Setari Cookie-uri

Citate de dragoste superbe de Sorin Cerin

Ne iubim fiindc� visul Destinului t�u este �n mine.
Ai cei mai frumo�i ochi din lume fiind ochii Clipei mele �i cred �n ei. Te-am reg�sit abia �n amurgul sentimental al vie�ii doar ca s� te �ntreb c�te priviri s-au pierdut naufragiind �n tine, c�te �oapte ai spart �n sufletul t�u, c�te speran�e ai ars pe jarul dorin�elor d�ruite de�ert�ciunii trupe�ti, c�te �i mai c�te�.. dar am uitat s� te �ntreb de ce? Doar fiindc� nu ne-am �nt�lnit la Timpul de la col�ul str�zii Destinului atunci c�nd ar fi trebuit?
Doar muritorii caut� nemurirea, fiindc� nemuritorii nu �tiu ce este aceasta.
Ce suntem noi �n afar� de un vis nebun al unui �nger complexat de Sine, pierdut undeva �n Ierarhia Numerologiei?
Ce pot s�-�i spun dec�t c� totul e bine a�a cum trebuie s� fie, ochii pl�ng sau r�d �n ad�ncurile infinitului uitat din noi, oamenii se nasc �i mor la ruleta sor�ii pl�tit� cu jetoane de Destin, cerul e b�ntuit c�nd de seninul fericirii c�nd de norii suferin�ei, toate sunt bune �i rele doar clipele trec f�r� a netrece vreodat�.
Deodat� a �nceput s� fulgere cu g�nduri uitate sau risipite, albe, negre la �nceput, multicolore pe urm�. S-a st�rnit o furtun� sentimental� cum nu mi-a mai fost dat s� v�d vreodat�. �i ploua cu suflete trecute peste cimitirul g�ndurilor mele cu nume de De�ert�ciunea �nvierii, unde un loc de veci e mai ieftin dec�t unul de o clip� fiindc�, via�a e mai mic� dec�t o clip� de Univers, prin care trecem.
�i eram ferici�i fiindc� cerul era mai nins ca niciodat� cu petalele privirilor noastre care au fost luate de acela�i v�nt sentimental �i duse spre nic�ieri. De aceea m-am hot�r�t s� te caut. I-am spus �i v�ntului care a �nceput s� r�d� ironic de parc� ar fi fost ceva at�t de absurd. R�dea �n timp ce ducea praful clipelor cazute de pe Destin �n t�riile unde se �es noi amintiri uitate de to�i. �i atunci am vrut s� �tiu de ce duce acolo amintirile pierdute �i ne�tiute de nimeni c� doar nu e cerul biblioteca amintirilor?

