Telefon
031 228 61 20
& 031 228 61 23
Mai multe
Mai multe
| De cand ne-am casatorit , eu si sotul meu aveam probleme cu familia lui...de la care au plecat toate problemele. Mai intai am sta cu ai lui in curte. Tot timpul soacra-mea venea si inspecta si daca ceva nu-i convenea ( ca ma viziteaza prietenele mele, ca ma duc la mama, ca nu am facut nu stiu ce de mancare...) ii baga numai prostii in cap...pana am ajuns sa ne despartim. Apoi ne-am impacat, am stat in chirie 6 luni si ne-a fost f bine. Peste astea 6 luni ne-am mutat in casa pe care mi-o lasasera parintii mei, o casa in care numai prostii nu-si doresc sa stea...Totul bine si frumos, stateam singuri, faceam ce vroiam, eram linistiti. Intr-o zi, ne-am ciondanit ca un cuplu normal de la nimicuri si el a ales sa plece...unde? la ma-sa acasa. Apoi peste 3 luni s-a intors si iar ne-am impacat si intre timp , cum ne era bine si era momentul am decis IMPREUNA sa avem un copil.Am renuntat la pastile si ...D-zeu a vrut sa raman la 8 luni, cu toate ca doctorul ne spusese ca sunt putine sanse sa raman in primul an.In fine. Totul bine si frumos pana intr-o zi cand ne-am certat iar prosteste. Ce credeti ca a facut? A hotarat sa plece, dar nu oricum, ci reprosandu-mi ca am facut copilul sa-l tin langa mine, ca el nu-l vrea, ca pot sa fac avort... apoi a plecat. Am crezut ca pica cerul pe mine!!! Si am analizat situatia, chiar daca cu regret in suflet recunosc ca-l mai iubesc, pe omul care era inainte!!!Am hotarat sa renunt la copil, cu chinuri si riscuri mari...eram in 3 luni si ceva. Am renuntat pentru binele lui si pentru al nostru. Stiti ce mi-a zis dupa ce a aflat? Ca el ma iubeste, ca-i pare rau si ca trebuia sa pastrez copilul si sa-l astept ca s-ar fi intors...cand? cand nasteam?si cat ar fi stat? cateva luni si pleca iar? Nu pot sa zic ca ma simt mai bine, ma doare pierderea copilului... mi-l doream mult, dar pentru ca stiam ca nu o sa fie niciodata fericit si nici mamica lui atunci ce sens avea sa fac suferinta mai mare?! Acum divortam.E si el de acord. Chiar credeti ca ma iubeste si ca orgoliul lui il face sa fie asa indiferent? eu nu cred... Ma doare! De uitat nu am sa-l uit dupa o relatie de 8 ani...O sa fie greu... dar nici asa nu puteam sa traiesc...cu frica... oare azi va pleca sau nu? | ||
|
luckynana Postat pe 8 Noiembrie 2008 01:40 |
||
|---|---|---|
| buna,oricat te-ar durea este mai bine sa renunti,iti spun asta pt ca si eu am avut o casatorie cam asemanatoare ca a ta si am renuntat la sarcina , am renuntat la acest copil pe care mi-l doream din tot sufletut ( acum imi pare rau si regret) el isi dorea copilul si eu dar ce viata putem sa ii ofer ,o periada eram in preuna o periada eram despartiti,dar tot din cauza lu socramea care ne facea mereu probleme am stat si cu ea in curte ,am plecat si cu chirie si nu a fost chip,cu mancare proceda tot la fel dar mai rau ca facea concurenta cu mine ex: ce gateam azi eu facea si ea a doua zi ,daca imi lu-am ceva de imbracat a doua zi isi lua si ea si facea parada modei in fata lu fisu "si nu iti mai zic ca o data a venit fostu sot de la mnunca si era in usa de la baie si ma rugat sa ma duc sa ii aduc schiburi nici nu am apucat sa fac doi pasi ca si a aparut ea cu schimburile si a intrat peste el in baie si la pus pe cos ,sincer am ramas cu gura cascata nu am avut cuvinte"; era o perioada buna si dupaia incepea scandalu ,ii bagase f soacra in cap ca am si amant de ma duc la mama in vizita sau ca numai curvele se duc sa isi faca o manechiura sau sa se epileze,etc, am trecut prin multe ,m-am despartit de el imi este bine nu zic ca nu ii simt lipsa uneori pt ca l-am iubit enorm de mult si el pe mine am trecut prin multe in preuna ,dar scorpia aia a reusit si n-ea despartit sa nu iti mai zic ca divortul era la bagat de ea ,as avea multe de povestit ,credema decat o viata de chin mai bine esti singura si linistita. | ||
|
dya0283 Postat pe 15 Noiembrie 2008 08:44 |
||
Femeilor ... dragele barbatilor ... nu va mai puneti intrebari din astea la care ar trebui sa stiti raspunsul dar nu-l acceptati. Nu te iubeste , normal ...logic ...Am mai auzit la viata mea expresii de genul 'ma iubeste da ma mangaie cu pumnu'...' Cand iubesti uiti sa traiesti pentru tine si o faci numai pentru celalalt. Nu esti nici prima nici ultima care a divortat ... nu ai copii ... si iesi in strada sa vezi ca e plina lumea de barbati ....Nu-mi vine sa cred ce am ajuns sa scriu pe aici ... De obicei imi consiliez doar apropiatii ... 
