NU IL MAI SUPORT.... dar il iubesc...

Prieteni dupa ce am fost iubit.....

M-am saturat...nush ce sa ma my fac!!!

Rocs Postat pe 2 Iulie 2009 23:12
Inca din titlu sunt penibila, stiu, dar asa simt. Avem un an impreuna, este primul baiat din viata mea si va dati seama cat am putut sa il iubesc. Spun asta la trecut pt ca am trecut de etapa in care il vedeam perfect, in care ma invinovateam ca nu il inteleg si ca nu fac destule sa fie bine. Am suferit cat nu am crezut ca se poate, l-am alungat si l-am vrut inapoi, l-am urat si l-am adorat, atat de mult incat acum, cand imi dau seama cat de multe ne despart, ca suntem practic 2 firi aproape total diferite, prin mentalitate, visuri, idealuri, mi-e teama sa fac pasul final, sa pun punct. M-am trezit totusi la realitate dupa multe, multe, multe... lovituri care m-au adus in pragul unui gest necugetat. Acum insa, cand vad totul cu adevarat, mi-e ingrozitor de teama ca o sa ma trezesc a2a zi fara sa stiu ca el e al meu (care el? care ma face sa sufar...), da...stiu...e ca o boala, si ma omoara. In viata nu am nicio motivatie, traiesc din inertie si totusi sufar, mult. Nu imi vad viata fara el oricat as incerca, nu pot nici sa ma gandesc la un eventual fina,l ca ma trezesc in lacrimi. Nu stiu daca ma iubeste, nici el nu e sigur...pt ca nu are siguranta zilei de maine cu mine... nu avem aceleasi idealuri, decat privit per ansamblu, nu e sensibil, cum as vrea eu, nu am siguranta, certitudini, nu am mai nimic... dar il iubesc. Cat timp ne iubim, facem lucruri simple e perfect. Cand ne contrazicem insa ajungem la punctul dureros. Are o cu totul alta atitudine fata de viata decat mine. Pur si simplu suntem diferiti, si ma exaspereaza cand incepe sa-mi dea ...ceea ce numeste el explicatii, iar pt mine nu au absolut nicio logica... e ca un copil, si pe deasupra e si ok cu asta. Si-acum ma intrebati de ce stau cu el: pentru ca si el e constient de toate astea si tot sta langa mine, pt ca tine la mine cat sa fie dispus sa lupte in rel asta, pt ca e alaturi de mine cand am nevoie de el, pentru ca ne-am obisnuit si pt ca nu vad viata fara el. Stiu ca se poate mai mult... dar nu am putere. De unde sa iau puterea asta... Sau pot sa fac ceva in relatia cu el?!... Cedez nervos...Nu stiu sa iubesc altfel, vreau totul pt ca dau totul, vreau sa ma simt sufocata cu dragoste, sa nu-mi mai fie teama de nimic, sa stiu ca ar fi acolo orice ar fi, oricand, oricum, pana la capat... sunt o romantica incurabila, am citit prea multe romane de dragoste sau sunt pur si simplu bolnava... DAR EU CE MA FAC?...
un rezumat te rog.
greierash_is_back Postat pe 2 Iulie 2009 23:14
rezumatul e in titlu....

