Mai multe
| asteptam un medic ginecolog sa-si spuna parerea fata de cititoarele acestui topic.Este bine sau nu sa facem acea cauterizare? | ||
|
ioanacuna Postat pe 23 Februarie 2009 22:06 |
||
|---|---|---|
| E bine sa mergeti la ginecolog sa fiti vazute. Si daca nu v-a convins cereti o a doua opinie. Lucrurile difera de la pacienta la pacienta si ce se potriveste uneia nu se potriveste tuturor. | ||
|
kharma_healthy Postat pe 25 Martie 2009 07:48 |
||
Buna dimineata!e ffff bine sa mergeti la un ginecolog,nu sa il asteptati sa intre pe net,eu personal nu am auzit nimic rau despre cauterizare,dar cel mai bine e sa cereti parerea specialistilor.Bafta |
||
|
|
||
|
51160 Postat pe 25 Martie 2009 08:03 |
||
| n-am spus sa vina medicul la noi sa vina cu raspunsuri pe net sa putem sta de vorba,sa dezbatem problemele,sa stim ce e bine si ce e rau stimabilo! | ||
|
ioanacuna Postat pe 25 Martie 2009 21:09 |
||
De la: ioanacuna, la data 2009-02-23 22:06:29asteptam un medic ginecolog sa-si spuna parerea fata de cititoarele acestui topic.Este bine sau nu sa facem acea cauterizare? mda...cred k ginecologii atat asteapta sa termine programul incarcat de la serv si sa vina aks sa mai dea niste sfaturi pe forum si bineinteles fara plata... ...neah...dar despre ce cauterizare vb voi aici??
|
||
|
morphina Postat pe 25 Martie 2009 23:22 |
||
| incepeti cu un tratament local, de regula aceste cervicite sunt rezultatul unor infectii locale,..in ultimii ani, cauterizarea se foloseste cam in exces, se platesc bani buni pentru ea,..si nu uitati igiena locala, femeile nu stiu sa se spele! | ||
|
labora Postat pe 28 Martie 2009 08:07 |
||
| felicitari labora! | ||
|
ioanacuna Postat pe 29 Martie 2009 19:53 |
||
| draga mea exista solutie pentru tine.eu am avut rana pe col uterin si mi-a disparut cu nutritionalele de la firma GNLD INTERNATIONAL.DACA vrei mai multe detalii contacteaza-ma pe e -mailul [email protected] sanatate... | ||
|
healthy001005 Postat pe 3 Aprilie 2009 17:26 |
||
| buna,as vrea sa va inreb pe voi care aveti probleme cu urechile caci mie de ceva vreme imi tot curge un lichid din urechi,am fost mai demult la un medic o.r.l.si mia dat tratament,pt catva timp mia trecut acum iar ma lupt cu aceasi problema.am vrut sa ma duc din nou la medic dar din pakate a murit si nu este inlocuitor.am auzit ca antibioticele augumetin capsule sant f bune,am mai folofit augumetin si am fost bn.voi ce ma sfatuiti sa fac?sa merg la medicul de familie sami dea o reteta cu augumetin si antibiotice/astept cu nerabdare un raspuns de la voi va pup dulce Anca | ||
|
anka36 Postat pe 6 Aprilie 2009 00:27 |
||
De la: healthy001005, la data 2009-04-03 17:26:48draga mea exista solutie pentru tine.eu am avut rana pe col uterin si mi-a disparut cu nutritionalele de la firma GNLD INTERNATIONAL.DACA vrei mai multe detalii contacteaza-ma pe e -mailul [email protected] sanatate... Toti afaceristii se baga in seama sa-si vanda produsele? Nu cred ca e indicat sa luam dupa ureche tot felul de prostii. Poti regreta amarnic chiar daca sunt produse naturale. AVETI GRIJA FETELOR CONSULTATI MEDICII , INDIFERENT DIN CARE RAMURA A MEDICINII |
||
|
protopa Postat pe 21 Aprilie 2009 20:18 |
||
| consultati un medic ginecolog!nu mai sperati sa dezbateti aici acest subiect!de aceea sunt medici!si in plus de asta sunt de acord cu tine elenatot.....nu luati medicamente dupa ureche!MERGETI LA UN MEDIC SPECIALIST! | ||
|
deiutza_20 Postat pe 26 Aprilie 2009 16:31 |
||
De la: elenatot, la data 2009-04-21 20:18:58De la: healthy001005, la data 2009-04-03 17:26:48draga mea exista solutie pentru tine.eu am avut rana pe col uterin si mi-a disparut cu nutritionalele de la firma GNLD INTERNATIONAL.DACA vrei mai multe detalii contacteaza-ma pe e -mailul [email protected] sanatate... Pai tu vorbesti mai domnisoara/doamna,tu vinzi argila si iluzii la oamenii,cine este excrocul?Si de ce? |
||
|
enemgabriel Postat pe 26 Aprilie 2009 18:50 |
||
| Stie cineva daca steriletul "mirena" ingasa? ....asa dori raspuns de la cineva care are sau o presoana avizata. Va multumesc | ||
|
fifi_healthy Postat pe 6 Mai 2009 08:52 |
||
nu am mai auzit pana acum ca un sterilet poate ingrasa
|
||
|
Oana25_healthy Postat pe 12 Iunie 2009 17:14 |
||
Pt Oana 25, daca nu stiai ac sterilet nu este unul obisnuita el secreta anumiti hormoni in interior (in uter) si ca orce hormon "introdus" in corp poate da diverse reacti (ex anticonceptionale, mancare tratata cu hormoni de crestere etc)DACA NU TE PRICEPI NU-TI MAI DA CU PAREREA ...SE CHEAMA INCOMPETENTA
|
||
|
fifi_healthy Postat pe 14 Iunie 2009 09:42 |
||
De la: fifi, la data 2009-06-14 09:42:44Pt Oana 25, daca nu stiai ac sterilet nu este unul obisnuita el secreta anumiti hormoni in interior (in uter) si ca orce hormon "introdus" in corp poate da diverse reacti (ex anticonceptionale, mancare tratata cu hormoni de crestere etc)DACA NU TE PRICEPI NU-TI MAI DA CU PAREREA ...SE CHEAMA INCOMPETENTA Am ramas si eu surprinsa mai "DESTEAPTO"
|
||
|
Oana25_healthy Postat pe 14 Iulie 2009 16:19 |
||
De la: fifi, la data 2009-06-14 09:42:44Pt Oana 25, daca nu stiai ac sterilet nu este unul obisnuita el secreta anumiti hormoni in interior (in uter) si ca orce hormon "introdus" in corp poate da diverse reacti (ex anticonceptionale, mancare tratata cu hormoni de crestere etc)DACA NU TE PRICEPI NU-TI MAI DA CU PAREREA ...SE CHEAMA INCOMPETENTA Cred ca e o inventie recenta la care nu i s-a facut publicitate???????
|
||
|
protopa Postat pe 16 Iulie 2009 08:33 |
||
De la: fifi, la data 2009-06-14 09:42:44Pt Oana 25, daca nu stiai ac sterilet nu este unul obisnuita el secreta anumiti hormoni in interior (in uter) si ca orce hormon "introdus" in corp poate da diverse reacti (ex anticonceptionale, mancare tratata cu hormoni de crestere etc)DACA NU TE PRICEPI NU-TI MAI DA CU PAREREA ...SE CHEAMA INCOMPETENTA doamna fifi dak tot va pricepeti asa bine ar fii trebuit sa mai stiti ca anticanceptionalele se iau pe cale orala deci sunt metabolizate la nivelul ficatului deci produsii de metabolism intra in circulatia sistemica. Anticonceptionalele nu te incuie in frigider, nu te obliga sa maci ca sparta... si cu asta s-a spart mitul. singura kestie pe care o pot face e sa creasca retentia de lichide in organism ceea ce nu e similar cu ingrasatul. eliberarea hormonilor de la nivelul steriletului se face local, doar la nivelul uterului deci rezulta ca nu ajunge in circulatia sistemica pentru a influenta procesele metabolice. Eu zic sa nu mai iei oamenii la zor pe net pana nu te informezi....asa as putea afirma si eu k esti incompetenta.