|
||
|
|
||
|
Postat pe 15 Noiembrie 2008 19:51 |
||
De la: dya0283, la data 2008-11-15 08:44:52buna,oricat te-ar durea este mai bine sa renunti,iti spun asta pt ca si eu am avut o casatorie cam asemanatoare ca a ta si am renuntat la sarcina , am renuntat la acest copil pe care mi-l doream din tot sufletut ( acum imi pare rau si regret) el isi dorea copilul si eu dar ce viata putem sa ii ofer ,o periada eram in preuna o periada eram despartiti,dar tot din cauza lu socramea care ne facea mereu probleme am stat si cu ea in curte ,am plecat si cu chirie si nu a fost chip,cu mancare proceda tot la fel dar mai rau ca facea concurenta cu mine ex: ce gateam azi eu facea si ea a doua zi ,daca imi lu-am ceva de imbracat a doua zi isi lua si ea si facea parada modei in fata lu fisu "si nu iti mai zic ca o data a venit fostu sot de la mnunca si era in usa de la baie si ma rugat sa ma duc sa ii aduc schiburi nici nu am apucat sa fac doi pasi ca si a aparut ea cu schimburile si a intrat peste el in baie si la pus pe cos ,sincer am ramas cu gura cascata nu am avut cuvinte"; era o perioada buna si dupaia incepea scandalu ,ii bagase f soacra in cap ca am si amant de ma duc la mama in vizita sau ca numai curvele se duc sa isi faca o manechiura sau sa se epileze,etc, am trecut prin multe ,m-am despartit de el imi este bine nu zic ca nu ii simt lipsa uneori pt ca l-am iubit enorm de mult si el pe mine am trecut prin multe in preuna ,dar scorpia aia a reusit si n-ea despartit sa nu iti mai zic ca divortul era la bagat de ea ,as avea multe de povestit ,credema decat o viata de chin mai bine esti singura si linistita. dia, atat de mult seamana relatiile noastre...si eu am renuntat la copil tot pt ca a fost egoist...si ma punea pe ultimul plan...neincrederea lui si influenta familiei l-a facut sa renunte la ce iubea mai mult ( asta spune acum ca ma iubeste ff mult). Lasa-mi ID tau de mess sa vb mai multe.cati ani ai? Mi-e mie tare frica de inceput si de viata asta fara el...si acum ne iubim, dar nu se mai poate... |
||
|
luckynana Postat pe 15 Noiembrie 2008 21:42 |
||
De la: Un_Domn, la data 2008-11-15 19:51:35Femeilor ... dragele barbatilor ... nu va mai puneti intrebari din astea la care ar trebui sa stiti raspunsul dar nu-l acceptati. Nu te iubeste , normal ...logic ...Am mai auzit la viata mea expresii de genul 'ma iubeste da ma mangaie cu pumnu'...' Cand iubesti uiti sa traiesti pentru tine si o faci numai pentru celalalt. Nu esti nici prima nici ultima care a divortat ... nu ai copii ... si iesi in strada sa vezi ca e plina lumea de barbati ....Nu-mi vine sa cred ce am ajuns sa scriu pe aici ... De obicei imi consiliez doar apropiatii ... Stiu ca poate ai dreptate sa privesc inainte...dar ce ma fac daca simt ca nu mai pot? ca viata asta nu e la fel fara el? simt un gol imens in inima, de ce? si crezi ca el zice ca ma iubeste, ca-i pare rau, ca stie ca m-a dezamagit, dar ca vrea sa fiu bine si puternica? imi da senzatia ca ar vrea sa treaca timpul sa mai treaca durerea....ii lipseste curajul de a-mi spune "Hai cu mine departe!" .Am simtit ca ar vrea , dar nu poate sa-mi zica?! Mi-a zis ca actele pt el nu reprezinta mare lucru si ca suntem cununati religios si in fata lui Dzeu si a lui vom fi legati mereu... |
||
|
luckynana Postat pe 15 Noiembrie 2008 21:48 |
||
| buna!am o prietena care trece prin asa ceva.sfatul pe care i l-am dat a fost sa-si vada de viata in continuare .o data ce el e legat de parinti si tu inca nu ai reusit sa-l apropii de tine chiar si atunci cand ai ramas insarcinata atunci sa stii ca nu mai ai nici o sansa .nu te merita.sa se duca sa stea cu parintii. merita | ||