Abia acum a� vrea s� cuprind infinitul, s�-l �ntreb ce a c�utat la �nt�lnirea sa cu Dumnezeu? Doar fiindc� vroia s� cunoasc� Sf�r�itul unui �nceput sau poate c� se sim�ea la fel de singur ca �i Dumnezeu f�r� de noi?
Oare am gre�it at�t de mult cu to�ii prin p�catul originar de �nceput al lumii c�nd am vrut s� �tim ne�tiutul, s� �n�elegem ne�n�elesul, pentru a �ncerca s� �nv���m s� murim c�nd pentru moarte nu ai nevoie de nici o �nv���tur�, cum probabil nu avem nevoie nici pentru via��?
S� fim optimi�ti, iubirea mea cea mare, fiindc� avem de partea noastr� clipa �i nu Destinul, fiindc� avem eternitatea acestei clipe �i nu timpul, fiindc� ne avem pe noi, acum �i aici, �i nic�ieri �n urma clipei, fiindc� va ninge cu timp, �i aceast� urm� va fi �ngropat� de stele c�z�toare, devenind o amintire a unei lumi trecute.
S� �n�eleg c� iarna va aduce doar pu�in frig �n necuvintele noastre care sunt spuse mult mai ap�sat dec�t orice vorbe? Nu cred fiindc� e anotimpul gerurilor extreme, c�nd totul e �nghe�at inclusiv privirile noastre. �i atunci ne vom desp�r�i la fel de accidental cum ne-am �nt�lnit sau lacrimile noastre inghe�ate se vor sparge pe asfaltul negru al g�ndurilor despre o iubire trec�toare care se credea etern� �n ad�ncurile sufletelor noastre?
Te g�ndesc �i �tiu c� nu ai tolera o iarn� a singur�t��ii niciodat�, dar mai �tiu c� anotimpurile nu pot fi alungate din existen�a noastr� efemer� de acum. Cu c�t e mai efemer� existen�a, cu at�t o dorim mai etern� �i mai �nfl�c�rat� de pa�ii tri�ti sau plini de sine ai unei iubiri care cu c�t este mai profund� cu at�t devine mai dureroas�. E �i asta o de�ert�ciune.
�mi este frig de mine �nsumi de sentimentele mele atunci c�nd m� g�ndesc la sensul acestora, la faptul c� sunt asemeni unor frunze a c�ror soart� este inevitabila �i ruginia toamn�, unde ne vom pierde �ncetul cu �ncetul de noi �n�ine pentru a intra �n iarna singur�t��ii inimilor noastre.
Lumea �n sine este trec�toare �i astfel �i �n�eleg pe mul�i care �ncearc� s� uite de aceast� lume trec�nd ca ni�te str�ini prin ea, asemeni nou� care am fi putut trece la fel prin gara iubirii noastre unde ne-am int�lnit accidental.
Sunt al�turi de tine �n acest mister care e filozofia iubirii pe care as vrea s� o �n�eleg privind ad�nc �n ochii t�i �i s� aflu dac� iubind vei �n�elege mai mult despre tine dec�t dac� ai fi ceea ce e�ti azi ca suflet, un str�in, un simplu trec�tor �n aceast� existen�� care va deveni un vis uitat odata cu moartea sau poate un vis reamintit dar tot un vis. Te �in de m�n� �i nu vreau s� m� trezesc din acest vis care este actuala mea via�� real� tocmai fiindc� vreau s� fiu etern al�turi de tine.
De ce suferim din dragoste? Nu ar fi mai bine s� uit�m de aceast� durere care e una dintre cele mai acute ale acestui cer, peste care se a�tern norii cuvintelor c�teodat�? Sunt momente �n care vreau s�-�i scriu dar nu pot, �n care vreu sa alerg dar �mi simt clipele de plumb, �n care vreau s� sparg cupa plin� de venin scris� �n Destinul trecut de dinaintea noastr� a acestei lumi dar nu pot fiindc� fac parte din el la fel ca �i tine iubirea mea �i de aceea va trebui s� bem durerea iubirii p�n� la cap�t �mplinindu-ne astfel soarta ca un dat al crea�iei petrecute mai demult dec�t �nsu�i timpul.
Prive�te apusul cuvintelor care strig� sau vor s� tac� �i ascult�-mi �oaptele necuvintelor mele ce vor s�-�i spun� c�t de mult te iubesc chiar �i atunci c�nd pe buze e frig �i peste tot e numai durere sau �nstr�inare �i asta nu fiindc� lumea ar fi str�in� de oameni, ci exact invers, oamenii se vor str�ini de lume fiindc� dac� ar iubi-o �i ar �n�elege-o ar realiza c� ar trebui s� fie ceea ce nu sunt, adic�, pu�in mai mult oameni, pu�in� mai mult� iubire �i profunzime. Oare cere aceast� lume prea mult pentru a fi �n�eleas�?
Sunt momente �n care simt cum cerul se pr�bu�e�te peste Destinul meu, ascuns �n buzunarul propriilor mele sentimente pentru a-l feri de oricine ar �ncerca s�-l fure, tocmai pentru a �i-l putea d�rui �ie, iubirea mea cea mare. Dac� s-ar pr�bu�i cerul oare a� mai putea s� �i-l d�ruiesc at�ta timp c�t Destinul r�m�ne scris doar sub un cer al �nt�lnirii noastre accidentale? Oare am mai fi noi dac� am elimina acest accident al iubirii?
Sunt bolnav de iubire, sunt bolnav de clipele Destinului t�u ce se afl� �n inima mea care �mparte cele dou� eternit��i ale noastre �n timpi �i spa�ii ale dorin�elor �i sentimentelor noastre nesf�r�ite.
Tu e�ti catedrala de care am nevoie, iubirea mea, pentru m�ntuirea propriei mele existen�e.
Simt c� cu c�t te iubesc mai mult pe tine �l iubesc �i pe Dumnezeu �n aceea�i m�sur� fiindc� �ncep cu adev�rat s�-L simt, s�-L reg�sesc pierdut ad�nc �n sufletul t�u, dragostea mea. Abia atunci realizez c� Dumnezeu nu se afl� acolo doar pentru a-mi spune c� are chip frumos �i nici pentru a-mi demonstra existen�a Sa ci fiindc� noi suntem un accident de a ne afla �n fa�a Lui �i de a-I �n�elege m�re�ia eternit��ii sale �n noi.
Vom fi uni�i prin sfin�enia iubirii �n �i prin Dumnezeul nostru etern. �i atunci, oric�t de mult am realiza de�ert�ciunea acestei lumi, �i am �ti c� vom fi mereu acea stea care va arde continuu pentru a ap�rea ca imagine pe o bolt� a unei lumi dup� ce va fi murit demult, vom �n�elege c� toate acestea �i �nc� multe altele nu au nici o importan�� fiindc� �ntre noi, �n noi �i peste noi e Dumnezeul acela t�cut care nu are nevoie nici de imagini sau alte cuvinte ci doar de iubirea noastr� nesf�r�it�.
�i vom fi etern �mplini�i �i hr�ni�i de Dumnezeul iubirii noastre �tiind c� ne mistuim pentru acest Dumnezeu care va r�m�ne etern peste timpi sau spa�ii, peste orice de�ert�ciune, �tiind c� doar El, acest Dumnezeu suntem: Noi! Acesta este sensul iubirii noastre al sufletelor pereche.
Oriunde am fi, oric�t de departe unul de altul acest Dumnezeu al iubirii noastre va fi etern cu noi, fiind Parisul viselor noastre, al�turi de care ne vom plimba �mpreun� pe bulevardele pline de roua sentimentelor noastre prelins� pe iarba clipelor care se va usca �i ea la r�ndul ei fiindc� orice ai face iarna nu poate fi oprit�.
�i ne vom trezi �ntr-o lume unde vom fi iar o stea, pe urm� vom arde doar fiindc� va urma s� ne stingem iar�i pentru a ne putea gasi ca dou� suflete pereche care s� viseze la un Paris prin care s� se plimbe, s� se iubeasc�, s� se doreasc�, s� fie bolnavi unul de altul, s� sufere dar s� �i tremure de fericire, de fiorul divin pe care �i-l d� dragostea acea arz�toare prins� de v�lv�taia mistuitoare a pasiunii.
C�t de pu�ini suntem cei care �n via�a am tr�it cu adev�rat o mare iubire, c�t de pu�ini ne-am n�scut astfel aici �n aceast� lume �i c�t de mul�i �i tr�iesc via�a mor�i de ei �n�i�i, cu sufletele neumblate de pa�ii nici unei mari iubiri. De ce? S�-L �ntreb pe Dumnezeu sau pe Destinul care e imaginea acestuia? De ce? S� �ntreb v�ntul, cuv�ntul sau oceanul din apa c�ruia am ajuns s� vis�m aceast� lume? R�spunsul const� �n noi �i numai �n noi, �n iubire.
�i ce a mai r�mas din str�lucirea noastr� de atunci? Din destinul nostru intergalactic de stea? O amintire pe bolta unei lumi, iar aici dou� suflete care se caut� etern pentru a se mistui, pentru a arde �n neputin�a acestei de�ert�ciuni, la fel ca �i atunci c�nd eram o stea.
Oare a� putea vreodat�, iubire, s� nu cred �n lumina privirii tale, acolo departe de tine, de am�ndoi unde ne �nt�lnim at�t de adesea? Abia acolo sim�im c� �n aceast� lume e mai greu s� fii fericit fiindc� fiecare clip� de fericire este o mare de�ert�ciune, poate mai mare dec�t acea de triste�e. Acolo �tim c�t� nevoie avem unul de cel�lalt pentru a �nfrunta aceast� lume de�art� unde am ajuns adu�i pe aripile Luminii Divine din cine �tie ce ungher al inimii acestui Univers unde am str�lucit odat� �i odat� ca fiind o singur� stea, unde am fost �mplini�i ne�tiind c� �ntreaga noastr� str�lucire �i �mplinire de atunci este la fel de trec�toare precum e acum aceast� lume.
Am crezut �ntotdeauna �n lumina divin� a sufletelor pereche cum cred �n destinul privirilor pierdute pe drumurile �nc�lcite ale vie�ii dar s� nu uit�m c� tot lumina este aceea care ne aduce imaginea vie a unor stele moarte demult.
Totul este o mare amintire, fiindc� doar Dumnezeu este Unicul real, iar atunci c�nd iubim ne amintim mai mult ca oric�nd de Dumnezeu fiind mai aproape de acesta.
Atunci c�nd privesc �n str�fundurile fiin�ei tale, iubindu-te at�t de mult, �l privesc �i �l simt pe Dumnezeu, amintindu-mi de una dintre imaginile sale at�t de dragi mie: chipul t�u!
Am crezut �ntotdeauna �n lumina divin� a sufletelor pereche cum cred �n destinul privirilor pierdute pe drumurile �nc�lcite ale vie�ii dar s� nu uit�m c� tot lumina este aceea care ne aduce imaginea vie a unor stele moarte demult.
Poate fi ceva mai important dec�t iubirea? Doar aceasta poate �nfrunta praful de�ert�ciunii.
Prin Dumnezeu �i numai prin Dumnezeu noi cunoa�tem amintindu-ne propria noastr� imagine despre noi �i lume, imagine care a fost �i va r�m�ne etern dincolo de de�ert�ciunea acestei ��r�ne care respir� prin noi, cei pierdu�i �n negura infinit��ii lumilor cu nume de vis. De aceea adev�ratul Dumnezeu apare doar atunci c�nd iube�ti profund, c�nd sim�i c� nu po�i muri dar nici tr�i f�r� clipele sufletului t�u drag, pe care le vrei, dar cu toate c� e�ti at�t de �nsetat vei refuza apa vie�ii �n schimbul lor, fiindc� trezirea c�tre marea amintire care e Dumnezeu se face doar prin moarte.
Dar tu, �ngerul meu drag, tu unde e�ti? �n mine, �n tine, sau �n noi? Oare eu unde sunt? Suntem sim�ire �i destin, suntem repere fundamentale unul fa�� de altul, de aceea vom fi mereu desp�r�i�i de blestemul simetriei acestui vis cu nume de lume. �tiu c� atunci c�nd te strig �n v�ltoarea clipelor ai s�-mi dai �nt�lnire doar la cascada dezn�dejdii, fiindc� doar acolo am putea fi al�turi, doar �n zbuciumul ei ar mai putea �n�elege calitatea aceasta a noastr� de a fi repere fundamentale unul fa�� de cel�lalt, de a fi astfel suflete pereche.
De ce atunci c�nd m� g�ndesc la sufletul meu pereche �l simt pe Dumnezeu altfel, mai bun dar �i mai exigent, mai cald dar �i mai r�zbun�tor, mai trist dar gata oric�nd de cel mai debordant optimism dar �i exuberan�� izvor�t� din ad�ncul etern al privirilor noastre pierdute �n negura necuvintelor acestui vis cu nume de lume?
Nu pot s� �n�eleg de ce Dumnezeu trebuie scris doar cu liter� mare. Oare nu ar fi mult mai mare Dumnezeu dac� �i-ar dori s� fie scris �i cu liter� mic�? Dac� nu l-ar interesa cu ce liter� e scris? Dumnezeu nu poate fi modest? Modestia e o virtute doar pentru om? La fel �i �n iubire, oare nu ar fi aceasta mult mai intens� dac� nu ar fi doar strigat�, ci �i �optit� sau sim�it� �n t�cerea necuv�ntului?
Totul este de�ert�ciune �n afar� de iubire. R�zboaiele, structuraliz�rile sociale bolnave, mizeriile acestei lumi se datoreaz� �nstr�in�rii oamenilor de sinele lor care este Iubire �i at�t.
Noi nu suntem nimic altceva dec�t iubire �i �n urma noastr� nu r�m�ne nimic altceva dec�t tot iubirea pe care am l�sat-o acestei lumi �i at�t. Restul se �terge cu buretele de�ert�ciunii pe tabla uit�rii. Asta suntem noi! Iar cei care nu au tr�it o Mare Iubire �nseamn� c� nici nu s-au n�scut vreodat� pe acest t�r�m.
Nu po�i s� strigi �n iubire fiindc� este unicul loc unde nu au ce c�uta cuvintele dec�t sensurile lor care �i a�a devin absurde. Nu po�i s� min�i �n iubire fiindc� nicio sim�ire a ta nu poate fi min�it�, altfel nu ai exista tu, ci minciuna vie�ii tale. Nu po�i tri�a �n iubire fiindc� nu sunt niciodat� dou� c�i pe care s� le po�i alege, ci doar una singur� care este �i va r�m�ne calea vie�ii tale. De aceea �n iubire nu po�i fi dec�t tu �i singur�tatea din tine �n afara sufletului t�u pereche.
�n iubire nu trebuie niciodat� s� te �ndoie�ti fiindc� nu po�i iubi cu jum�t��i de m�sur�. Nu! Niciodat�, Marea Mea Dragoste, niciodat� �n iubire nu poate fi �i o zon� gri dec�t acele p�trate de alb �i negru aflate pe tabla de �ah a acestei Iluzii a Vie�ii, pe care o �mp�r�im �mpreun�, prin Destin, p�n� c�nd moartea ne va uni prin eternitatea sa.
Te iubesc at�t de mult, dragul meu suflet pereche, �nc�t nu pot exprima �n cuvinte. �ntr-o mare iubire cuvintele nu-�i au rostul, precum �i pierde consisten�a orice atingere sau privire, fiindc� toate acestea sunt �i vor r�m�ne numai �n str�fundurile sufletelor noastre.
S� �tii c� �i sfin�enia face parte din iubire, iar tu e�ti o sf�nt� a Destinului meu, o religie a vie�ii mele. Un crez al fiin�ei uitate din mine, str�inul care m� �ndrept spre nic�ieri, �tiind c� acolo unde va fi m� voi �mplini prin moarte, a�tept�ndu-te�
Nu credeam s� vii acum, la v�rsta �i ceasul acestei Iluzii a Vie�ii, dar ��i spun printre gratiile acesteea c�t de mult Te Iubesc �i s� nu te �ndoie�ti niciodat� de mine.
S� fie disperarea �i dezn�dejdea o f�r�m� dintr-o realitate transcendental� la care noi nu avem acces, fericire �i �mplinire, iar fericirea �i bucuria noastr� s� fie triste�e �i dezn�dejde? S� fie bog��ia �n acea realitate transcendental� cea mai nenorocit� s�r�cie, iar s�r�cia cea mai mare bog��ie? Odat� ce noi tr�im doar Iluzia Vie�ii, nu vom cunoa�te niciodat� adev�rata realitate.
Mararom
Postat pe 7 Decembrie 2011 08:56
Dupa ceva timp o sa vii si o sa deschizi un topic cu citate de suferinta.
broscoiu
Postat pe 7 Decembrie 2011 09:03
De la: broscoiu, la data 2011-12-07 09:03:16Dupa ceva timp o sa vii si o sa deschizi un topic cu citate de suferinta.