|
||
|
morphina Postat pe 17 Iulie 2009 01:40 |
||
De la: morphina, la data 2009-07-17 01:40:12De la: fifi, la data 2009-06-14 09:42:44Pt Oana 25, daca nu stiai ac sterilet nu este unul obisnuita el secreta anumiti hormoni in interior (in uter) si ca orce hormon "introdus" in corp poate da diverse reacti (ex anticonceptionale, mancare tratata cu hormoni de crestere etc)DACA NU TE PRICEPI NU-TI MAI DA CU PAREREA ...SE CHEAMA INCOMPETENTA Doamna fifi are dreptate. Eu voi fi mai explicit: EFECTUL AVORTIV AL MULTOR METODE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE CONSECIN�E NEGATIVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE IMORALITATEA METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE ABSTINEN�A PERIODIC�) - O ALTERNATIV� S�N�TOAS� �I MORAL� (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE �n primul r�nd recomand blogurile urm�toare : http://www.augustincezar.blogspot.com/ Acest blog con�ine: Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este om din clipa concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative pentru a nu face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�n�toare. Argumente c� multe dintre metodele a�a � zis � contraceptive � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii). Argumente c� toate metodele artificiale de contracep�ie sunt d�un�toare s�n�t��ii �i sunt �i p�cate, chiar dac� so�ii ar avea motive care ar putea p�rea justificate pentru a le folosi. C�nd exist� un motiv grav, justificat, de a evita concep�ia, exist� o alternativ� : metodele naturale de planificare familial� bazate pe abstinen�a periodic� (abstinen�a �n perioada fertil� a ciclului). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii �i nu sunt p�cate dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i din motive grave, justificate, nu din egoism. Dac� se recurge la aceste metode din egoism �i nu din motive grave, atunci devin p�cate �i aceste metode naturale. Pute�i intra �i pe blogul urm�tor: http://www.cezar-iasi.blogspot.com/ Acest blog con�ine: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc. V� rog intra�i pe bloguri �i trimite�i-le mai departe, ca s� foloseasc� �i altora. Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu. Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat pe messenger, unde am id-ul vieru_cezar_iasi sau pe e-mail la adresa [email protected] 1. Informa�ii mai pu�in cunoscute despre metodele artificiale de contracep�ie �i linkuri cu declara�ii medicale �i c�r�i despre nocivitatea acestor metode: Dup� cum am ar�tat �i pe bloguri, este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este om din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, zigotul posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt programate �n codul genetic. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. Iar suflete�te, Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�. Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii. Nu avem dreptul s� ne atingem de via�� ]n nici un fel. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci nici un copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� ! Unele dintre metodele artificiale de � contracep�ie � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii), deoarece nu sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, ci ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (�mpiedic� implantarea �n uter a ovulului deja fecundat). Astfel, sunt avortive pilula de a doua zi �i steriletul, c�ci ac�ioneaz� dup� concep�ie; contraceptivele hormonale (pilulele anticoncep�ionale luate �nainte, injec�iile contraceptive, implanturile subdermice �i alte contraceptive hormonale) uneori sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, dar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia, deci, �n numeroase cazuri sunt avortive: de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i �n aceste cazuri ac�ioneaz� dup� fecunda�ie modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru ovulul fecundat. Astfel �mpiedic� nida�ia �n cazurile, destul de numeroase, �n care fecunda�ia totu�i a avut loc, iar embrionul va fi eliminat ulterior, �n timpul menstrua�iei, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5mm). Dar aspectul avortiv al acestor metode artificiale de contracep�ie este trecut de cele mai multe ori sub t�cere, deoarece exist� interesul comercializ�rii lor, a�a cum vom vedea mai jos. Multina�ionalele c�tig� sume imense de bani pe plan mondial din producerea �i comercializarea acestor produse a�a �zis � contraceptive �. Se adaug� �i interesul celor care �mpart �n mod nedrept resursele �i manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei din lume nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii. Unii medici spun adev�rul �n privin�a contracep�iei, dar al�ii ofer� pacientelor explica�ii sumare, f�r� �ns� a preciza c� aceasta se realizeaz� uneori prin distrugerea �i eliminarea embrionului (copilului), adic� prin avort timpuriu. Doctorul Mina Minovici critica propaganda contraceptiv�, numind-o �propagand� criminal�, �plag� social� �i na�ional�. Pe l�ng� ac�iunea avortiv� a multora dintre metodele artificiale de contracep�ie, toate metodele artificiale de contracep�ie au �i consecin�e negative asupra s�n�t��ii (efecte secundare), unele dintre ele chiar foarte grave, care vor fi prezentate mai jos. Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o carte ce poate fi citit� direct pe internet despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care nu se vorbe�te din interese comerciale. Un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Cartea este scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper. http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale -Informa�ii importante despre efectul avortiv al pilulei contraceptive �i despre consecin�ele grave asupra s�n�t��ii g�si�i acces�nd �i linkul urm�tor : http://www.avort.ro/pilula.php Textul de pe acest site a fost scris pe baza unui studiu f�cut de Dr. Chris Kahlenborn care este medic terapeut la o clinic� privat� din Altoona, SUA. El este autorul studiului Breast Cancer, Its Link to Abortion and Birth Control Pill (Cancerul mamar, leg�tura sa cu avortul �i pilula de control al na�terii). Informa�iile au fost oferite prin bun�voin�a doamnei dr. Nicole Syed, de la Centrul Fertility Care, Londra, 21a Soho Square W1D 4NR; Tel: 020 7437 0892; e-mail: mailto:[email protected] - Un site despre nocivitatea metodelor artificiale de contracep�ie : http://www.anticonceptionale.info/ -Despre efectele avortive �i d�un�toare pentru organism ale contraceptivelor artificiale � Dr. Chris Kahlenborn �i Dr. Ann Moell: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/230-ce-trebuie-sa-stie-o-femeie-despre-contraceptie -Contraceptivele hormonale (�i �n general contraceptivele artificiale) chiar sunt periculoase. Studiu cu trimiteri la articole si link-uri catre reviste si carti de specialitate despre nocivitatea contraceptivelor http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/215-contraceptivele-hormonale-chiar-sunt-periculoase -Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive (cauzeaz� avorturi timpurii) �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii -Pilulele anticoncep�ionale sunt