|
irys26 Postat pe 16 Noiembrie 2008 20:42 |
||
| irys iti multumesc din suflet pt sfatul tau... stiu ca nu are curaj, poate e prost...a inceput sa regrete...dar e prea tarziu...il mai iubesc, dar nu mai pot trece peste!!! Jumate din inima mea spune ca l-ar ierta , dar cealalta nu!!! Cum sa-mi revin? Simt ca nu sunt departe de o depresie urata...simt ca inebunesc pe zi ce trece... | ||
|
luckynana Postat pe 16 Noiembrie 2008 22:18 |
||
| buna,incearca sa faci ceva pt tine ,iesi in oras cu prietenele tale ,sau dute intr-o excursie,chiar si singura ai ocazia sa cunosti oameni noi,nu mai sta sa te gandesti la el atat de mult ,intr-un club, etc...viata este mult mai frumosa si merita traita,nu lasa timpu sa treaca ,sti cat timp ai pierdut? incearca sa te redescoperi sa vezi ce femeie minunata esti si cate lucruri poti face,mai astept vesti de la tine | ||
|
dya0283 Postat pe 17 Noiembrie 2008 22:06 |
||
| draga mea luckyana,eu sunt casatorita cu sotul meu de 7 ani si stau cu soacra-mea intr-un apartament cu 2 camere.el e singur la parinti si am avut si eu probleme cu ai lui la inceput.dar i-am spus sotului meu ca o data ce sa casatorit cu mine trebuie sa se gandeasca bn ca daca le tine partea la ai lui cu ei ramane.cand m-am hotarat sa raman insarcinata soacra-mea nici nu a vrut sa auda,comenta tot timpul.dar a fost alegerea mea si a lui.si daca ar fi vreodata sa trec prin ce-ai trecut tu sa stii ca mi-as lua fetita si as pleca fara sa ma gandesc .eu si sotul meu ne iubim mult si avem o casnicie fericita si sa stii ca soacra-mea si acum se mai baga unde nu-i fierbe oala dar sotul meu stie sa o puna la punct pt ca intradevar ma iubeste,deci in concluzie sotul tau daca te iubea cu adevarat te respecta si trebuia sa lupte pt tine/acum trebuie sa te gandesti la tine si la viata ta sa fii fericita si sa te ocupi de tine | ||
|
irys26 Postat pe 18 Noiembrie 2008 09:20 |
||
|
Buna luckyana si eu am trecut printr-un divort destul de urat. Povestea mea are oarece legatura cu a ta. Dupa o relatie de 5 ani cu fostul m-am mutat la el si dupa inca un an ne-am casatorit. In acel an am muncit mult la firma noastra si am strans destui bani ca sa ne satisfacem destule mofturi.Locuiam cu ai lui cu care am avut nenumarate discutii aprinse in care el imi tinea partea si imi dadea dreptate. Eu de cand ma stiu mi-am dorit familia mea si 2-3 copii. Anul urmator casatoriei am discutat daca e cazul sa facem si noi un bebe si a fost de acord. La 4 luni de sarcina l-am prins cu o d-soara in oras la restaurant unde am si aflat ca erau impreuna de 2 luni jumate. A 2a zi a venit ca vrea sa bage divortul ca el cu mine nu mai poate trai , bineinteles ca nu am raspuns in nici un fel nestiind ce sa spun... eram stupefiata de ce decizie a luat. Parintii lui atunci au venit si au discutat cu noi si ne-au sfatuit sa nu luam hotarari la nervi ca este vorba si de un copil la mijloc. Am mai stat 2 luni impreuna, 2 luni de cosmar. Nu pierdea niciodata ocazia sa ma jigneasca si sa faca comparatie intre mine( insarcinata) si cealalta( slabutza). Dupa aceste 2 luni m-a dat afara din casa.Mi-am chemat parintii sa ma ia moment in care soacra mea a facut o remarca pe care nu am uitat-o nici acum : "dragoste cu sila nu se poate"Dupa 7 ani de relatie cum a putut spune asa ceva? Am plecat de la el sfarsita sufleteste, ma gandeam ca mai am 3 luni si nasc si ce am sa fac cu copilul asta. Nu asa ma visasem eu. Pana la nastere am mai auzit de el de vreo 2-3 ori cand ma suna sa ma intrebe tot felul de prostii si minciuni indrugate de familia fetei