Ai reusit sa citesti? Tot????????????????????
Lucia_41
Postat pe 7 Decembrie 2011 09:13
De la: Gina1989, la data 2011-12-07 09:13:51
De la: broscoiu, la data 2011-12-07 09:03:16Dupa ceva timp o sa vii si o sa deschizi un topic cu citate de suferinta.

Ai reusit sa citesti? Tot????????????????????

Doar primele doua.
broscoiu
Postat pe 7 Decembrie 2011 09:37
De la: Mararom, la data 2011-12-07 08:56:31

"Ne iubim fiindc� visul Destinului t�u este �n mine.
Ai cei mai frumo�i ochi din lume fiind ochii Clipei mele �i cred �n ei. Te-am reg�sit abia �n amurgul sentimental al vie�ii doar ca s� te �ntreb c�te priviri s-au pierdut naufragiind �n tine, c�te �oapte ai spart �n sufletul t�u, c�te speran�e ai ars pe jarul dorin�elor d�ruite de�ert�ciunii trupe�ti, c�te �i mai c�te�.. dar am uitat s� te �ntreb de ce? Doar fiindc� nu ne-am �nt�lnit la Timpul de la col�ul str�zii Destinului atunci c�nd ar fi trebui...................................."


Hmmm,ce ar trebui sa inteleg din aceste citate,altceva decat ceea ce stiu si am trait deja?Cei interesati se pot inspira din aceste randuri!Eu stiu doar atat;Viata nu este o iluzie,este traire bruta,diamant neslefuit,colturos,ascuns in roca timpului ,dar minunat in profunzimea si claritatea lui!Restul este poezie!
RAINBOWLADY
Postat pe 7 Decembrie 2011 09:45
Unele din citate chiar sunt superbe.
Ganditi-va acum cum ar fi sa traiti efectiv ce se ascunde in spatele unor astfel de texte care din nefericire, pentru multi sunt doar vorbe goale.
Max2
Postat pe 7 Decembrie 2011 11:43
De la: Max2, la data 2011-12-07 11:43:26Unele din citate chiar sunt superbe.
Ganditi-va acum cum ar fi sa traiti efectiv ce se ascunde in spatele unor astfel de texte care din nefericire, pentru multi sunt doar vorbe goale.

Asta este! Sunt vorbe goale... As vrea sa cunosc si eu o persoana care traieste asa ceva si n-a luat picioare-n... dos. Ca toti cei care si-au furat-o, s-au lecuit sa traiasca si sa se hraneasca cu vise.
Lucia_41
Postat pe 7 Decembrie 2011 11:48
"Ai cei mai frumo�i ochi din lume fiind ochii Clipei mele �i cred �n ei. Te-am reg�sit abia �n amurgul sentimental al vie�ii doar ca s� te �ntreb c�te priviri s-au pierdut naufragiind �n tine, c�te �oapte ai spart �n sufletul t�u, c�te speran�e ai ars pe jarul dorin�elor d�ruite de�ert�ciunii trupe�ti, c�te �i mai c�te�.. dar am uitat s� te �ntreb de ce? Doar fiindc� nu ne-am �nt�lnit la Timpul de la col�ul str�zii Destinului atunci c�nd ar fi trebuit?"

mda....ce de baliverne!
kiss_my_ass
Postat pe 7 Decembrie 2011 11:57
De la: Max2, la data 2011-12-07 11:43:26Unele din citate chiar sunt superbe.
Ganditi-va acum cum ar fi sa traiti efectiv ce se ascunde in spatele unor astfel de texte care din nefericire, pentru multi sunt doar vorbe goale.



Tu ai trait vreodata acel ceva,ce se regaseste in "culisele" textelor?Eu cred ca nu! Nu spun ca nu este minunat sa traiesti asa ceva,dar ca sa certificam asemenea trairi,ar trebui sa ne intoarcem in timp,sa cunoastem vremurile cand exista respect,dragoste curata si sinceritate!
RAINBOWLADY
Postat pe 7 Decembrie 2011 11:59
De la: kudika421339, la data 2011-12-07 11:59:51
De la: Max2, la data 2011-12-07 11:43:26Unele din citate chiar sunt superbe.
Ganditi-va acum cum ar fi sa traiti efectiv ce se ascunde in spatele unor astfel de texte care din nefericire, pentru multi sunt doar vorbe goale.



Tu ai trait vreodata acel ceva,ce se regaseste in "culisele" textelor?Eu cred ca nu! Nu spun ca nu este minunat sa traiesti asa ceva,dar ca sa certificam asemenea trairi,ar trebui sa ne intoarcem in timp,sa cunoastem vremurile cand exista respect,dragoste curata si sinceritate!


nici asa, 339! tot ce se spune in acele citate despre iubire este ceva ideatic, imposibil de atins!
kiss_my_ass
Postat pe 7 Decembrie 2011 12:03
De la: broscoiu, la data 2011-12-07 09:37:15
De la: Gina1989, la data 2011-12-07 09:13:51
De la: broscoiu, la data 2011-12-07 09:03:16Dupa ceva timp o sa vii si o sa deschizi un topic cu citate de suferinta.

Ai reusit sa citesti? Tot????????????????????

Doar primele doua.

eu dor primul..cand am vazut cata carnatu' e..am lasat-o balta
steffy91
Postat pe 7 Decembrie 2011 12:04
De la: kiss_my_ass, la data 2011-12-07 12:03:13
De la: kudika421339, la data 2011-12-07 11:59:51
De la: Max2, la data 2011-12-07 11:43:26Unele din citate chiar sunt superbe.
Ganditi-va acum cum ar fi sa traiti efectiv ce se ascunde in spatele unor astfel de texte care din nefericire, pentru multi sunt doar vorbe goale.



Tu ai trait vreodata acel ceva,ce se regaseste in "culisele" textelor?Eu cred ca nu! Nu spun ca nu este minunat sa traiesti asa ceva,dar ca sa certificam asemenea trairi,ar trebui sa ne intoarcem in timp,sa cunoastem vremurile cand exista respect,dragoste curata si sinceritate!


nici asa, 339! tot ce se spune in acele citate despre iubire este ceva ideatic, imposibil de atins!