avortive Autor: John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998 http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/229-cum-functioneaza-si-mai-ales-cum-esueaza-pilula-pilula-provoaca-avortul-hormonal-avorturi-timpurii -Fa�a nev�zut� a contraceptivelor: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/213-fata-nevazuta-a-contraceptivelor -Pilula �i cancerul mamar (cancerul de s�n) � interviu cu Dr. Chris Kahlenborn http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/216-pilula-si-cancerul-mamar-cancerul-de-san -Riscul cancerului mamar indus de pilul� � autor Dr. Chris Kahlenborn http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/217-riscul-cancerului-mamar-indus-de-pilula -Despre pericolele contraceptivelor injectabile: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/214-contraceptivele-injectabile-periculoase-pentru-sanatatea-oamenilor - De asemenea, pute�i citi sau audia conferin�a despre avort, efectele nocive ale metodelor artificiale de �contracep�ie� �i despre bolile cu tranmitere sexual� �inut� de doamna doctor Cristina Todea � Gross, acces�nd linkul urm�tor : http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/209/Conferinta-despre-avort Alternativa la metodele artificiale de contracep�ie este planificarea familial� prin metodele naturale, bazate pe abstinen�a periodic� (�n zilele fertile ale femeii). Aceste metode naturale sunt s�n�toase, nu cost� nimic �i sunt �n acord cu morala cre�tin� dac� se recurge la ele din motive grave, justificate, nu din motive egoiste. Dar dac� so�ii nu au motive grave, justificate pentru a am�na sau evita conceperea unor noi copii �i recurg la metodele naturale din motive egoiste, atunci �i aceste metode naturale devin p�cate. Dar metodele artificiale de contracep�ie (at�t cele care ac�ioneaz� dup� concep�ie, c�t �i cele care sunt o piedic� pentru concep�ie) sunt p�cate chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase pentru a le folosi, dup� cum vom vedea c�nd vom ar�ta imoralitatea acestor metode. Exist� o singur� excep�ie: este permis� din punct de vedere moral (deci nu constituie p�cat) folosirea metodelor terapeutice cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, chiar dac� se prevede c� din aceasta va rezulta o piedic� �mpotriva concep�iei, cu condi�ia ca aceast� piedic� s� nu fie direct voit�.Cine n-a �tiut p�n� acum toate aceste aspecte �i a folosit metode artificiale de contracep�ie, s� nu mai foloseasc� astfel de metode m�car de acum �nainte. Prin informa�iile detaliate din acest material venim �n �nt�mpinarea datoriei morale pe care o are fiecare de a se informa c�t mai bine. Dac� nu s-ar informa, ar fi �n ignoran�� vinovat�.Legea care interzice metodele artificiale de contracep�ie nu e o simpl� lege a dreptului uman, ci este o lege a lui Dumnezeu, care a fost dat� o dat� pentru totdeauna �i nu poate fi schimbat� niciodat�. Toate Bisericile cre�tine exprim� �ntr-un glas voin�a lui Dumnezeu care interzice sterilizarea �i toate metode artificiale de contracep�ie. Nu trebuie s� lu�m exemplul oamenilor p�c�to�i �i corup�i, oric�t de mul�i ar fi ace�tia, ci exemplul cre�tinilor adev�ra�i care respect� voin�a lui Dumnezeu. 2. Metodele naturale de planificare familial� � o alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie O alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie o reprezint� metodele naturale de planificare familial�. Mul�i medici ginecologi critic� metodele artificiale de contracep�ie �i recomand� metodele naturale de planificare familial�. Metodele naturale de planificare familial� sunt cele care respect� ordinea fireasc� at�t �n preg�tirea �i �n desf�urarea actului sexual, c�t �i �n finalizarea lui. Aceste metode naturale difer� �ntre ele �n func�ie de procedeele de calcul al perioadelor fertil� �i nefertil� din ciclul menstrual. Ele sunt urm�toarele patru: a. metoda calendarului (se mai nume�te �i metoda Ogino-Knaus, dup� numele inventatorilor), b. metoda temperaturii bazale, c. metoda Billings (ritmul mucusului cervical) d. metoda simpto-termic�. Metodele naturale de planificare familial�: - Nu au nici un efect negativ asupra s�n�t��ii. - Presupun abstinen�a (ab�inerea) de la actul sexual �n zilele de fertilitate sigur� sau probabil� ale ciclului menstrual (abstinen�a periodic�). - Dac� sunt calculate corect, metodele naturale de planificare familial� au un grad ridicat de siguran��, �n condi�iile �n care femeia �i cunoa�te bine func�ionarea ciclului menstrual (siguran�� de 100% nu ofer� nici metodele naturale de planificare familial�, nici metodele artificiale de contracep�ie). De obicei, un calcul mai exact al func�ion�rii ciclului menstrual se face �ntr-o perioad� de 6-12 luni. Exist� formule de calcul al metodelor naturale de planificare familial� chiar �i pentru femeile care au ciclu neregulat. Dac� ciclul este foarte variabil nu se poate aplica metoda calendarului, �ns�, �n acest caz, se pot aplica urm�toarele trei metode naturale (a temperaturii, metoda Billings �i metoda simpto-termic�). Exist� m�rturii ale unor so�i care folosesc numai metode naturale de planificare familial� �i declar� c� sunt foarte mul�umi�i de ele. - Din punct de vedere moral, metodele naturale de planificare familial� sunt conforme cu criteriile moralei catolice �i cu criteriile obiective ale moralit��ii, bine�n�eles dac� sunt utilizate dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� evitarea concep�iei prin recurgerea la ele nu provine din egoism, ci exist� motive grave, justificate ca so�ii s� evite concep�ia unor noi copii sau s� distan�eze concep�iile copiilor. �n acelea�i condi�ii, metodele naturale de planificare familial� sunt acceptate �i de unele dintre Bisericile Ortodoxe. (Bisericile Ortodoxe din anumite ��ri nu accept� nici metodele naturale de planificare familial�, accept�nd doar abstinen�a total� ca singur� solu�ie pentru cei care nu mai vor noi copii) Dup� cum vom explica spre sf�r�itul materialului, Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive grave, justificate, precum �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. - Metodele naturale nu numai c� nu pun �n pericol rela�ia dintre so�i, ci dimpotriv�, �ncurajeaz� iubirea �i respectul dintre ei. - Favorizeaz� d�ruirea total� a so�ilor. - Nu cost� nimic. - E clar c� NU este permis s� se fac� avort dac� totu�i s-ar concepe copilul �n cazurile de excep�ie ale metodelor naturale, �n cazurile erorilor de calcul sau �n oricare alt caz. - Dac� o nou� sarcin� ar expune direct la un pericol real �i foarte grav via�a mamei, abstinen�a periodic� nu poate fi recomandat� �i nici urmat�. �n asemenea cazuri se impune consultarea unor medici de �ncredere �i cu principii cre�tine. E adev�rat c� aceast� abstinen�� periodic� presupune un oarecare sacrificiu, mai ales pentru so�ii tineri, dar pe lumea aceasta orice lucru bun se face cu sacrificiu, pe c�nd r�ul se face mai u�or, dar este foarte d�un�tor. �ns� cine tr�ie�te cu �n�elepciune alege lucrurile bune �i s�n�toase (metodele naturale), chiar dac� acestea presupun sacrificiu, iar nu lucrurile care la suprafa�� par u�oare, dar �n realitate sunt pline de r�utate �i otrav� (metodele artificiale de contracep�ie). Iat� �i un link cu c�r�i, dintre care dou� sunt despre metodele naturale de planificare