Rocs Postat pe 2 Iulie 2009 23:37
Iti spun sa te desparti si sa treci mai departe , dar daca tu singura spui ca in nici un caz nu poti renunta la el desi esti complet constienta ca nu aveti un viitor comun , ai sa o faci daca iti spunem noi ?
Lorena26 Postat pe 2 Iulie 2009 23:55
Vroiam sa aflu si parerea voastra...mai mult decat "lasa-l"... nu stiu... idei, pareri, solutii....
Rocs Postat pe 3 Iulie 2009 15:02
da o tura pe la psihiatru te-ar ajuta mai mult decat... "lasa-l".... de altfel un sfat de bun simt.
dandanaua_reloaded Postat pe 3 Iulie 2009 23:46
De la: Rocs, la data 2009-07-03 15:02:28Vroiam sa aflu si parerea voastra...mai mult decat "lasa-l"... nu stiu... idei, pareri, solutii.... parere: esti una din multele care cred ca pot avea o relatie de una singura (te las singura sa-ti dai seama ce vreau sa spun) sfat: lasa-l! si nu ti-ar strica putina consiliere psihologica (atentie, nu e jignire, pentru ca ai nevoie urgenta sa-ti dai seama cine esti tu si ce nevoi ai)
kitty_krieger Postat pe 4 Iulie 2009 00:05
De la: pisicuta_razboinica, la data 2009-07-04 00:05:30 De la: Rocs, la data 2009-07-03 15:02:28Vroiam sa aflu si parerea voastra...mai mult decat "lasa-l"... nu stiu... idei, pareri, solutii.... parere: esti una din multele care cred ca pot avea o relatie de una singura (te las singura sa-ti dai seama ce vreau sa spun) sfat: lasa-l! si nu ti-ar strica putina consiliere psihologica (atentie, nu e jignire, pentru ca ai nevoie urgenta sa-ti dai seama cine esti tu si ce nevoi ai) Stiu, am dus relatia de unde singura o perioada foarte lunga de timp, pana i-am spus eu ca se termina, ca asa nu mai pot. si de atunci a inceput sa se schimbe, in bine.... dar pana unde poate duce schimbarea?
Rocs Postat pe 4 Iulie 2009 14:26
una" pardon
Rocs Postat pe 4 Iulie 2009 14:34
sfat: sa nu se mai confunde pasiunea cu iubirea.. nu cred ca ma insel prea mult cand afirm ca este si cazul tau.. din ce ai scris, asta rezulta..
DirtyDianna Postat pe 4 Iulie 2009 15:04
Poti sa-mi spui, dupa parerea ta, care este diferenta?
Rocs Postat pe 4 Iulie 2009 15:24
spune-mi.. ce il face pe el asa de deosebit incat sa-l iubesti? ai scris mai sus ca sunteti firi foarte diferite, va intelegeti bine doar cand faceti lucruri simple dar cand ajungeti la subiecte serioase, va contraziceti. sunt curioasa, daca vrei.. nu-mi raspunde. aveti o viata sexuala buna? patul rezolva multe probleme dar nu pe toate. de multe ori, trecem cu vederea diferente majore de caracter doar de dragul placerii fizice ce-o simtim cand suntem cu persoana respectiva. cand iubesti o persoana, o iubesti pentru tot ce inseamna ea/el. nu pui pe prim plan doar atingerea, cuvintele de dragoste.. unde sunt FAPTELE? ce face pentru tine asa de special incat simti ca il iubesti? poate ma insel, nu traiesc ce traiesti tu.. sa nu te superi.
DirtyDianna Postat pe 4 Iulie 2009 20:35
De la: Rocs, la data 2009-07-02 23:37:40rezumatul e in titlu.... atunci....
greierash_is_back Postat pe 4 Iulie 2009 20:40
De la: Rocs, la data 2009-07-02 23:12:48Inca din titlu sunt penibila, stiu, dar asa simt. Avem un an impreuna, este primul baiat din viata mea si va dati seama cat am putut sa il iubesc. Spun asta la trecut pt ca am trecut de etapa in care il vedeam perfect, in care ma invinovateam ca nu il inteleg si ca nu fac destule sa fie bine. Am suferit cat nu am crezut ca se poate, l-am alungat si l-am vrut inapoi, l-am urat si l-am adorat, atat de mult incat acum, cand imi dau seama cat de multe ne despart, ca suntem practic 2 firi aproape total diferite, prin mentalitate, visuri, idealuri, mi-e teama sa fac pasul final, sa pun punct. M-am trezit totusi la realitate dupa multe, multe, multe... lovituri care m-au adus in pragul unui gest necugetat. Acum insa, cand vad totul cu adevarat, mi-e ingrozitor de teama ca o sa ma trezesc a2a zi fara sa stiu ca el e al meu (care el? care ma face sa sufar...), da...stiu...e ca o boala, si ma omoara. In