Cum pot sa-l uit pe barbatul vietii mele....

De la: grace006257, la data 2009-11-13 11:51:21asa se procedeaza cand vrei sa inseli,cand vrei sa ai o aventura.....dispari cateva ore cu telefonul inchis...apoi vii cu o explicatie cat de cat plauzibila.....cunosc cazuri asemanatoare....poate ca baiatul a simtit nevoia sa schimbe "meniul" dupa atatia ani....dar sigur te va cauta....nu stiu dak e bine sau nu sa-l ierti....dar dak se intoarce la tine si ii pare sincer rau pt "escapada" si considera ca doar tu esti potrivita pt el...eu zic sa-i dai o a doua sansa.....va fii mult mai frumos ce va urma....dar repet,sa-i para sincer rau.....offf...e atata de discutat pe tema asta....

De la: Mistik, la data 2009-07-02 09:28:46Buna. Am avut o relatie de 10 ani, de o luna si o saptamana s-a despartit de mine si eu nu pot sa imi revin sunt inca in stare de soc. Cu greu m-am hotarat sa va impartasesc din suferinta mea, dar poate ma puteti ajuta cu sfaturi pentru al uita. Nu stiu ce simt in momentul de fata, sunt foarte bulversata. Sa incap cu inceputul... M-am cunoscut cu el la varsta de 16 ani, suntem vecini de cartier, blocurile noastre sunt despartite de o alee, a fost primul barbat din viata mea...sigur ca nu toate au mers ca pe roate timp de 10 ani dar l-am iubit si inca il iubesc enorm de mult...El s-a angajat la mijlocul lui ianuarie anul acesta si de atunci lucrurile au inceput sa scartaie. Colectivul in care a intrat este foarte tanar, de aceeasi vasta cu el si cred ca asta a avut o influenta majora in ceea ce privea relatia noastre. Eu am fost foarte sigura de relatia asta si niciodata nu am crezut ca o sa ajunga in situatia asta, simt ca este un cosmar din care vreau sa ma trezesc .... In primavara asta s-au apucat ai mei sa faca curatenie in casa si l-am rugat daca pot sa dorm la el pana se termina cu mizeria din casa, a fost de acord ca ma mut la el (ceea ce timp de 10 ani nu s-a intamplat, stateam la el doar le sfarit de saptamana si dormeam impreuna) dar cred ca nu a fost cea mai inspirata idee de a ma muta la el..el are un program forte nasol la servici incepe la 12.00 si termin la ora 20.00. Cat timp am stat la el ajungea acasa la ora 23-24. Ceea ce ma macina pe mine era faptul ca atunci cand venea de la servici imi spunea salurt si se ducea in bucatarie si vb cu ai lui. Si asa a durat o saptamana in care l-am intrebat de nenumarate ori ce se intampla cu el si raspunsurile lui erau ca nu are nimic...Intr-o seara a venit de la servici si am vb (nu mai stateam la le ma dusesem inapoi acasa pt ca am simtit ca eram in plus la el in casa). L-am intrebat ce este cu el, ce se intampla si at el a inceput cu fraza "daca vrei sa stii nu am pe nimeni" a continuat cu ceva ce m-a pus foarte mult pe ganduri "simt ceva ce nu imi pot explica nici eu...am o stare inexplicabila" pana la urma sa imi spuna ca vrea sa faca o pauza si a inceput sa imi expuna anumite chestii pe care tre sa fe lac eu si anume sa ma duc la sala, sa ma ocup mai mult de mine si sa ii mai las pe ceilalti din jurul meu, sa fiu mai activa si finul discutiei a fost ingrozitor mi-a spus sa nu sufar pt ca facem aceasta pauza.... A ramas ca o sa mai vb la telefon, ca o sa ne mai intalnim...Dar timp de o luna nu m-a sunat niciodata, eu am fost cea care l-a cautat, l-am sunat...Dar in momentul de fata daca ar veni la mine sa se impace cu mine l-as primi cu bratele deschise...Nu stiu ce sentimente am fata de el in momentul de fata de iubire, de obisnuinta, de repulsie....Este un haos total in viata mea...va spun drept ca am avut momente in care am vrut sa imi iau veata..dar nu pt el ci pt ca nu mai pot sa sufar ... de o luna de zile nu mai dorm, nu mai mananc...sunt trminata. Am noroc ca la munca imi merge fff bine..colegele ma sustin ff mult...Si dupa ce mi-a spus ca vrea pauza de rigoare am realizat ca sunt singura, ca nu am prietene pt ca el timp de 10 ani a avut grija sa ma faca sa nu mai am nici una. Nu imi gasesc locul nicaieri...urma sa facem nunta.. Sunt foarte multe de povestit ... sper ca in mare s-a inteles ce mi s-a intamplat...