Hi,Kiss-ule! Ma gandesc,ca or fi existat ,candva,surse de ispiratie pentru a se exprima asemenea sentimente!
RAINBOWLADY
Postat pe 7 Decembrie 2011 12:19
FRUMOS......chiar mi-a placut....le-am citit seara si m-au bine dispus....
Mai sant....mai scri?...ca sa le citesc mai departe...
Titanika
Postat pe 7 Decembrie 2011 22:21
Nimic din ceeace pare "ideatic"cum spuneti multi dintre voi,nu este imposibil. Dragostea (Dragostea aceea care dureaza intreaga viata,nu indragostelile de ocazid -dragostea,este sentimentul acela IDEaL care iarta,alina,mangaie,sterge lacrimi,si,mai presus de toate,nu uita sa iubeasca - indiferent cat de lung ar fi drumul desparitii,kndiferent cat de mare ar fi distanta dintre sufletele cu adevarat pereche . Tuturor celor care nu cred in idealul si perfectiunea dragostei , nu va doresc decat sa aveti parte de cea mai absoluta si ideala dragoste ...... s-o traiti la maxim, cu fiecare rasuflare!!!
Cristtyn
Postat pe 11 Decembrie 2011 07:38
1111111111adi
Postat pe 11 Decembrie 2011 07:40
DOAMNE CE OAMENI unu la mana nu trebuie sa comentezi o opera pe baza a ceea ce ai trait sau nu tu!Cand erai mic pun pariu k ai citit Harap Alb sau Alba ca Zapada sau mai stiu eu ce mare poveste poate o citesti si acum asta nu inseamna k a fost o pierdere de timp sau k nu trebuia sa o citesti doar pentru k nu exista zmei !! :| eram sigura ca Romania se duce de rapa nu mai aveti cultura nu mai aveti nimic!cand o-ti invata sa vedeti peste randurile in sine,,,atunci sa comentati!Si eu scriu si unele texte sunt metafore!adica mai toate stii tu "Poezie"... dar nah asa o luati voi brut ...nu intelegeti decat ce se vede...restul e tabu!rau imi pare de tara asta,la modul ca mi-e foarte mila! X(
hotdarkkiss
Postat pe 11 Decembrie 2011 08:06
Puțini �nțeleg astfel de cuvinte �ntr-adev�r, și la puțini le e dat s� tr�iasc� așa clipe .........
kudika018314
Postat pe 11 Decembrie 2011 08:25
Mie imi plac citatele.
alina02
Postat pe 11 Decembrie 2011 08:37
De la: kudika018314, la data 2011-12-11 08:25:29 Puțini �nțeleg astfel de cuvinte �ntr-adev�r, și la puțini le e dat s� tr�iasc� așa clipe .........
Depinde cum este tratata boala ,cu supraveghere medicala de specialitate si medicatie adegvata unii scapa, dar altii raman asa traind si recitand toata viata acelasi repertoriu ......
cristinxxx
Postat pe 11 Decembrie 2011 08:44
De la: cristinxxx, la data 2011-12-11 08:44:48
De la: kudika018314, la data 2011-12-11 08:25:29 Puțini �nțeleg astfel de cuvinte �ntr-adev�r, și la puțini le e dat s� tr�iasc� așa clipe .........
Depinde cum este tratata boala ,cu supraveghere medicala de specialitate si medicatie adegvata unii scapa, dar altii raman asa traind si recitand toata viata acelasi repertoriu ......


Pe portativul vietii sentimentele se regasesc adesea aceleasi cu alta intonatie iar singurul medicament este trairea fiecarui sentiment in parte!
ally_ally00
Postat pe 11 Decembrie 2011 08:48
http://www.rightwords.ro/citate/autor/sorin-cerin--1165
23ysa
Postat pe 11 Decembrie 2011 09:26
declaratie de dragoste
kudika467497
Postat pe 11 Decembrie 2011 10:21
ce facti fetelor
kudika467497
Postat pe 11 Decembrie 2011 10:22
Dragilor,Sorin Cerin este un scriitor cunoscut peste hotare,mai ales in America de Nord.Acestea nu sunt"citate de dragoste",sunt fragmente dintrun roman de-al sau,probabil inca necunoscut publicului romanesc.Asta e stilul lui de a scrie.Il veti gasi pe amazon.com.
Acolo veti gasi si romanul meu,"Katrina,pacat din iubire"(Alma Jane Sirbu).E vorba tot despre dragoste si e mult mai usor de digerat.
kudika089552
Postat pe 11 Decembrie 2011 10:24
De la: Mararom, la data 2011-12-07 08:56:31 Ne iubim fiindc� visul Destinului t�u este �n mine.
Ai cei mai frumo�i ochi din lume fiind ochii Clipei mele �i cred �n ei. Te-am reg�sit abia �n amurgul sentimental al vie�ii doar ca s� te �ntreb c�te priviri s-au pierdut naufragiind �n tine, c�te �oapte ai spart �n sufletul t�u, c�te speran�e ai ars pe jarul dorin�elor d�ruite de�ert�ciunii trupe�ti, c�te �i mai c�te�.. dar am uitat s� te �ntreb de ce? Doar fiindc� nu ne-am �nt�lnit la Timpul de la col�ul str�zii Destinului atunci c�nd ar fi trebuit?
Doar muritorii caut� nemurirea, fiindc� nemuritorii nu �tiu ce este aceasta.
Ce suntem noi �n afar� de un vis nebun al unui �nger complexat de Sine, pierdut undeva �n Ierarhia Numerologiei?
Ce pot s�-�i spun dec�t c� totul e bine a�a cum trebuie s� fie, ochii pl�ng sau r�d �n ad�ncurile infinitului uitat din noi, oamenii se nasc �i mor la ruleta sor�ii pl�tit� cu jetoane de Destin, cerul e b�ntuit c�nd de seninul fericirii c�nd de norii suferin�ei, toate sunt bune �i rele doar clipele trec f�r� a netrece vreodat�.
Deodat� a �nceput s� fulgere cu g�nduri uitate sau risipite, albe, negre la �nceput, multicolore pe urm�. S-a st�rnit o furtun� sentimental� cum nu mi-a mai fost dat s� v�d vreodat�. �i ploua cu suflete trecute peste cimitirul g�ndurilor mele cu nume de De�ert�ciunea �nvierii, unde un loc de veci e mai ieftin dec�t unul de o clip� fiindc�, via�a e mai mic� dec�t o clip� de Univers, prin care trecem.
�i eram ferici�i fiindc� cerul era mai nins ca niciodat� cu petalele privirilor noastre care au fost luate de acela�i v�nt sentimental �i duse spre nic�ieri. De aceea m-am hot�r�t s� te caut. I-am spus �i v�ntului care a �nceput s� r�d� ironic de parc� ar fi fost ceva at�t de absurd. R�dea �n timp ce ducea praful clipelor cazute de pe Destin �n t�riile unde se �es noi amintiri uitate de to�i. �i atunci am vrut s� �tiu de ce duce acolo amintirile pierdute �i ne�tiute de nimeni c� doar nu e cerul biblioteca amintirilor?