familial� (Autocontrolul fertilit��ii pe cale natural� �i Planificarea familial� dup� morala catolic�): http://www.profamilia.ro/soti.asp Cine dore�te detalii despre procedeele de calcul ale metodelor naturale de planificare familial�, cine mai dore�te materiale informative sau cine are �ntreb�ri despre cele scrise �n acest material poate s� scrie la urm�toarea adres� de e-mail: [email protected] sau pe messenger, la id vieru_cezar_iasi 3. Consecin�e negative asupra s�n�t��ii provocate de metodele artificiale de contracep�ie Metodele artificiale de contracep�ie se �mpart �n : A. Metode ireversibile (sterilizare definitiv�) a)Sterilizarea masculin� (vasectomie) const� �n ligatura chirurgical� a canalelor deferente. b)Sterilizarea feminin� const� �n ligatura sau rezec�ia trompei (tubei) uterine. Aceste metode sunt interven�ii definitive �i infirmit��i. At�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat pot provoca: hemoragii dup� opera�ie, infec�ii, hematomul inciziei, dureri, traumatizarea vaselor sanguine sau a tractului intestinal, tumefac�ii, complica�ii legate de anestezia local� sau general�, etc.; iar numai pentru b�rbat: inflama�ia testiculelor �i senza�ii dureroase, granulomi forma�i de sperm� l�ng� testicule, etc. Mai multe despre consecin�ele steriliz�rii asupra s�n�t��ii pute�i citi acces�nd, pe linkul urm�tor, cartea pe care am recomandat-o �i mai sus, scris� de medicul ginecolog Rudolf Ehmann, �n colaborare cu Otto D�pper http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale Persoanele care se sterilizeaz� fac p�cat mare �i dovedesc egoism, care este opusul iubirii cre�tine. Chiar dac� au deja un anumit num�r de copii, trebuie s� se g�ndeasc� la faptul c� poate Dumnezeu vrea s� aduc� la existen�� �i alte fiin�e umane prin intermediul lor, precum �i la faptul c� nu au dreptul moral s� recurg� la sterilizare. Apoi, trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� unele �mprejur�ri ale vie�ii lor se pot schimba, adic� le poate deceda so�ul / so�ia �i, rec�s�torindu-se, poate c� vor dori s� aib� m�car un copil �i cu noul so� / noua so�ie. Unele persoane sunt sterile f�r� inten�ie, dar nu f�r� cauz�. Cauzele sterilit��ii pot fi multiple, de exemplu, pentru cine nu �tie, pesticidele de pe legume cauzeaz� sterilitate. Aceste persoane trebuie s� se roage cu st�ruin�� �i s� urmeze tratamentele prescrise de medic pentru �nl�turarea sterilit��ii. Dar dac� p�n� la urm� tot nu ob�in vreun rezultat, pot s� adopte un copil sau mai mul�i, dac� vor. B. Metode reversibile a) Pilula �de a doua zi� (sau a�a-numita �contracep�ie de urgen��) este o metod� cu efect avortiv, deoarece ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (ucide ovulul fecundat sau modific� �nveli�ul intern al uterului, care devine neprimitor pentru ovulul fecundat). Prezint� efecte secundare grave, put�nd provoca : sarcini extrauterine, ame�eli, gre�uri puternice, v�rs�turi, dureri, senza�ii nepl�cute �n s�ni, hemoragii uterine, deregl�ri ale ciclului menstrual, etc. De exemplu, Sir Libunam Daonaldson, consilierul � �ef pe probleme medicale al guvernului Marii Britanii, a avertizat medicii britanici c� un anumit tip de pilule �de a doua zi�, Levonelle �i Levonelle-2, determin� o rat� crescut� a sarcinilor extrauterine. Mai multe despre consecin�ele foarte d�un�toare provocate de pilula de a doua zi, pute�i citi acces�nd linkul urm�tor : http://www.provita.ro/avortul/pilula-de-a-doua-zi b) Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia, deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge corpul str�in, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele. c)Contracep�ia hormonal� : - Pilulele �anticoncep�ionale� (denumite �i COC sau pilule orale combinate) asociaz� dou� substan�e hormonale: estrogenul �i progesteronul (iar pilula monohormonal� sau POP e f�cut� numai pe baza unei singure substan�e hormonale, progesteronul), exist�nd foarte multe variante �i nume comerciale, produc�ia acestora devenind o afacere rentabil�, de unde �i publicitatea de��n�at� f�cut� �pilulei�. Afacerile rentabile �i publicitatea exist� �i �n cazul altor metode artificiale de contracep�ie. Pilulele anticoncep�ionale (at�t cele combinate, COC, c�t �i cele monohormonale, POP) �mpiedic� uneori concep�ia, dar alteori ac�ioneaz� �i dup� concep�ie �mpiedic�nd nida�ia, deci uneori au �i efect avortiv, a�a cum am explicat mai sus. �n ceea ce prive�te efectul avortiv al pilulelor, iat� c�teva citate ale unor speciali�ti actuali care au studiat problema �i au ajuns la aceast� concluzie. Mutschler : �Contraceptivele orale �mpiedic� implantarea ovulului fecundat, atunci c�nd ovula�ia a avut loc�. Finjentscher (M�nster) arat� c� �n 7% din cazurile �n care are loc fecunda�ia ovulului la persoanele care iau pilule, contracep�ia (mai exact avortul timpuriu) e datorat� �mpiedic�rii nida�iei. Beller (M�nster) vorbe�te despre efectul avortiv al pilulei, care ar trebui numit� �avort precoce� (avort timpuriu). Taubert �i Kuhl vorbesc �n cartea lor �Kontrazeption mit Hormonen� (�Contracep�ia cu hormoni�) ap�rut� �n 1980, despre �efectul de �mpiedicare a nida�iei la aproape toate tipurile de pilule�. �n 1985 la Congresul �National Abortion Federation� din Boston s-a f�cut aceast� declara�ie: �Nu v� �n�ela�i. Pilula �i steriletul sunt avortive.� (�i nu numai pilula �i steriletul sunt avortive, dup� cum ve�i vedea mai jos). Consecin�ele folosirii contraceptivelor hormonale sunt extrem de variate �i frecvente (la unele femei, aceste consecin�e pot ap�rea mai repede, iar la altele pot ap�rea �n timp). Prin pilulele �anticoncep�ionale� se introduce �n organism un surplus de hormoni sintetici, chimici, modifica�i �n laborator, care, �n timp, se depoziteaz� �n organism. Mul�i medici ginecologi dau o list� foarte lung� a efectelor folosirii pilulelor contraceptive. Variaz� de la efecte u�oare: obezitate, cre�terea poftei de m�ncare, tensiuni �i dureri mamare, dereglarea regularit��ii ciclului menstrual, senza�ii de grea��, vom�, oboseal�, iritabilitate, depresii acute, dureri de cap acute, s�nger�ri intermenstruale, amenoree , frigiditate, p�n� la efecte grave: pilozitate accentuat� (apari�ia din abunden�� a p�rului pe corpul femeii), hiperlipemie , embolie pulmonar�, sc�derea toleran�ei la glucoz� cu riscul apari�iei diabetului zaharat, icter de tip colestatic , distrofii mamare �i �n special diferite forme de cancer hormonodependent : cancer mamar, cancer uterin �i al colului uterin. Cancerul de col uterin este determinat de hormonii pilulei contraceptive, consider� doctor Amy Berrington de la Cancer Research, Oxford, fiind �n acord cu autorii unui studiu sintetizat de Agen�ia Reuters. Cercet�rile au fost f�cute pe mai multe cazuri de femei bolnave. �n ce prive�te cercet�rile prezentate la a treia conferin�� european� a cancerului de s�n, acestea au ar�tat c� pericolul acestei maladii este cu 26% mai mare la utilizatoarele de pilule, �n compara�ie cu cele care nu le utilizeaz�. �n acela�i timp, la femeile care iau pilule de mai mult timp, pericolul de a dezvolta aceast� boal� este de p�n� la 56%. Mai pot ap�rea accidente cardio-vasculare (mai ales la fum�toare �i la femeile care au trecut de 35 de ani) : infarct, hipertensiune arterial�, accidente vasculare cerebrale, hipercoagubilitate