respective. Ziua in care am nascut a fost cea mai crunta din viata mea , as fi vrut sa se opreasca timpul si sa nu aibe loc inevitabilul( gandindu-ma ce am sa fac cu el si cu ce am sa-l cresc).Indiferent de ce vroiam eu natura isi urma cursul si am nascut o frumusete de baiat de 4 kg si culmea e tasu in miniatura( seamana cu fostul izbitor de mult). Din acel moment toata atentia mi s-a canalizat asupra lui si pt mine el a fost impulsul pt a duce mai departe lupta cu viata. Dupa nastere au urmat infatisarile divortului si restul de procese intentate si de mine si de el. am umblat prin tribunale aproape 2 ani jumate ajunsesem sa am 4 infatisari pe luna in procese diferite. Acesti 2 ani jumate, cu drumuri la tribunal ,au fost 2 ani de certuri. Din firma nici nu se punea problema sa iau ceva sau macar sa imi dea vreo suma cu care sa-mi refac viata...firma inceputa cu banii de pe un apartament al alor mei.Am renuntat la tot pentru binele meu...nu mai aveam liniste, er intr-un stres continuu. Acum dupa 6 ani de la acel divort fostul pentru mine e un strain si cel mai important e copilul meu, cu care ma mandresc. Timpul vindeca toate ranile. Iti doresc multa tarie si sfatul meu e sa iti gasesti o persoana sau o activitate care sa iti capteze atentia. Apropo sa nu faci aceeasi greseala pe care am facut-o eu,nu toti barbatii sunt la fel.... Pupici si sa aud de bine. :) |
||
|
ena_nicole Postat pe 18 Noiembrie 2008 10:07 |
||
| Am uitat sa precizez ca acea relatie pe care o avea a fost sustinuta de soacra mea de la bun inceput. Acum ca o are de nora nu ii mai place de ea. | ||
|
ena_nicole Postat pe 18 Noiembrie 2008 10:11 |
||
| buna!felicitari pt ceea ce ai reusit sa faci cu viata ta.bravo | ||
|
irys26 Postat pe 18 Noiembrie 2008 10:14 |
||
De la: ena_nicole, la data 2008-11-18 10:07:52Buna luckyana si eu am trecut printr-un divort destul de urat. Povestea mea are oarece legatura cu a ta. Dupa o relatie de 5 ani cu fostul m-am mutat la el si dupa inca un an ne-am casatorit. In acel an am muncit mult la firma noastra si am strans destui bani ca sa ne satisfacem destule mofturi.Locuiam cu ai lui cu care am avut nenumarate discutii aprinse in care el imi tinea partea si imi dadea dreptate. Eu de cand ma stiu mi-am dorit familia mea si 2-3 copii. Anul urmator casatoriei am discutat daca e cazul sa facem si noi un bebe si a fost de acord. La 4 luni de sarcina l-am prins cu o d-soara in oras la restaurant unde am si aflat ca erau impreuna de 2 luni jumate. A 2a zi a venit ca vrea sa bage divortul ca el cu mine nu mai poate trai , bineinteles ca nu am raspuns in nici un fel nestiind ce sa spun... eram stupefiata de ce decizie a luat. Parintii lui atunci au venit si au discutat cu noi si ne-au sfatuit sa nu luam hotarari la nervi ca este vorba si de un copil la mijloc. Am mai stat 2 luni impreuna, 2 luni de cosmar. Nu pierdea niciodata ocazia sa ma jigneasca si sa faca comparatie intre mine( insarcinata) si cealalta( slabutza). Dupa aceste 2 luni m-a dat afara din casa.Mi-am chemat parintii sa ma ia moment in care soacra mea a facut o remarca pe care nu am uitat-o nici acum : "dragoste cu sila nu se poate"Dupa 7 ani de relatie cum a putut spune asa ceva? Ena iti multumesc pentru sfaturi...ce sa zic?!Povestea ta m-a cutramurat si m-a facut pt o clipa sa-mi vad "viitorul" pe care l-as fi avut oarecum. Sotul meu si-ar fi iubit copilul, dar am fi ajuns la scandal inevitabil, asta pt ca familia lui are o influenta negativa si din pacate foarte mare asupra lui...si discutiile nu ar fi incetat sa apara...copilul ar fi fost la mijloc! Doamne, nici nu vreau sa ma