De la: mau, la data 2009-11-26 11:05:38

De la: Mistik, la data 2009-07-02 09:28:46Buna. Am avut o relatie de 10 ani, de o luna si o saptamana s-a despartit de mine si eu nu pot sa imi revin sunt inca in stare de soc. Cu greu m-am hotarat sa va impartasesc din suferinta mea, dar poate ma puteti ajuta cu sfaturi pentru al uita. Nu stiu ce simt in momentul de fata, sunt foarte bulversata. Sa incap cu inceputul... M-am cunoscut cu el la varsta de 16 ani, suntem vecini de cartier, blocurile noastre sunt despartite de o alee, a fost primul barbat din viata mea...sigur ca nu toate au mers ca pe roate timp de 10 ani dar l-am iubit si inca il iubesc enorm de mult...El s-a angajat la mijlocul lui ianuarie anul acesta si de atunci lucrurile au inceput sa scartaie. Colectivul in care a intrat este foarte tanar, de aceeasi vasta cu el si cred ca asta a avut o influenta majora in ceea ce privea relatia noastre. Eu am fost foarte sigura de relatia asta si niciodata nu am crezut ca o sa ajunga in situatia asta, simt ca este un cosmar din care vreau sa ma trezesc .... In primavara asta s-au apucat ai mei sa faca curatenie in casa si l-am rugat daca pot sa dorm la el pana se termina cu mizeria din casa, a fost de acord ca ma mut la el (ceea ce timp de 10 ani nu s-a intamplat, stateam la el doar le sfarit de saptamana si dormeam impreuna) dar cred ca nu a fost cea mai inspirata idee de a ma muta la el..el are un program forte nasol la servici incepe la 12.00 si termin la ora 20.00. Cat timp am stat la el ajungea acasa la ora 23-24. Ceea ce ma macina pe mine era faptul ca atunci cand venea de la servici imi spunea salurt si se ducea in bucatarie si vb cu ai lui. Si asa a durat o saptamana in care l-am intrebat de nenumarate ori ce se intampla cu el si raspunsurile lui erau ca nu are nimic...Intr-o seara a venit de la servici si am vb (nu mai stateam la le ma dusesem inapoi acasa pt ca am simtit ca eram in plus la el in casa). L-am intrebat ce este cu el, ce se intampla si at el a inceput cu fraza "daca vrei sa stii nu am pe nimeni" a continuat cu ceva ce m-a pus foarte mult pe ganduri "simt ceva ce nu imi pot explica nici eu...am o stare inexplicabila" pana la urma sa imi spuna ca vrea sa faca o pauza si a inceput sa imi expuna anumite chestii pe care tre sa fe lac eu si anume sa ma duc la sala, sa ma ocup mai mult de mine si sa ii mai las pe ceilalti din jurul meu, sa fiu mai activa si finul discutiei a fost ingrozitor mi-a spus sa nu sufar pt ca facem aceasta pauza.... A ramas ca o sa mai vb la telefon, ca o sa ne mai intalnim...Dar timp de o luna nu m-a sunat niciodata, eu am fost cea care l-a cautat, l-am sunat...Dar in momentul de fata daca ar veni la mine sa se impace cu mine l-as primi cu bratele deschise...Nu stiu ce sentimente am fata de el in momentul de fata de iubire, de obisnuinta, de repulsie....Este un haos total in viata mea...va spun drept ca am avut momente in care am vrut sa imi iau veata..dar nu pt el ci pt ca nu mai pot sa sufar ... de o luna de zile nu mai dorm, nu mai mananc...sunt trminata. Am noroc ca la munca imi merge fff bine..colegele ma sustin ff mult...Si dupa ce mi-a spus ca vrea pauza de rigoare am realizat ca sunt singura, ca nu am prietene pt ca el timp de 10 ani a avut grija sa ma faca sa nu mai am nici una. Nu imi gasesc locul nicaieri...urma sa facem nunta.. Sunt foarte multe de povestit ... sper ca in mare s-a inteles ce mi s-a intamplat...

si te-ai dus la sala ?