cu accidente tromboflebitice (tromboze venoase profunde, tromboz� cerebral�), ateroscleroz� , ischemie coronarian� . Un studiu f�cut �ntre anii 1977-1981 �n Anglia pe 200.000 de femei arat� c�, la femeile care folosesc pilule, procentajul deceselor cauzate de afec�iuni cardiace �i vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat dec�t la femeile care nu folosesc. Pericolul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare, iar la femeile care mai �i fumeaz�, acest pericol este de 22 de ori mai mare dec�t la femeile care nu folosesc pilule. Pericolul de infec�ii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule dec�t la celelalte. Exist� apoi riscul sterilit��ii. �n S.U.A. sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei �i num�rul lor cre�te cu circa 100.000 pe an. Se mai poate aminti blocajul permanent al func�iei hipotalamice , �ncetarea cre�terii la persoanele care sunt �nc� �n cre�tere �i iau pilule anticoncep�ionale. La nivelul colului uterin, al ovarului sau al vaginului, s-au �nt�lnit modific�ri morfopatologice . Exist� �i alte consecin�e : accidente respiratorii, sarcini extrauterine (deoarece contraceptivele hormonale modific� mi�c�rile peristaltice ale trompelor uterine, prin secre�iile steroidiene ovariene), na�teri premature, edeme sau dureri la picioare, crize de respira�ie, dureri �n abdomen, piept sau bra�, tulburarea vederii, �ng�lbenirea ochilor sau a pielii, iar unii speciali�ti consider� c� r�sp�ndirea bolii SIDA nu e str�in� de folosirea pilulei, �ntruc�t pilula ar sl�bi sistemul imunitar. Contraceptivele orale au �i un rol �n trecerea �n stare de parazit a Candidei saprofite, duc�nd la candidoz� . De asemenea, pilulele favorizeaz� �i alte boli cu transmitere sexual�, tricomoniaza �i chlamidia , deoarece modific� pH-ul vaginal, stimul�nd bacteriile �i microbii. - Contraceptivele injectabile, la fel ca �i pilulele, �mpiedic� uneori concep�ia, iar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, impiedic�nd nida�ia, deci uneori au efect contraceptiv, alteori au efect avortiv. �n ultimii ani au fost date publicit��ii mai multe studii cu privire la rolul contraceptivelor injectabile �n producerea cancerului de s�n. Contraceptivele injectabile prezint� acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii ca �i pilulele anticoncep�ionale. �n plus, pot avea ca efect erup�ii cutanate , acnee , pigmentarea pielii, iar studii recente arat� �i o alt� consecin�� a folosirii acestei metode: sc�derea densit��ii osoase care poate duce mai t�rziu la apari�ia osteoporozei . Aceast� metod� poate avea �i urm�toarele consecin�e: s�nger�ri vaginale care dureaz� mult �i sunt abundente, puternice dureri de cap, depresii majore, urin�ri frecvente, �ng�lbenirea pielii sau a ochilor, menstrua�ii prelungite sau, dimpotriv�, amenoree (lipsa menstrua�iei). - Implanturile subdermice presupun interven�ia chirurgical�. Au tot ac�iune hormonal�. Uneori au efect contraceptiv, alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, deci au �i efect avortiv. Consecin�ele negative asupra s�n�t��ii sunt acelea�i ca �i �n cazul pilulelor �i al injec�iilor hormonale. �n plus, implanturile mai pot avea urm�toarele consecin�e negative asupra s�n�t��ii: chisturi ovariene, cre�terea dimensiunii ovarelor, dificult��i de vedere, c�derea p�rului de pe cap, scurgeri vaginale. - Exist� �i alte tipuri de contracep�ie hormonal� mai pu�in r�sp�ndite, dar au aceea�i ac�iune (uneori contraceptiv�, alteori avortiv�) ca �i cele descrise mai sus, precum �i acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii. d) Substan�ele spermicide locale sub form� de creme, spumante, geluri, folii, burete cu spermicid, ovule, tablete, care se introduc �n vagin �nainte de contactul sexual, au eficacitate slab�. Drept consecin�e, pot ap�rea fenomene inflamatorii �i alergice locale at�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat. Spre deosebire de contraceptivele hormonale, la care efectul avortiv este dovedit cu certitudine, la substan�ele spermicide efectul avortiv nu este dovedit cu certitudine dar este foarte probabil c�, �n cazul �n care totu�i a avut loc fecunda�ia, ucid ovulul fecundat sau �mpiedic� nida�ia lui. e) Actul sexual �ntrerupt (�coitus interruptus� sau �ejacularea afar�) este una dintre cele mai nesigure metode contraceptive, deoarece exist� spermatozoizi �i �n pic�turile de lichid prespermatic (eliminarea unui lichid �n timpul actului sexual, �nainte de ejaculare), nu numai �n sperma eliminat� la sf�r�it, iar o singur� pic�tur� de lichid prespermatic este suficient� pentru ca o femeie s� r�m�n� �ns�rcinat� (bine�n�eles, dac� se afl� �n perioada fertil� a ciclului menstrual). De asemenea, c��iva spermatozoizi se pot desprinde �n timpul actului sexual �i pot p�trunde �n vagin, iar unul dintre ei poate ajunge la ovul. Aceast� metod� determin� o stare de anxietate �i tensiune psihic� �i, pe termen lung, poate provoca impoten�a la b�rbat �i frigiditatea la femeie. Mai este denumit� �i onanism, de la p�catul lui Onan, criticat �n Biblie, dup� cum vom vedea mai pe larg pu�in mai jos, c�nd vom ar�ta imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie. Unii confund� onanismul cu masturbarea. Nu trebuie confundate, dar ambele sunt p�cate. Despre masturbare vom vorbi spre finalul materialului. f) Prezervativul masculin (condom) este r�u tolerat �i nu asigur� protec�ie total� nici �mpotriva infec�iei cu virusul imunodeficien�ei umane (HIV), nici �mpotriva altor boli cu transmitere sexual�. Pe l�ng� faptul c� se pot rupe, pot aluneca sau pot avea defecte de fabrica�ie, �n latexul prezervativelor pot ap�rea anumite fisuri foarte mici, invizibile cu ochiul liber, dar prin care virusul HIV poate trece cu mare u�urin��, pentru c� este mult mai mic. M�rimea fisurilor care apar �n mod natural �n latexul prezervativului este de p�n� la 5 microni, iar virusul mediu HIV are aproximativ 0,1 microni. �n termeni de m�rime, asta �nseamn� c� virusul HIV poate trece printr-o fisur� din latexul prezervativului tot at�t de u�or precum trece o pisic� printr-o u�� deschis� de garaj. Dup� unii cercet�tori, riscul infect�rii cu HIV �n cazul folosirii prezervativului este �n jur de 15%, iar dup� al�i cercet�tori acest risc este chiar �n jur de 35%. Dar chiar lu�nd �n calcul riscul cel mai mic (�n jur de 15%), cine folose�te prezervativul �i are rela�ii sexuale cu mai mul�i parteneri, nu poate avea vreo garan�ie c� mai devreme sau mai t�rziu nu se va infecta, dup� cum nu are nici o garan�ie cel care zboar� cu un avion dintr-o sut�, de�i 15 dintre ele se vor pr�bu�i. Acest virus poate avea o perioad� de incuba�ie de la c�teva luni p�n� la c��iva ani, uneori chiar opt sau zece ani, astfel �nc�t o persoan� care este infectat� cu HIV poate p�rea perfect s�n�toas� mai mul�i ani, dar �n realitate este seropozitiv� �i poate transmite altora virusul HIV. Cea mai sigur� ap�rare fa�� de virusul HIV nu este folosirea prezervativului, ci este abstinen�a �nainte de c�s�torie �i fidelitatea �ntre so� �i so�ie dup� aceea. Prin prezervative se creeaz� o fals� speran�� de securitate �mpotriva HIV �i se �ncurajeaz� promiscuitatea. Exist� �i un documentar despre SIDA, intitulat �F�r� o a doua �ans�, �n care se vorbe�te �i despre falsa speran�� a a�a-zisului �sex sigur� (�self sex�). Virusul HIV distruge sistemul imunitar al organismului, care devine incapabil s� se apere �n lupta cu infec�iile. De multe ori, abia dup� mai mul�i ani de la infectarea cu HIV organismul dezvolt� o serie de boli, care �n condi�ii normale ar fi fost stopate de sistemul imunitar. O persoan� poate afla dac� este seropozitiv� sau nu, �n urma unui test HIV, care se face gratuit la centrele de transfuzie sanguin� �i la alte centre. Acest test pune �n eviden�� anticorpii produ�i de organism, care pot fi descoperi�i dup� ce au trecut �ase luni de la infectare. Dup� cum se �tie, nu exist� vindecare pentru persoanele infectate cu HIV, ci este posibil� doar o �ncetinire a evolu�iei bolii, deci o �nt�rziere a decesului cu cel mult c��iva ani. Virusul HIV se transmite prin: contact sexual, s�nge infectat (transfuzii de s�nge infectat, folosirea unui instrumentar medical infectat, body � piercing �i tatuare, folosirea �n comun a unor obiecte t�ioase ce pot produce leziuni ale pielii: lame de b�rbierit, instrumente de manichiur� �i pedichiur�, periu�a de din�i), de la mama infectat� la copil (30% dintre copiii concepu�i de o mam� seropozitiv� mo�tenesc virusul). Virusul HIV se poate transmite �i prin contact sexual anal sau oral �i uneori se poate transmite chiar prin s�rut pasional (virusul HIV a fost localizat �i �n alte fluide corporale diferite de s�nge, cum ar fi: sperm�, secre�ii vaginale, saliv�, lacrimi, etc.). Virusul HIV nu se transmite prin: tuse sau str�nut, deci prin aer; atingere, �mbr��i�are, s�rut prietenesc pe obraz; tr�ind sau muncind �n preajma unei persoane infectate; folosirea grupurilor sanitare �n condi�ii igienice; utilizarea veselei �n comun; �n�ep�turi de ��n�ari sau alte insecte; b�i, bazine, adic� prin ap�; prosoape, clan�e de u�i, telefon sau computer. Ca �i actul sexual �ntrerupt, folosirea condomului poate provoca anxietate �i tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic. De asemenea, mai poate provoca irita�ii la nivelul organelor genitale. g) Prezervativul feminin (diafragma sau obturator cervical �i cupola cervical�) este f�cut �n func�ie de dimensiunile fiec�rei femei. Are eficien�� mediocr� �i este, de asemenea, r�u tolerat. Poate provoca acelea�i efecte negative ca �n cazul folosirii condomului (irita�ii, anxietate, tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic). �n plus, poate provoca infec�ii ale aparatului urinar. Dup� cum se observ�, nu exist� vreo metod� artificial� de contracep�ie lipsit� de urm�ri negative, mai mult sau mai pu�in grave, pe plan fizic �i psihic pentru femeie, dar �i pentru b�rbat, iar unele dintre ele sunt �i avortive. 4. Imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie Deja filosofii de dinainte de cre�tinism ajunseser� la concluzia c� ceea ce este imoral este �ntotdeauna v�t�m�tor. �n acest sens, filosoful grec Platon spunea c� nici un lucru nu este folositor dac� nu e conform moralei: nu pentru c� ceea ce este folositor e moral, dar pentru c� ceea ce este moral este folositor. Publicitatea care se face unor metode contraceptive artificiale este determinat� de interese comerciale, �n nici un caz de inten�ii benefice. Toat� aceast� propagand� se pretinde umanist� �i filantropic�. Pretinde c� vizeaz� binele omenirii, dar de fapt ascunde scopuri �i interese negative: e vorba de dorin�a popoarelor bogate, amenin�ate cu dispari�ia datorit� natalit��ii foarte sc�zute, de a de�ine controlul demografic al planetei, consider�nd c� popula�iile s�race, �n permanent� cre�tere, constituie o amenin�are pentru bog��iile lor. �i apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sume imense de bani pe care le c�tig� multina�ionalele, fabric�nd �i comercializ�nd produsele artificiale de contracep�ie. Cum acestea sunt din ce �n ce mai pu�in folosite �n ��rile bogate, dovedindu-se a fi nocive s�n�t��ii, se caut� noi pie�e de desfacere, invad�nd �n special ��rile africane �i cele din fostul bloc comunist. Nu este p�cat pl�cerea actului sexual �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�, cu condi�ia ca ei s� respecte ordinea fireasc�. Ordinea fireasc� este perturbat� prin metodele artificiale de contracep�ie. Dup� cum nu constituie p�cat actele sexuale dac� au loc �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� se respect� ordinea fireasc�, la fel nu constituie p�cat actele sexuale s�v�r�ite dup� v�rsta fertilit��ii, �n aceste condi�ii. Toate metodele artificiale de contracep�ie sunt imorale �i deci p�cate mari, cu excep�ia celor terapeutice, cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, cu condi�ia ca piedica pentru concep�ie s� nu fie direct voit�. Din Biblie reiese c� Dumnezeu nu este de acord cu metodele artificiale de contracep�ie. De exemplu, �n Geneza (Facerea) 38,9-10 este criticat� metoda actului sexual �ntrerupt (p�catul lui Onan). La evrei era obiceiul ca, atunci c�nd murea un b�rbat, fratele s�u s-o ia �n c�s�torie pe so�ia acestuia. A�a a f�cut Onan, dar, ca s� nu conceap� copii, el practica metoda actului sexual �ntrerupt. Lui Dumnezeu nu i-a pl�cut acest lucru �i l-a pedepsit. Uneori se face �n favoarea folosirii metodelor contraceptive urm�toarea argumenta�ie: �dec�t s� se fac� avort, e preferabil s� se recurg� la metode contraceptive�. Acest� argumenta�ie apar�ine unei mentalit��i care �i recunoa�te lui Dumnezeu numai jum�tate din drepturile de proprietate asupra vie�ii, adic� �i recunoa�te lui Dumnezeu dreptul asupra vie�ii, dar nu �i asupra mecanismelor delicate care stau la originea vie�ii. At�t avortul c�t �i contracep�ia fac parte, la nivele diferite, dintr-o cultur� care refuz� via�a �i refuz� invita�ia de a fi simpli colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii. Ele au la baz� orgoliul omului care �i asum� drepturi pe care nu le are. Apoi, cum am v�zut, multe dintre metodele contraceptive sunt de fapt avortive. Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. Papa Paul al VI-lea �n enciclica �Humanae vitae� (�Via�a uman�) arat� c� exist� �ntre cele dou� cazuri o diferen�� esen�ial�: �n primul caz (de folosire a metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste) so�ii se folosesc �n mod legitim de o dispozi�ie natural�; �n cel�lalt caz (de folosire a metodelor artificiale de contracep�ie) ei �mpiedic� desf�urarea proceselor naturale. E adev�rat c� �i �ntr-un caz �i �n cel�lalt, so�ii se pun de acord �n inten�ia reciproc� de a evita copilul pentru motive plauzibile, nedorind ca el s� se conceap�; dar e la fel de adev�rat c� numai �n primul caz ei �tiu s� renun�e la folosirea c�s�toriei (la rela�ii sexuale) �n perioadele fertile c�nd, pentru motive juste, concep�ia nu e dorit�, �i c� se folosesc de ea (au rela�ii sexuale) �n perioadele nefertile. F�c�nd aceasta, ei dovedesc o iubire cu adev�rat �i pe deplin onest�. �n exorta�ia apostolic� �Familiaris consortio� (�Leg�tura de familie�), Papa Ioan Paul al II-lea scrie c� so�ii care folosesc metode artificiale de contracep�ie �manipuleaz� �i �njosesc sexualitatea uman�, cu aceasta �njosindu-se pe ei �n�i�i �i alter�nd valoarea d�ruirii totale. Fa�� de limbajul care exprim� �n mod firesc d�ruirea reciproc� �i total� dintre so�i, contracep�ia artificial� opune un limbaj �n mod obiectiv contradictoriu, conform c�ruia nu mai este vorba de d�ruire reciproc� total�. Urmeaz� de aici nu numai refuzul deschiderii la via��, ci �i o falsificare a adev�rului l�untric al iubirii conjugale, chemat� s� fie o d�ruire a persoanei �ntregi.