gandesc...Soacra mea m-a facut c... si multe altele la prima noastra cearta dupa casatorie (stateam la ei in casa) si asta pt ca ma duceam prea "des" la mama sau veneau prea "des" prietenele la mine. Sotul meu imi acorda incredere si venea ea si i-o zdruncina...Am plecat de la el...ne-am impacat si ne-am mutat cu chirie...ne-a fost bine...pana cand m-am impacat cu soacra...iar el s-a schimbat din nou...ii placea sa ne controleze toate miscarile si eventual sa stie de toate cheltuielile noastre. El s-a ascuns de mine de la inceput...cu ai lui...ce spuneau despre mine...cu banii...cand eram prieteni eram mult apropiati..imi spunea ce are pe suflet...ne iubeam mult mai mult...dar a stiut soacra-mea sa-i arate cum e cu "casnicia". Acum parca era posedat...si-a dorit copilul, el mi-a cerut "sa-i fac unul" cand a ramas cumnata mea gravida , a mers cu mine la doctor sa intrebe cand voi putea ramane de repede...apoi s-a transformat...incet , dar sigur si dintr-o data a rabufnit...a spus lucruri pe care nu credeam ca am sa le aud de la el...cuvintele imi pareau asa de greu de suportat...era parca un robot care repeta (ceea ce i s-a tot bagat in cap ) si asa am ajuns sa ne rupem unul de altul...Am luat decizia cu copilul deoarece m-am gandit la viitorul lui.Desigur ai mei ma ajutau, nu i-ar fi lipsit nimic, dar Ei l-ar f folosit sa se razbune pe mine...nu m-au vrut si nu si-au iubit copilul...de ce mi l-ar iubi pe al meu????? si cata rautate am vazut si am trait imi imaginam deja ce va suporta copilul meu...si asta pt ca TATICUL lui nu stia sa fie BARBAT...sa ia atitudine pt el, pt noi....pacat...s-a terminat urat...si crede-ma i-am iertat multe, dar l-am iubit sincer si fff mult. M-am simtit iubita...dar poate m-am inselat...oare?nu stiu ce sa mai cred...acum nu mai stiu...zice ca regreta tot si ca-i pare rau ca m-a dezamagit...vorbe goale...faptele vorbesc...a fost un las...a renuntat la familia lui pt parinti!!! |
||
|
luckynana Postat pe 19 Noiembrie 2008 02:01 |
||
|
Crezi tu asta? poate ai dreptate,dar....e usor de dat sfaturi,dragule.Ai trecut prin asta? |
||
|
lorredana Postat pe 22 Noiembrie 2008 16:22 |
||
e foarte usor sa dai sfaturi dar mai greu cind esti in situatie si tre sa afrunti situatia si eu am brobleme cu sotul meu am 23 de ani si sunt casatorita de 4 ani imi reproseaza ca el aduce mult mai multi bani ca mine in casa ma straduiesc si eu cum pot si cat pot citeodata ma gindesc sa renunt la tot si sa refac viata de la capat dar e cam aiurea la 23 divortata???  nu e tocmai usor sau poate ar fii poate ma gindesc la gura lumi la parinti daca mar sustine Oricum apreciez femeile care au curajul sa puna punct si sa o ia de la capat tot respectula si inca o chestie cea mai importanta cind am ramas gravida imi reprosa ca eu toate lucrurile nu le fac cu cap ca nu gindesc ca acum ce facem ?si a intrat in panica nu sa bucurat iar pe mine ma durut foarte tare pt ca mai ales cind am fost la primul ecograf si nea spus ca sarcina e extrauterina si mau operat am pirdut copilul nu mam gindit ca o sa sufar asa de tare |
||
|
any_23 Postat pe 22 Noiembrie 2008 16:54 |
||