Abia acum a� vrea s� cuprind infinitul, s�-l �ntreb ce a c�utat la �nt�lnirea sa cu Dumnezeu? Doar fiindc� vroia s� cunoasc� Sf�r�itul unui �nceput sau poate c� se sim�ea la fel de singur ca �i Dumnezeu f�r� de noi?
Oare am gre�it at�t de mult cu to�ii prin p�catul originar de �nceput al lumii c�nd am vrut s� �tim ne�tiutul, s� �n�elegem ne�n�elesul, pentru a �ncerca s� �nv���m s� murim c�nd pentru moarte nu ai nevoie de nici o �nv���tur�, cum probabil nu avem nevoie nici pentru via��?
S� fim optimi�ti, iubirea mea cea mare, fiindc� avem de partea noastr� clipa �i nu Destinul, fiindc� avem eternitatea acestei clipe �i nu timpul, fiindc� ne avem pe noi, acum �i aici, �i nic�ieri �n urma clipei, fiindc� va ninge cu timp, �i aceast� urm� va fi �ngropat� de stele c�z�toare, devenind o amintire a unei lumi trecute.
S� �n�eleg c� iarna va aduce doar pu�in frig �n necuvintele noastre care sunt spuse mult mai ap�sat dec�t orice vorbe? Nu cred fiindc� e anotimpul gerurilor extreme, c�nd totul e �nghe�at inclusiv privirile noastre. �i atunci ne vom desp�r�i la fel de accidental cum ne-am �nt�lnit sau lacrimile noastre inghe�ate se vor sparge pe asfaltul negru al g�ndurilor despre o iubire trec�toare care se credea etern� �n ad�ncurile sufletelor noastre?
Te g�ndesc �i �tiu c� nu ai tolera o iarn� a singur�t��ii niciodat�, dar mai �tiu c� anotimpurile nu pot fi alungate din existen�a noastr� efemer� de acum. Cu c�t e mai efemer� existen�a, cu at�t o dorim mai etern� �i mai �nfl�c�rat� de pa�ii tri�ti sau plini de sine ai unei iubiri care cu c�t este mai profund� cu at�t devine mai dureroas�. E �i asta o de�ert�ciune.
�mi este frig de mine �nsumi de sentimentele mele atunci c�nd m� g�ndesc la sensul acestora, la faptul c� sunt asemeni unor frunze a c�ror soart� este inevitabila �i ruginia toamn�, unde ne vom pierde �ncetul cu �ncetul de noi �n�ine pentru a intra �n iarna singur�t��ii inimilor noastre.
Lumea �n sine este trec�toare �i astfel �i �n�eleg pe mul�i care �ncearc� s� uite de aceast� lume trec�nd ca ni�te str�ini prin ea, asemeni nou� care am fi putut trece la fel prin gara iubirii noastre unde ne-am int�lnit accidental.
Sunt al�turi de tine �n acest mister care e filozofia iubirii pe care as vrea s� o �n�eleg privind ad�nc �n ochii t�i �i s� aflu dac� iubind vei �n�elege mai mult despre tine dec�t dac� ai fi ceea ce e�ti azi ca suflet, un str�in, un simplu trec�tor �n aceast� existen�� care va deveni un vis uitat odata cu moartea sau poate un vis reamintit dar tot un vis. Te �in de m�n� �i nu vreau s� m� trezesc din acest vis care este actuala mea via�� real� tocmai fiindc� vreau s� fiu etern al�turi de tine.
De ce suferim din dragoste? Nu ar fi mai bine s� uit�m de aceast� durere care e una dintre cele mai acute ale acestui cer, peste care se a�tern norii cuvintelor c�teodat�? Sunt momente �n care vreau s�-�i scriu dar nu pot, �n care vreu sa alerg dar �mi simt clipele de plumb, �n care vreau s� sparg cupa plin� de venin scris� �n Destinul trecut de dinaintea noastr� a acestei lumi dar nu pot fiindc� fac parte din el la fel ca �i tine iubirea mea �i de aceea va trebui s� bem durerea iubirii p�n� la cap�t �mplinindu-ne astfel soarta ca un dat al crea�iei petrecute mai demult dec�t �nsu�i timpul.
Prive�te apusul cuvintelor care strig� sau vor s� tac� �i ascult�-mi �oaptele necuvintelor mele ce vor s�-�i spun� c�t de mult te iubesc chiar �i atunci c�nd pe buze e frig �i peste tot e numai durere sau �nstr�inare �i asta nu fiindc� lumea ar fi str�in� de oameni, ci exact invers, oamenii se vor str�ini de lume fiindc� dac� ar iubi-o �i ar �n�elege-o ar realiza c� ar trebui s� fie ceea ce nu sunt, adic�, pu�in mai mult oameni, pu�in� mai mult� iubire �i profunzime. Oare cere aceast� lume prea mult pentru a fi �n�eleas�?
Sunt momente �n care simt cum cerul se pr�bu�e�te peste Destinul meu, ascuns �n buzunarul propriilor mele sentimente pentru a-l feri de oricine ar �ncerca s�-l fure, tocmai pentru a �i-l putea d�rui �ie, iubirea mea cea mare. Dac� s-ar pr�bu�i cerul oare a� mai putea s� �i-l d�ruiesc at�ta timp c�t Destinul r�m�ne scris doar sub un cer al �nt�lnirii noastre accidentale? Oare am mai fi noi dac� am elimina acest accident al iubirii?
Sunt bolnav de iubire, sunt bolnav de clipele Destinului t�u ce se afl� �n inima mea care �mparte cele dou� eternit��i ale noastre �n timpi �i spa�ii ale dorin�elor �i sentimentelor noastre nesf�r�ite.
Tu e�ti catedrala de care am nevoie, iubirea mea, pentru m�ntuirea propriei mele existen�e.
Simt c� cu c�t te iubesc mai mult pe tine �l iubesc �i pe Dumnezeu �n aceea�i m�sur� fiindc� �ncep cu adev�rat s�-L simt, s�-L reg�sesc pierdut ad�nc �n sufletul t�u, dragostea mea. Abia atunci realizez c� Dumnezeu nu se afl� acolo doar pentru a-mi spune c� are chip frumos �i nici pentru a-mi demonstra existen�a Sa ci fiindc� noi suntem un accident de a ne afla �n fa�a Lui �i de a-I �n�elege m�re�ia eternit��ii sale �n noi.
Vom fi uni�i prin sfin�enia iubirii �n �i prin Dumnezeul nostru etern. �i atunci, oric�t de mult am realiza de�ert�ciunea acestei lumi, �i am �ti c� vom fi mereu acea stea care va arde continuu pentru a ap�rea ca imagine pe o bolt� a unei lumi dup� ce va fi murit demult, vom �n�elege c� toate acestea �i �nc� multe altele nu au nici o importan�� fiindc� �ntre noi, �n noi �i peste noi e Dumnezeul acela t�cut care nu are nevoie nici de imagini sau alte cuvinte ci doar de iubirea noastr� nesf�r�it�.
�i vom fi etern �mplini�i �i hr�ni�i de Dumnezeul iubirii noastre �tiind c� ne mistuim pentru acest Dumnezeu care va r�m�ne etern peste timpi sau spa�ii, peste orice de�ert�ciune, �tiind c� doar El, acest Dumnezeu suntem: Noi! Acesta este sensul iubirii noastre al sufletelor pereche.
Oriunde am fi, oric�t de departe unul de altul acest Dumnezeu al iubirii noastre va fi etern cu noi, fiind Parisul viselor noastre, al�turi de care ne vom plimba �mpreun� pe bulevardele pline de roua sentimentelor noastre prelins� pe iarba clipelor care se va usca �i ea la r�ndul ei fiindc� orice ai face iarna nu poate fi oprit�.
�i ne vom trezi �ntr-o lume unde vom fi iar o stea, pe urm� vom arde doar fiindc� va urma s� ne stingem iar�i pentru a ne putea gasi ca dou� suflete pereche care s� viseze la un Paris prin care s� se plimbe, s� se iubeasc�, s� se doreasc�, s� fie bolnavi unul de altul, s� sufere dar s� �i tremure de fericire, de fiorul divin pe care �i-l d� dragostea acea arz�toare prins� de v�lv�taia mistuitoare a pasiunii.
C�t de pu�ini suntem cei care �n via�a am tr�it cu adev�rat o mare iubire, c�t de pu�ini ne-am n�scut astfel aici �n aceast� lume �i c�t de mul�i �i tr�iesc via�a mor�i de ei �n�i�i, cu sufletele neumblate de pa�ii nici unei mari iubiri. De ce? S�-L �ntreb pe Dumnezeu sau pe Destinul care e imaginea acestuia? De ce? S� �ntreb v�ntul, cuv�ntul sau oceanul din apa c�ruia am ajuns s� vis�m aceast� lume? R�spunsul const� �n noi �i numai �n noi, �n iubire.