� Aceast� diferen�� antropologic� �i moral� �ntre contracep�ie �i metodele naturale de planificare familial� implic� dou� moduri de g�ndire ireductibile unul la cel�lalt asupra persoanei �i asupra sexualit��ii umane. Biserica �i elogiaz� pe so�ii care, printr-o hot�r�re bine g�ndit�, luat� �n comun, primesc cu generozitate s� creasc� �n mod corespunz�tor chiar �i un num�r mai mare de copii. Sf�nta Scriptur� �i Biserica v�d �n familiile numeroase un semn al binecuv�nt�rii lui Dumnezeu �i al generozit��ii p�rin�ilor. So�ii �n�elep�i, boga�i sau s�raci, nu se sperie niciodat� de un num�r mai mare de copii, �tiind c� fiecare copil vine �n lume cu un creier �i dou� bra�e, care �n timpul vie�ii lor produc mai mult dec�t consum�. Apoi, fra�ii mai mari �i ajut� pe p�rin�i �n cre�terea celor mai mici. S-au v�zut deseori p�rin�i numai cu un singur copil slujindu-i acestuia ca ni�te robi �i al�i p�rin�i cu c�te �ase, zece, doisprezece sau chiar mai mul�i copii, care erau crescu�i �n frica de Dumnezeu �i disciplina�i, iar p�rin�ii erau iubi�i, respecta�i �i ajuta�i. Cu toate c� �n Rom�nia de azi pentru mul�i via�a este destul de dificil� din punct de vedere material, totu�i sunt la blocuri �n ora�e �i la sate familii care, fie c� dispun, fie c� nu dispun de o stare material� prea bun�, totu�i au mul�i copii. Str�bunii no�tri, �n �n�elepciunea lor, au apreciat loialitatea, optimismul �i buna dispozi�ie �n casele cu mul�i copii. �n plus, de multe ori, ultimul copil dintr-o familie numeroas� a fost un om de seam� sau un sf�nt: de exemplu, Mozart a fost al cincilea copil din familie, Rembrandt al �aselea, Wagner al �aptelea, Napoleon al optulea, Sf�ntul Igna�iu al treisprezecelea, Schubert al treisprezecelea, Franklin al paisprezecelea, Benedict Lobre al cinsprezecelea, etc. �i chiar dac� ar ajunge un om obi�nuit, tot are dreptul la via��. Multor oameni le pare r�u la b�tr�ne�e c� au pu�ini copii �i spun c� dac� ar fi acum tineri ar face mai mul�i. Familia numeroas� este o des�v�r�it� societate minuscul�. Copiii unei familii numeroase nu suspin� dup� copiii vecinilor pentru a se juca cu ei, nu-i caut�, c�ci fiind mul�i, �i pot �ndeplini trebuin�ele lor copil�re�ti, �n casa p�rinteasc�, sub supravegherea p�rin�ilor: astfel, ei devin bine crescu�i, f�r� a fi expu�i la influen�e negative. Asemenea cu o prisac� de albine �i reginele sale, familia cu numero�i copii adun� mierea vie�ii pentru fiecare dintre ei. A�a � zisa � problem� demografic� � este o fals� problem�. Adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor Au o p�rere gre�it� cei care cred c� cre�terea demografic� (cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului) va determina epuizarea resurselor omenirii. Cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului nu va determina epuizarea resurselor omenirii �i iat� de ce: - statistici recente, furnizate de F.A.O. arat� urm�torul fapt: cre�terea anual� a popula�iei este de 1,60%, �n timp ce cre�terea anual� a produselor agricole este mai mare: 4%, aceste produse fiind cele care stau la baza hranei popula�iei. - �n ce prive�te posibilit��ile de alimentare, globul p�m�ntesc are resurse de hran� pentru mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, �ns� adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor. Iar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii. - Astfel, unii oameni de �tiin�� au calculat c� P�m�ntul poate hr�ni: 8 miliarde de oameni (conform lui Penck), 13 miliarde (conform lui Hollstein), 22 miliarde (conform lui Ballod) �i peste 100 de miliarde de oameni (conform lui Clark). Or, �n prezent pe P�m�nt sunt �n jur de 6 miliarde �i jum�tate de oameni. - �n plus, economi�tii constat� c� o cre�tere a densit��ii demografice poate fi �nso�it� de o mare expansiune economic�: ca exemplu poate fi adus Hong � Kongul, unde exist� o densitate mare de popula�ie �i �n acela�i timp o mare cre�tere economic�. - Apoi, trebuie �inut cont c� 70% din suprafa�a globului o ocup� apele. Acestea pot deveni o surs� inepuizabil� pentru alimentarea popula�iei Pam�ntului, dac� vor fi exploatate cum trebuie. �i mai trebuie �inut cont c� din suprafa�a uscat� numai 30% e cultivat�. Dac� o parte a omenirii sufer� de foame, aceasta nu se datoreaz� faptului c� p�m�ntul nu are resurse, ci ignoran�ei, egoismului, r�ut��ii, �mp�r�irii nedrepte a resurselor. Nimeni nu ar suferi de foame dac� s-ar investi �n agricultur� numai o mic� parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vie�ii oamenilor (pentru armament, aparate pentru avort �i sterilizare, contraceptive, etc.) Acces�nd linkul urm�tor pute�i vedea un documentar intitulat � Iarna demografic� � �n care oamenii de �tiin�� arat� c� pe p�m�nt este nevoie de copii, altfel se ajunge la o �mb�tr�nire a popula�iei, la o a�a numit� iarn� demografic�. Documentarul e format din 6 parti, fiecare de cate 10 minute. Iat� prima parte, iar celelalte 5 p�r�i le g�si�i �n dreapta : http://www.youtube.com/watch?v=iPzsAl5IjvE&feature=PlayList&p=FD03534E6E481F1E&index=0&playnext=1 De asemenea, �n privin�a Rom�niei se constat� o sc�dere dramatic� a popula�iei, astfel �nc�t, dac� nu se vor lua m�suri de stopare a avorturilor prin lege, dispari�ia poporului rom�n poate fi calculat� matematic. S� nu uit�m c� Dumnezeu a zis primilor oameni: �Fi�i roditori, �nmul�i�i-v�, umple�i P�m�ntul �i supune�i-l.� (Gen. 1,28). Cei care sunt cre�tini �tiu c� omenirea nu va d�inui ve�nic pe fa�a P�m�ntului. Dumnezeu ne spune prin intermediul Bibliei c� va fi un sf�r�it al lumii acesteia �i e clar c� El va avea grij� ca p�m�ntul s� aib� resursele necesare vie�ii p�n� �n ultimul moment. |
||
|
vieru_cezar_iasi Postat pe 17 Iulie 2009 04:48 |
||
Pt MORPHINA La varsta ta nu cred ca ai prea multa experienta ca sa nu mai vorbim de cunostinte ceea ce ai explicat tu stiam si eu si nu numai orcine poate intra pe said la "sterilet mirena" sa citeasca anumite informati, dar daca stii asa de multe ( pt 23ani ai tai)spune-mi si mie de ce marimea bustului a crescut cu 3-4cm dar nu m-am ingrasat si frigiderul il "folosesc" Merci pt competenta
|
||
|
fifi_healthy Postat pe 17 Iulie 2009 11:34 |
||
De la: fifi, la data 2009-07-17 11:34:33Pt MORPHINA La varsta ta nu cred ca ai prea multa experienta ca sa nu mai vorbim de cunostinte ceea ce ai explicat tu stiam si eu si nu numai orcine poate intra pe said la "sterilet mirena" sa citeasca anumite informati, dar daca stii asa de multe ( pt 23ani ai tai)spune-mi si mie de ce marimea bustului a crescut cu 3-4cm dar nu m-am ingrasat si frigiderul il "folosesc" Merci pt competenta Mda...dar la varsta ta ar trebuii sa stii k pe SITE gasim si multe informatii eronate, si sa stii k si publicitatea prin intermediul internetului foloseste aceleasi tehnici de marketing....mai pe scurt cum te minte la TV te poate mintii si pe SITE-uri. Cat despre varsta mea si experienta mea si cunostintele mele eu zic sa nu-ti mai dai cu parerea. Ma bucur ca iti folosesti frigiderul kiar mi-era teama sa nu devii anorexica, dar sa ai grija k "said-ul" da anorexie...si de la anorexie mama scade tzatziliiii....
