Cum se poate integra o familie de imigranti intr-un mediu cosmopolit pastrandu-si, totodata, identitatea si traditiile?
Kudika
“Povestea numelui”: in cãutarea identitãþii culturale Cum se poate integra o familie de imigranþi intr-un mediu cosmopolit pãstrandu-ºi, totodatã, identitatea ºi tradiþiile? Cum sã gãseascã echilibrul intre tradiþii ºi modernitate, intre viaþa socialã ºi cea de familie? Acestea sunt intrebãrile la care cautã rãspuns “Puterea numelui”, o poveste intensã ºi empaticã despre primele generaþii de imigranþi indieni in SUA, o saga de familie care se extinde pe durata a trei decenii, surprinzand in intreaga sa complexitate conflictul dintre douã generaþii ºi dintre douã lumi deopotrivã de fascinante, dar atat de diferite. In timp ce pãrinþii sãi sunt profund ataºaþi de tradiþiile ºi obiceiurile transmise din generaþie in generaþie, tanãrul imigrant indian Gogol Ganguli (rol interpretat de Kal Penn, pe care il ºtiþi din “Harold ºi Kumar merg la White Castle”), indrãgostit de o americancã bogatã, tinde sã-ºi renege numele ºi, odatã cu el, tot ce il leagã de originea sa bengalezã. Ridiculizat adesea pe seama numelui sãu, neobiºnuit atat pentru un indian, cat ºi pentru un american, Gogol decide sã ºi-l schimbe. Panã cand tatãl sãu (Irfan Khan), ii povesteºte cum a ajuns sã poarte numele celebrului scriitor rus. Aºa aflã cã nu poartã un nume ca oricare altul, ci unul plin de semnificaþii, care are puterea de a-l lega indisolubil de familia sa, de rãdãcinile sale bengaleze ºi de tainele culturale ce rãzbat in subconºtient. Deºi e nãscut in SUA ºi iºi gandeºte viitorul prin prisma stilului de viaþã occidental, Gogol va descoperi, cand cãlãtoreºte in India impreunã cu pãrinþii sãi, cã acolo se simte acasã. Cãlãtoria cãtre India este, pentru intreaga familie Ganguli, o cãlãtorie cãtre origini, in care Gogol iºi regãseºte identitatea culturalã ºi conºtientizeazã legãtura cu patrimoniul complex pe care pãrinþii sãi l-au luat cu ei cand au decis sã inceapã o nouã viaþã in New York ºi pe care vor sã-l pãstreze in ciuda tuturor greutãþilor cu care se confruntã ca imigranþi. Momentele comice ºi cele dramatice se intrepãtrund, exact ca in viaþã, iar substratul filmului demonstreazã cã diversitatea culturalã este o valoare vie ºi cã Occidentul ar trebui sã accepte cu recunoºtinþã contribuþia imigranþilor, in loc sã le impunã tiparele obtuze ale unei lumi surprinzãtor de cosmopolite ºi paradoxal de intolerante.
Spune-ti parerea!