�i ce a mai r�mas din str�lucirea noastr� de atunci? Din destinul nostru intergalactic de stea? O amintire pe bolta unei lumi, iar aici dou� suflete care se caut� etern pentru a se mistui, pentru a arde �n neputin�a acestei de�ert�ciuni, la fel ca �i atunci c�nd eram o stea.
Oare a� putea vreodat�, iubire, s� nu cred �n lumina privirii tale, acolo departe de tine, de am�ndoi unde ne �nt�lnim at�t de adesea? Abia acolo sim�im c� �n aceast� lume e mai greu s� fii fericit fiindc� fiecare clip� de fericire este o mare de�ert�ciune, poate mai mare dec�t acea de triste�e. Acolo �tim c�t� nevoie avem unul de cel�lalt pentru a �nfrunta aceast� lume de�art� unde am ajuns adu�i pe aripile Luminii Divine din cine �tie ce ungher al inimii acestui Univers unde am str�lucit odat� �i odat� ca fiind o singur� stea, unde am fost �mplini�i ne�tiind c� �ntreaga noastr� str�lucire �i �mplinire de atunci este la fel de trec�toare precum e acum aceast� lume.
Am crezut �ntotdeauna �n lumina divin� a sufletelor pereche cum cred �n destinul privirilor pierdute pe drumurile �nc�lcite ale vie�ii dar s� nu uit�m c� tot lumina este aceea care ne aduce imaginea vie a unor stele moarte demult.
Totul este o mare amintire, fiindc� doar Dumnezeu este Unicul real, iar atunci c�nd iubim ne amintim mai mult ca oric�nd de Dumnezeu fiind mai aproape de acesta.
Atunci c�nd privesc �n str�fundurile fiin�ei tale, iubindu-te at�t de mult, �l privesc �i �l simt pe Dumnezeu, amintindu-mi de una dintre imaginile sale at�t de dragi mie: chipul t�u!
Am crezut �ntotdeauna �n lumina divin� a sufletelor pereche cum cred �n destinul privirilor pierdute pe drumurile �nc�lcite ale vie�ii dar s� nu uit�m c� tot lumina este aceea care ne aduce imaginea vie a unor stele moarte demult.
Poate fi ceva mai important dec�t iubirea? Doar aceasta poate �nfrunta praful de�ert�ciunii.
Prin Dumnezeu �i numai prin Dumnezeu noi cunoa�tem amintindu-ne propria noastr� imagine despre noi �i lume, imagine care a fost �i va r�m�ne etern dincolo de de�ert�ciunea acestei ��r�ne care respir� prin noi, cei pierdu�i �n negura infinit��ii lumilor cu nume de vis. De aceea adev�ratul Dumnezeu apare doar atunci c�nd iube�ti profund, c�nd sim�i c� nu po�i muri dar nici tr�i f�r� clipele sufletului t�u drag, pe care le vrei, dar cu toate c� e�ti at�t de �nsetat vei refuza apa vie�ii �n schimbul lor, fiindc� trezirea c�tre marea amintire care e Dumnezeu se face doar prin moarte.
Dar tu, �ngerul meu drag, tu unde e�ti? �n mine, �n tine, sau �n noi? Oare eu unde sunt? Suntem sim�ire �i destin, suntem repere fundamentale unul fa�� de altul, de aceea vom fi mereu desp�r�i�i de blestemul simetriei acestui vis cu nume de lume. �tiu c� atunci c�nd te strig �n v�ltoarea clipelor ai s�-mi dai �nt�lnire doar la cascada dezn�dejdii, fiindc� doar acolo am putea fi al�turi, doar �n zbuciumul ei ar mai putea �n�elege calitatea aceasta a noastr� de a fi repere fundamentale unul fa�� de cel�lalt, de a fi astfel suflete pereche.
De ce atunci c�nd m� g�ndesc la sufletul meu pereche �l simt pe Dumnezeu altfel, mai bun dar �i mai exigent, mai cald dar �i mai r�zbun�tor, mai trist dar gata oric�nd de cel mai debordant optimism dar �i exuberan�� izvor�t� din ad�ncul etern al privirilor noastre pierdute �n negura necuvintelor acestui vis cu nume de lume?
Nu pot s� �n�eleg de ce Dumnezeu trebuie scris doar cu liter� mare. Oare nu ar fi mult mai mare Dumnezeu dac� �i-ar dori s� fie scris �i cu liter� mic�? Dac� nu l-ar interesa cu ce liter� e scris? Dumnezeu nu poate fi modest? Modestia e o virtute doar pentru om? La fel �i �n iubire, oare nu ar fi aceasta mult mai intens� dac� nu ar fi doar strigat�, ci �i �optit� sau sim�it� �n t�cerea necuv�ntului?
Totul este de�ert�ciune �n afar� de iubire. R�zboaiele, structuraliz�rile sociale bolnave, mizeriile acestei lumi se datoreaz� �nstr�in�rii oamenilor de sinele lor care este Iubire �i at�t.
Noi nu suntem nimic altceva dec�t iubire �i �n urma noastr� nu r�m�ne nimic altceva dec�t tot iubirea pe care am l�sat-o acestei lumi �i at�t. Restul se �terge cu buretele de�ert�ciunii pe tabla uit�rii. Asta suntem noi! Iar cei care nu au tr�it o Mare Iubire �nseamn� c� nici nu s-au n�scut vreodat� pe acest t�r�m.
Nu po�i s� strigi �n iubire fiindc� este unicul loc unde nu au ce c�uta cuvintele dec�t sensurile lor care �i a�a devin absurde. Nu po�i s� min�i �n iubire fiindc� nicio sim�ire a ta nu poate fi min�it�, altfel nu ai exista tu, ci minciuna vie�ii tale. Nu po�i tri�a �n iubire fiindc� nu sunt niciodat� dou� c�i pe care s� le po�i alege, ci doar una singur� care este �i va r�m�ne calea vie�ii tale. De aceea �n iubire nu po�i fi dec�t tu �i singur�tatea din tine �n afara sufletului t�u pereche.
�n iubire nu trebuie niciodat� s� te �ndoie�ti fiindc� nu po�i iubi cu jum�t��i de m�sur�. Nu! Niciodat�, Marea Mea Dragoste, niciodat� �n iubire nu poate fi �i o zon� gri dec�t acele p�trate de alb �i negru aflate pe tabla de �ah a acestei Iluzii a Vie�ii, pe care o �mp�r�im �mpreun�, prin Destin, p�n� c�nd moartea ne va uni prin eternitatea sa.
Te iubesc at�t de mult, dragul meu suflet pereche, �nc�t nu pot exprima �n cuvinte. �ntr-o mare iubire cuvintele nu-�i au rostul, precum �i pierde consisten�a orice atingere sau privire, fiindc� toate acestea sunt �i vor r�m�ne numai �n str�fundurile sufletelor noastre.
S� �tii c� �i sfin�enia face parte din iubire, iar tu e�ti o sf�nt� a Destinului meu, o religie a vie�ii mele. Un crez al fiin�ei uitate din mine, str�inul care m� �ndrept spre nic�ieri, �tiind c� acolo unde va fi m� voi �mplini prin moarte, a�tept�ndu-te�
Nu credeam s� vii acum, la v�rsta �i ceasul acestei Iluzii a Vie�ii, dar ��i spun printre gratiile acesteea c�t de mult Te Iubesc �i s� nu te �ndoie�ti niciodat� de mine.
S� fie disperarea �i dezn�dejdea o f�r�m� dintr-o realitate transcendental� la care noi nu avem acces, fericire �i �mplinire, iar fericirea �i bucuria noastr� s� fie triste�e �i dezn�dejde? S� fie bog��ia �n acea realitate transcendental� cea mai nenorocit� s�r�cie, iar s�r�cia cea mai mare bog��ie? Odat� ce noi tr�im doar Iluzia Vie�ii, nu vom cunoa�te niciodat� adev�rata realitate.
kudika020205
Postat pe 11 Decembrie 2011 10:35
kudika475652
Postat pe 11 Decembrie 2011 12:47
De la: kudika421339, la data 2011-12-07 11:59:51
De la: Max2, la data 2011-12-07 11:43:26Unele din citate chiar sunt superbe.
Ganditi-va acum cum ar fi sa traiti efectiv ce se ascunde in spatele unor astfel de texte care din nefericire, pentru multi sunt doar vorbe goale.



Tu ai trait vreodata acel ceva,ce se regaseste in "culisele" textelor?Eu cred ca nu! Nu spun ca nu este minunat sa traiesti asa ceva,dar ca sa certificam asemenea trairi,ar trebui sa ne intoarcem in timp,sa cunoastem vremurile cand exista respect,dragoste curata si sinceritate!


Dumnealui este nascut dezamagit, cinic si blazat, asa ca nu te mai chinui.E clar ca nu prea a trait mare lucru si nu la intensitatea necesara sa inteleaga citatul.
Thais13
Postat pe 11 Decembrie 2011 13:08
hahahahhahahahhahahaha
crisshaha
Postat pe 11 Decembrie 2011 13:40
Doamne cata profunzime a putut surprinde si exprima...cat adevar , cata minciuna...
Superb...
PRALEA_
Postat pe 11 Decembrie 2011 13:48
Esti idealul vietii mele si in acelasi timp esenta. universul in jurul caruia ma invartesc, pentru tine traiesc. SUPER!!!!!!!!!!!!!!!
mariana1_5
Postat pe 11 Decembrie 2011 14:22

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
ce as putea sa fac?.. 12 De la: kudika486771 20 Decembrie 2011 20:54
am si eu o intrebare? 3 De la: luckyyyLuke 26 Martie 2009 11:53
iubitul meu,prietenul fostului meu iubit.... 6 De la: valy90 17 Octombrie 2010 14:10
Cum am ajuns aici? 60 De la: Eva32 3 Iulie 2011 01:31
homosexualitatea 31 De la: lylee 1 August 2012 22:45