|
||
|
morphina Postat pe 19 Iulie 2009 13:03 |
||
|
Buna am si eu o problema si astept si eu sfaturi de la un doctor de aici sau de la cine care poate se pricepe. Acum 3 ani am fost depistata cu infectia HPV am inceput sa imi fac regulat analize : Papanicolaul, la secretie . In martie anul acesta am fost sa imi fac o colposcopie doctorul mi-a scris pe foaie displazie cervicala usoara.asta inseamna o rana pe col??? am fost am facut papanicolaul ,secretia ,am fost cu rezultatele si mi-a dat doar isoprinozin si spalaturi cu tantum roza.dar intrebarea mea este doar atat adica nu trebuia sa imi dea si un tratament pt displazia aceea??? Mi-a zis sa revin dupa 6 luni sa fac iarasi o colposcopie ,dar am citit pe intenet ca daca nu tratezi displazia poate duce la cancer . Ce sa fac??? Aceasta displazie poate iesi la papanicolau? Va rog sa ma ajutati pt ca sunt asa stresata nici nu stiu ce sa fac si scuzati daca v-am stresat cu ditamai mesajul darr sunt foarte speriata nu stiu ce sa fac |
||
|
simonabruneta Postat pe 27 Iulie 2009 17:19 |
||
|
Mai am o nelamurire daca sunteti amabile sa imi raspundeti cand am fost la contro mi sa spus ca am o rana pe col si imediat cum a vazut colposcopia a zis :"a uite cum e aici" si pe colposcopie e un desen facut de doctor pe care nu pot sa il desenez. O sa va scriu ce scrie poate puteti sa ma ajtati sa ma lamuresc: Colpita inflamatorie Displazie cervicala usoara Descriere: OCE de nulepara.YSC situata pe exacol.Aspect de colpita inflamatorie , iod negativa , acetoalba slab.,punctatie fara ora 12 sau geva de genu,sangerare usoara ( postinflamatorie) . Sa inteleg ca atunci cand doctora a zis uite ca aici sa referit la aceea coplita inflamatorie??? Colpita inflamatorie este aceea rana pe col?? Si ma cam doare in partea stanga sus a piciorului stang asta sa fie pentru ca am un chist pe ovarul stang de 3 cm? |
||
|
simonabruneta Postat pe 27 Iulie 2009 17:21 |
||
| De ce nu ai intrebat-o ce inseamna, ce riscuri sunt si ce e defacut?Consulta si un alt medic,nu vreau sa te sperii dar nu e de bine.Da la paptest iese orice anomalie.Dute si la alt medic,fie si privat ca au aparatura performanta fata de spitale.Sanatate | ||
|
protopa Postat pe 28 Iulie 2009 15:13 |
||
| La ce anume te referi ca nu e de bine, cand doctorita a vazut rezultatul de la papanicolau mia zis ca e bun te rog zimi la ce te-ai referit | ||
|
simonabruneta Postat pe 28 Iulie 2009 22:36 |
||
|
Da pe google 'displazie cervicala' si informeaza-te. Scuze nu vreau sa te sperii dar e mai bine sa previi. |
||
|
protopa Postat pe 29 Iulie 2009 15:42 |
||
De la: simonabruneta, la data 2009-07-27 17:21:35Mai am o nelamurire daca sunteti amabile sa imi raspundeti cand am fost la contro mi sa spus ca am o rana pe col si imediat cum a vazut colposcopia a zis :"a uite cum e aici" si pe colposcopie e un desen facut de doctor pe care nu pot sa il desenez. |
||
|
healthy004495 Postat pe 31 Iulie 2009 10:51 |
||
|
Draga Simona, COLPITA este procesul inflamator al colului uterin, iar acea DISPLAZIE CERVICALA este leziunea adica rana de pe col ! Ideea este sa tratezi rana ! Este bine sa nu te culci pe'o ureche pt ca in timp aceste leziuni NETRATATE pot duce la cancer de col uterin, De aceea sfatul meu este sa consulti si alti ginecologi ! Este f important cum se recolteaza din col (mai precis endocol) pt PAPA-NICOLAU si cine si cum se lucreaza citologic ! Partea buna este ca aceste leziuni se pot trata in mare parte, cu rezultate bune, iar daca nu se trateaza medicamentos, exista o metoda chirurgicala noninvaziva si anume EXCIZIA PE ANSA o alternativa la acea CONIZATIE CERVICALA! Sfatul meu este sa incerci cu spalaturi intravaginal cu ceaiuri de galbenele si pelin, dar nu exagera ! Fa chestia asta la 2 zile,alternativ si nu mai folosi produse pt igiena intima ! APA SI SAPUN, dar nu intravaginal ! Rezultate f bune dau spalaturile cu SARE DE MARE, se gaseste greu in farmacii ! |
||
|
healthy004495 Postat pe 31 Iulie 2009 11:13 |
||
De la: healthy001005, la data 2009-04-03 17:26:48draga mea exista solutie pentru tine.eu am avut rana pe col uterin si mi-a disparut cu nutritionalele de la firma GNLD INTERNATIONAL.DACA vrei mai multe detalii contacteaza-ma pe e -mailul [email protected] sanatate... Cervicita se poate foarte bine trata de insasi persoana in cauza. In primul rand; nu face sex, daca tu si partenerul nu ati facut bae.Femeia in primul rind trebuie sa stie sa se spele in vagin, preventiv, macar o data pe saptamina sa se faca spalaturi vaginele cu; ceai de pelin,musetel, galbenele, sare de bucatarie, bicarbonat de sodiu. Si cauterizarea este buna, dar gandeste-te, ca, cauterizeaza o ciuperca si ramine o rana care oricum va supura,Dupa cauterizare medicul , prescrie tratament cu antibiotic sa previna infectarea, recomanda oricum spalaturi cu; chimicale, sau ceaiuri. In schimb tie ti-a marit rana, ti-a papat banii= rezultatul este ca oricum trebuie sa faci spalaturi. Incearca cu spalaturi, dar in cazul tau fa zilnic, irigatii cu ceaiuri, pune si sare de bucatarie(cicatrizant). Un medic care nu fuge dupa bani si atit, i-ti va spune ca trebuie mai intai sa incepi prin a te ingriji. Cum , dupa fiecare masa trebuie sa te speli pe dinti, asa si dupa fiecare contact sexual trebuie sa te speli in vagin. |
||
|
dorina27 Postat pe 11 August 2009 09:14 |
||
| Pentru probleme pe col: in BUCURESTI duceti-va la Dr. BADEA de la SPITALUL UNIVERSITAR - de la EROILOR - e cel mai bun. | ||
|
healthy005533 Postat pe 21 August 2009 17:55 |
||
| Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
|---|---|---|
| laparoscopie | 10 | De la: healthy002115 2 Octombrie 2009 22:13 |
| CURS DIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA: 22-24 IANUARIE 2010 | 1 | De la: CLINICAAQUAMARIN 21 Decembrie 2009 20:47 |
| help | 16 | De la: hmm_roxana 29 Aprilie 2013 10:22 |
|
|
||
| buna | 1 | De la: yssa91 15 Septembrie 2011 10:54 |
| Nu am avut niciodata orgasm | 76 | De la: FiFericita 30 Noiembrie 2009 17:51 |
Site-ul Kudika.ro este creat si administrat de SC Internet Corp SRL.
Pentru propuneri de colaborare privind promovarea pe site-ul kudika.ro,
va rugam sa contactati departamentul de vanzari la [email protected]
Sediul social: Bucuresti, Str. Putul lui Zamfir nr. 28, Sector 1
Solicitarile cu privire la protectia datelor cu caracter personal pot fi trimise la email [email protected]
Termenul legal in care poti primi un raspuns din partea noastra este de 30 zile calendaristice.