De la: any_23, la data 2008-11-22 16:54:30e foarte usor sa dai sfaturi dar mai greu cind esti in situatie si tre sa afrunti situatia si eu am brobleme cu sotul meu am 23 de ani si sunt casatorita de 4 ani imi reproseaza ca el aduce mult mai multi bani ca mine in casa ma straduiesc si eu cum pot si cat pot citeodata ma gindesc sa renunt la tot si sa refac viata de la capat dar e cam aiurea la 23 divortata??? Any, eu am suferit enorm...crede-ma...si am acceptat si reprosuri si jigniri toate fara motiv, neintemeiate...dar cu durere in suflet si cu ce mai ramasese din dragostea mea si mai ales din demnitatea mea...am renuntat...pt un viitor mai bun...cu CINEVA CARE MERITA!!! Nu uita ca nu lumea traieste cu tine sa vada daca iti plange sufletul sau nu...lasa-i pe altii si gandeste-te la tine Any!!!Viata la 23 de ani abia incepe...eu fac 26 si am ales o sansa pt un viitor mai bun decat o viata chinuita langa un om care nu ma apreciaza decat cand pierde...si atunci pt putin timp poate...de ce sa ma sacrific? crezi ca viata e foarte lunga???si lumea vb ca sa nu "doarma"..."la BINE si la RAU" asa ni se spune la biserica si asa pornesti...numai ca unii uita pe drum juramintele facute in fata lui Dzeu...nu merita...Dzeu te incerca Any cu suferinte sa vada cine ii urmeaza "sfaturile"...sotul tau pt tine nu a facut-o...nu trebuie decat sa vezi...la greu l-a durut undeva de tine...ca si la mine...si pt ce? fa ce te indeamna inima si ce e bine pt tine si sufletul tau...Te pupic si sper sa-ti fe bine... |
||
|
luckynana Postat pe 23 Noiembrie 2008 01:59 |
||
| Eu personal dau un sfat care in cele mai multe situatii a dat rezultate:atata timp cat vedeti ca relatia intre voi merge bine, insa este ''deranjata'' de interventia parintilor(ai lui sau ai ei) faceti in asa fel si mutati-va cat mai departe de ei.Exista telefon si internet, nu este necesar sa va sufoce pana la exasperare.Schimbati si tara daca e nevoie!Veti vedea ca rezultatele va vor satisface pe masura.E pacat sa compromiteti fericirea voastra pentru capriciile unor oameni egoisti...Succes si curaj! | ||
|
laviniamariad Postat pe 23 Noiembrie 2008 09:31 |
||
| parerea mea este k ai facut forte bine!Mergi inainte si incearca sa l uiti!e clar k nu t merita!ai incredre in tine,este f important!si gandeste pozitiv! | ||
|
B0MB0NIK Postat pe 23 Noiembrie 2008 13:17 |
||
| buna,sa sti ca eu tot la 23 de ani am divortat si acum sunt foarte bine,nu trebuie sa te intereseza gura lumi ca tu nu traiesti cu lumea vezi doar ce vrei tu si gandeste cum va fi viitorul tau in situatia asta in care esti,intr-o familie nu conteaza cat castiga fiecare si cine aduce bain mai multi . | ||
|
dya0283 Postat pe 23 Noiembrie 2008 20:37 |
||
| ai procedat corect, eu am un copil de 2 ani si 9 luni, am genul asta de casnicie de care vb tu , am stat si cu ai mei ,am stat si cu ai lui, am stat si cu chirie , acum suntem la casa noastra si tot nu e bine, are crize periodice si se face ca pleaca pana imi ridica nervii, sufera si copilul......uneori chiar imi doresc sa plece ......relatia mea are 12 ani.....si a fost presarata cu tot felul de mofturi ale lui ,din orgoliu ,din prostie din neputinta, intr-o zi o voi rupe daca va mai continua, deja am trecut dincolo de saturatie....succes si nu te uita in urma, sunt si oam carora chiar le treb liniste si stiu sa faca femei fericite ,nu merita sa te chinui cu prostia unuia ca asta | ||
|
bazgodia Postat pe 24 Noiembrie 2008 09:57 |
||
| Suntsurprinsa oarecum sa vad cate femei sufera ca si mine,e greu sa treci peste o asa experienta,dar nu imposibil. parerea mea este ca genul asta de oameni sunt prea slabi si nu au puterea sa faca diferenta intre bine si rau,minciuna si adevar ,intre iubire si manipulare si da sunt f egoisti.A iubi inseamna a darui nu a cere cum fac acesti parinti,cer pt ca i-a crescut, pt ca i-a ajutat etc. | ||
|
bitzascumpik Postat pe 24 Noiembrie 2008 11:50 |
||
|
