• Titlu: Valurile • An aparitie: 2012 • Colectie: Raftul Denisei • Autor: Virginia Woolf • Editura: Humanitas Fiction

Un roman de o senzitivitate acuta, care sondeaza abisurile perceptiei, testand totodata capacitatile metamorfotice ale limbajului, Valurile a fost considerata cea mai inovatoare carte a Virginiei Woolf. Prin intermediul unor monologuri care, desi distincte, ajung uneori aproape sa se confunde, intr-o viziune comuna asupra lumii, este surprinsa povestea a sapte personaje.

Daca povestitorul Bernard (inspirat de romancierul E.M. Forster) e obsedat de perfectiunea frazelor si de mecanismele limbajului, Louis este un singuratic care tanjeste dupa acceptarea si simpatia celor din jur, asociat fiind, de unii critici, unui alt prieten al autoarei, poetul T.S. Eliot. Lui Neville, cu obsesia lui de a regasi iubirea, pare sa-i corespunda profilul scriitorului Lytton Strachey, iar lui Percival (singurul personaj caruia nu i se aude vocea, fiind prezent doar in evocarile celorlalti), cel al fratelui Virginiei Woolf, Thoby Stephen, mort la douazeci si sase de ani.

De la prima scena a cartii, petrecuta intr-o gradina de la malul marii, cand Jinny il saruta pe Louis declansand inconstient o mica drama, pana la intalnirea finala dintre personaje, ajunse la varsta senectutii, romanul cuprinde o serie de consideratii filozofice asupra perceptiei, a naturii sinelui si identitatii, ceea ce i-a determinat pe unii critici sa-l numeasca un demers fenomenologic in proza.

VIRGINIA (ADELINE) WOOLF s-a nascut pe 25 ianuarie 1882, la Londra. Este educata acasa, de tatal sau, Sir Leslie Stephen. La treisprezece ani isi pierde mama si are prima dintr-un lung sir de caderi nervoase. In 1900 incepe sa scrie articole in Times Literary Supplement. Dupa moartea tatalui sau in 1904, se muta impreuna cu sora ei, Vanessa, si cu cei doi frati, Thoby si Adrian, in cartierul Bloomsbury, casa lor devenind locul de intalnire al Grupului Bloomsbury. Se apropie mai mult de Vanessa si de sotul acesteia, criticul de arta Clive Bell. In 1912 se casatoreste cu Leonard Woolf, care avea sa-i fie alaturi intreaga viata, si infiinteaza cu el o editura, Hogarth Press, unde, pe langa propriile opere, apar volume de T.S. Eliot, Katherine Mansfield, E.M. Forster, iar mai tarziu cartile lui Freud.

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: