubirea ca pe ceva ce trebuie sa primim ca sa ne simtim unitari.Uneori reusesc,alteori nu.Am trecut prin multe probleme alaturi de el,am avut multe dispute ,deoarece suntem diferiti.El este calm,echilibrat,rational,f matur pt varsta lui,in schimb eu sunt impulsiva,uneori rautacioasa si mai ales geloasa pt ca el stie ce vrea sa faca in viata si ii place enorm,spre deosebire de mine care ma aflu intr-o continua confuzie.El vrea sa ma dezvolt ca persoana,vrea sa descopar ce-mi place si sa lupt pt asta,dar uneori revin la iubirea mea copilareasca in care imi doresc sa stau doar cu el si nimic altceva.De curand am avut o disputa,deoarece el a primit o oferta de lucru in strainatate pt 4 5 luni si mi-a spus ca daca nu ar fi stiut cum reactionez ar fi acceptat-o.M-a intristat enorm gandul ca el poate pleca,ca poate sta fara mine.Mi-a spus ca pt el nu inseamna sfarsitul relatiei,ca nu sunt destul de matura sa vad ca nu e un lucru rau.
Sunt imatura sa gandesc asa?Oare relatia nostra nu ar avea de suferit?Ma iubeste mai putin pt ca el poate pleca oricand de langa mine,sau iubirea mea este una egoista si superficiala?







esti putin egoista in cazul asta daca nu il lasi sa plece
gandeste-te ca tocmai asa vei vedea daca relatia voastra dureaza si va trece peste aceasta proba
eu zic ca mai bine vorbiti si incerci sa il intelegi si sa il sustii..asta daca intr-adevar il iubesti
yulyana_c
Postat pe 21 Decembrie 2009 10:43
De la: Amalia19, la data 2009-12-02 13:11:24
In mod normal nu as posta pe un forum probleme personale,insa am nevoie de o parere obiectiva a unor oameni care nu ma cunosc.
Sunt cu prietenul meu de 1 an si jumatatate.Eu am 19 ani,iar el 22.Ne iubim mult,suntem f buni prieteni,radem impreuna,suntem pasionali,prietenii ne spun ca avem o relatie ca in filme.Eu m-am maturizat enorm alaturi de el si mi-am dat seama ce importanta majora are in dezvoltarea ta o persoana.Am vrut dintotdeauna sa nu fac greselile pe care le fac fetele de varsta mea,sa depasesc etapa aceea in care privim iubirea ca pe ceva ce trebuie sa primim ca sa ne simtim unitari.Uneori reusesc,alteori nu.Am trecut prin multe probleme alaturi de el,am avut multe dispute ,deoarece suntem diferiti.El este calm,echilibrat,rational,f matur pt varsta lui,in schimb eu sunt impulsiva,uneori rautacioasa si mai ales geloasa pt ca el stie ce vrea sa faca in viata si ii place enorm,spre deosebire de mine care ma aflu intr-o continua confuzie.El vrea sa ma dezvolt ca persoana,vrea sa descopar ce-mi place si sa lupt pt asta,dar uneori revin la iubirea mea copilareasca in care imi doresc sa stau doar cu el si nimic altceva.De curand am avut o disputa,deoarece el a primit o oferta de lucru in strainatate pt 4 5 luni si mi-a spus ca daca nu ar fi stiut cum reactionez ar fi acceptat-o.M-a intristat enorm gandul ca el poate pleca,ca poate sta fara mine.Mi-a spus ca pt el nu inseamna sfarsitul relatiei,ca nu sunt destul de matura sa vad ca nu e un lucru rau.
Sunt imatura sa gandesc asa?Oare relatia nostra nu ar avea de suferit?Ma iubeste mai putin pt ca el poate pleca oricand de langa mine,sau iubirea mea este una egoista si superficiala?





si eu sunt intr-o relatie de 1 an si 2 luni si el a plecat acum 2 si ceva in strainatate la munca mi-a fost si imi este foarte greu dar daca il iubesc trebuie sa ii respect idealurile daca esti sigura de iubirea ce va leaga nu are de ce sa iti fie teama nu cont ce spun alte persoane tu iate dupa ce iti spune inima adica fii optimista ca sunt sigura ca inima nu te lasa sa accepti lucrul asta repet daca o sa tineti legatura o sa fie ok si chiar daca esty geloasa nu o arata e mult mai bine...iti spun din experienta in fiecare seara ai sa-i simti lipsa si o sa iti fie greu dar nu o sa se destrame tot ce ati cladit pana acum ;)incearca sa te gandesti si la el poate chiar isi doreste serviciul asta iar din moment ce prima data a refuzat a fost pentru ca s-a gandit la tine inseamna mult;)ca inainte de tine sa pui pe primul loc persoana iubita...si 4-5 luni nu e chiar asa de mult...gandeste-te poate nu sunt in masura sa iti dau sfaturi dar fiin d in aceiasi situatie m-am pus in locul tau..bafta!:*
_PrInTzEs_
Postat pe 27 Decembrie 2009 17:58
2 luni am vrut sa scriu
_PrInTzEs_
Postat pe 27 Decembrie 2009 17:58

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Una din cele 9 profetii ale lui Nostradamus pentru 2012 : Pe 7 mai 2012, va aparea pentru prima data Antihristul... Voi ce parerea aveti? 10 De la: rondina 5 Octombrie 2013 14:23
Prima cina cu ai lui. I really need help ! 32 De la: Vipassana 27 Decembrie 2011 17:39
Amicul timid 12 De la: Andaluzia28 23 Iulie 2014 21:43
ce parere aveti despre dependenta de jocurile de noroc si despre persoanele dependente de acest viciu?......credeti ca sunt recuperabili? 72 De la: kudika038762 2 Aprilie 2013 20:30
sanatatea e pe primul loc 5 De la: machiajtatuaj 26 Iunie 2009 01:10