Buna! Si eu am trecut prin un divort dureros dar acum chiar nu are rost sa intru in detalii important este ca spre deosebire de tine eu am pastrat copilul si l-am crescut singura cinci ani de zile, dupa care am intalnit un barbat extraordinar si de durerile de atunci nici nu-mi mai amintesc. Iti scriu doar ca sa te linistesc ca durerea pe care o simti acum va trece si vei simti zi de zi ca divortul a fost o hotarare buna in cazul vostru pt. ca evident nu te iubeste. |
||
|
WeisseRosse Postat pe 24 Noiembrie 2008 12:10 |
||
| draga any!imi pare rau ca ai pierdut copilul.eu am o fetita de 4 ani de care sunt foarte mandra. stiu ca e usor sa dau sfaturi mai ales ca nu trec prin asa ceva ,dar daca as fi intr-o situatie asemanatoare as lasa totul in urma mi-as lua fetita si as pleca ca viata trebuie traita.ar fi greu la inceput as suferi,dar cred ca in acelasi timp as fi puternica .la noi in relatie parintii lui sau bagat mult la inceput,dar am stiut cum sa-mi impun punctul de vedere si acm totul e mai bine dar se pare ca nu in toate relatiile se poate face lucrul asta .sotul meu imi ia apararea si stie sa-i puna la punct. | ||
|
irys26 Postat pe 24 Noiembrie 2008 15:16 |
||
De la: luckynana, la data 2008-11-23 01:59:52De la: any_23, la data 2008-11-22 16:54:30e foarte usor sa dai sfaturi dar mai greu cind esti in situatie si tre sa afrunti situatia si eu am brobleme cu sotul meu am 23 de ani si sunt casatorita de 4 ani imi reproseaza ca el aduce mult mai multi bani ca mine in casa ma straduiesc si eu cum pot si cat pot citeodata ma gindesc sa renunt la tot si sa refac viata de la capat dar e cam aiurea la 23 divortata??? |
||
|
any_23 Postat pe 24 Noiembrie 2008 16:20 |
||
|
iti multimesc pt mes nu mam asteptat sa mi se raspunda si pe mine ma jigneste de cite ori are ocazia alteori se comporta bine nu mai inteleg odata din gelozie ma lovit de mia spart timpanul nu aud cu o ureche nici in ziua de azi,apropo ar trebui sa ma operez ca pe urma poate o sa surzesc de tot chiar iam pomenit ieri de operatie si lasa capul in jos pt ca ii e rusine oricum am citeva ptoiecte in cap pe viitor daca o sa fie de acord cu mine bine daca nu desi stiu ca o sa fie greu o sa imi vad de viata mea sper sa imi gasesc curajul dar ma gindesc ca daca divortez de el si gasesc unu mai rau ca el il intrbam de multe ori ca daca ar fii sa aleaga intre mine si italia ce ar alege imi spunea italia asta era mai la inceput nu stiu e prea greu de ales imi lipseste curajul te pup si iti doresc numai bine |
||
|
any_23 Postat pe 24 Noiembrie 2008 16:29 |
||
|
dya si eu cind e de dat dar e mai greu cind tre sa le pun in aplicatie va aptreciez curajul la cele care sunteti asa dar eu fiind in italia nu prea am prietele care mar putea incuraja vezi tu e altfel cind te incurajeaza cineva si te sustine cind e alaturi de tine el incepe sa calculeze toate datoriile care leam avut si citi bani am dat eu si citi el dar cind e vorba sa ma duc in alta parte sa lucrez unde se plateste mai bine nu e de acord asta nu inteleg te pup |
||
|
any_23 Postat pe 24 Noiembrie 2008 16:37 |
||
|
la capitolul aparare nu ama aparat niciodata de cind ne cunoastem si acum mam obisnuit sa ma apar si sigura nu mai conteaza dar credema ca nici eu nu credam ca o sa fie asa dureroasa o pierdere de sarcina acum miam mai revenit asta nu inseamna ca nu ma gindesc de exemplu ca acum trebuia sa fiu gravida de 8 luni si ca probabil craciunul il faceam impreuna cu copilasul meu ma gindesc daca era baiat sau fata si multe altele pe care orice viitoare mama lear face si inca ceva noi suntem in italia deci familia nu cred ca se mai baga sau cel putin nu stiu e vorba de noi si atit |
||
|
any_23 Postat pe 24 Noiembrie 2008 16:46 |
||
As vrea sa stiu raspunsul asta. Am si eu nevoie de el. 
|
||
|
speranta1 Postat pe 26 Noiembrie 2008 13:34 |
||
|
Buna, nu stiu ce sfat sa dau pentru ca nu sunt in masura sa o fac, eu am incercat sa castig ceva din firma cu fostul sot pt ca am muncit la ea 2 ani jumate, dar cu astia cu bani nu te pui. Fostul a mituit completul , a adus acte cum ca bunurile nu ii apartin si asta facuta cu prietenii nostri care erau acum alaturi de el. Concluzia : m-am lipsit de bani pentru linistea mea psihica si sincer nu am murit de foame, ba din contra am un copil mare si suntem bine sanatosi. Pot spune ca am reusit sa-mi demostrez ca si eu pot, acum castig cat sa imi permit mici mofturi lunare, sunt si sudenta( platesc facultatea), ca sa nu mai spun cheltuielile cu copilul si am reusit sa-mi cumpar si o dacie din '99,mult mai buna decat cea pe care mi-o daduse fostul ( si asta din obligatie morala cica) Acum trage si tu concluziile draga Ions. Pupici si sa auzim de bine |
||
|
ena_nicole Postat pe 26 Noiembrie 2008 21:59 |
||
|
buna,daca eu as fi in locul tau nu as mai sta pe ganduri si as divorta, chiar daca as renunta la tot si as porni de la zero,dar as fi linistita si as trai o viata normala asa cum as vrea si cum mi-as dori(eu mi-am refacut viata sunt inconjurata de prieteni vechi si noi ,am o slujba buna,chiar foarte buna si sunt in anul 3 la facultate ,sa sti ca am renuntat la foarte multe lucruri mai ales la cate lucruri am dus acolo de la parinti mei si tot ce cumparasem impreuna si nu imi pare rau).Vreau sa te inreb : esti fericit cu pozitia sociala ,dar sufleteste esti fericit ?te simti implinit ?. Pozitia sociala nu conteaza daca esti fericit pt ca vor veni incet toate .pune mana si angajeazate ,fa o facultate la fr sau idd,fa ceva cu viata ta sa nu te trezesti la 50 de ani ca nu ai realizat nimic . Cand ai sa te uiti ce ai facut cu viata ta ce o sa vezi? iti spun eu fara suparare :nimic . |
||
|
dya0283 Postat pe 29 Noiembrie 2008 23:18 |
||
| Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
|---|---|---|
| .. | 6 | De la: sensitive 7 Februarie 2009 12:28 |
| cum sa revin in forma? | 5 | De la: mirela_ciupi 18 Martie 2010 13:48 |
| buna | 17 | De la: kudika017520 6 Iulie 2009 18:37 |
|
|
||
| Ce fel de barbati merg la astfel de saloane ? | 18 | De la: YullyNar3 29 Aprilie 2010 17:27 |
| Cum imi pot recupera prietena ?? | 39 | De la: kudika_9502 10 Iunie 2012 09:49 |
Site-ul Kudika.ro este creat si administrat de SC Internet Corp SRL.
Pentru propuneri de colaborare privind promovarea pe site-ul kudika.ro,
va rugam sa contactati departamentul de vanzari la sales@internetcorp.ro
Sediul social: Bucuresti, Str. Putul lui Zamfir nr. 28, Sector 1
Solicitarile cu privire la protectia datelor cu caracter personal pot fi trimise la email gdpr@internetcorp.ro
Termenul legal in care poti primi un raspuns din partea noastra este de 30 zile calendaristice.