viata nu am nicio motivatie, traiesc din inertie si totusi sufar, mult. Nu imi vad viata fara el oricat as incerca, nu pot nici sa ma gandesc la un eventual fina,l ca ma trezesc in lacrimi. Nu stiu daca ma iubeste, nici el nu e sigur...pt ca nu are siguranta zilei de maine cu mine... nu avem aceleasi idealuri, decat privit per ansamblu, nu e sensibil, cum as vrea eu, nu am siguranta, certitudini, nu am mai nimic... dar il iubesc. Cat timp ne iubim, facem lucruri simple e perfect. Cand ne contrazicem insa ajungem la punctul dureros. Are o cu totul alta atitudine fata de viata decat mine. Pur si simplu suntem diferiti, si ma exaspereaza cand incepe sa-mi dea ...ceea ce numeste el explicatii, iar pt mine nu au absolut nicio logica... e ca un copil, si pe deasupra e si ok cu asta. Si-acum ma intrebati de ce stau cu el: pentru ca si el e constient de toate astea si tot sta langa mine, pt ca tine la mine cat sa fie dispus sa lupte in rel asta, pt ca e alaturi de mine cand am nevoie de el, pentru ca ne-am obisnuit si pt ca nu vad viata fara el. Stiu ca se poate mai mult... dar nu am putere. De unde sa iau puterea asta... Sau pot sa fac ceva in relatia cu el?!... Cedez nervos...Nu stiu sa iubesc altfel, vreau totul pt ca dau totul, vreau sa ma simt sufocata cu dragoste, sa nu-mi mai fie teama de nimic, sa stiu ca ar fi acolo orice ar fi, oricand, oricum, pana la capat... sunt o romantica incurabila, am citit prea multe romane de dragoste sau sunt pur si simplu bolnava... DAR EU CE MA FAC?... iubestel in continuare ............
BBFluturas Postat pe 4 Iulie 2009 20:42
De la: forever_me, la data 2009-07-04 20:35:36spune-mi.. ce il face pe el asa de deosebit incat sa-l iubesti? ai scris mai sus ca sunteti firi foarte diferite, va intelegeti bine doar cand faceti lucruri simple dar cand ajungeti la subiecte serioase, va contraziceti. sunt curioasa, daca vrei.. nu-mi raspunde. aveti o viata sexuala buna? patul rezolva multe probleme dar nu pe toate. de multe ori, trecem cu vederea diferente majore de caracter doar de dragul placerii fizice ce-o simtim cand suntem cu persoana respectiva. cand iubesti o persoana, o iubesti pentru tot ce inseamna ea/el. nu pui pe prim plan doar atingerea, cuvintele de dragoste.. unde sunt FAPTELE? ce face pentru tine asa de special incat simti ca il iubesti? poate ma insel, nu traiesc ce traiesti tu.. sa nu te superi. Am ajuns sa il iubesc in acest an in care eu l-am "vazut" cu ochii "inchisi"... eram atat de indragostita si de naiva incat nu realizam ce se intampla de fapt. Acum e prea tarziu...vad cate ne despart dar e ca si cum as rupe o bucata din mine...ca si cum m-as desfiinta pe mine ca persoana... Pe de alta parte, da, in pat conexiune perfecta...
Rocs Postat pe 4 Iulie 2009 23:03
BBFluturas may I ask why?
Rocs Postat pe 4 Iulie 2009 23:04
este foarte incapatanat, deci daca il provoc ajungem la ce am ajuns astazi chiar, la despartire. Pe de cealalta parte, daca ma uit frumos si il iau cu binisoru cred ca pot obtine orice de la el... Dar chiar tre' sa ma comport ca cu oul mereu?
Rocs Postat pe 4 Iulie 2009 23:06
ceva mai pe scurt n'ai gasit? ma depaseste total la ora asta...
Diavolyta_ Postat pe 4 Iulie 2009 23:25
De la: Diavolyta_, la data 2009-07-04 23:25:15ceva mai pe scurt n'ai gasit? ma depaseste total la ora asta... Naaaaaniiiii naaaaniiiii....puiuuuuuu mammmmiiii....
amr2009 Postat pe 4 Iulie 2009 23:28

greierash_is_back Postat pe 4 Iulie 2009 23:38
De la: amr2009, la data 2009-07-04 23:28:10 De la: Diavolyta_, la data 2009-07-04 23:25:15ceva mai pe scurt n'ai gasit? ma depaseste total la ora asta... Naaaaaniiiii naaaaniiiii....puiuuuuuu mammmmiiii.... da.... chiar ca ploua frumos afara......
Diavolyta_ Postat pe 4 Iulie 2009 23:41
iubestel in continuare ............ [/quote] draguta cred ca raspunsul e la tine ! cum spuneai il iubesti prea mult! oricate sfaturi ai primii aici t tot asa vei fi ..........pana intr-o zi cand vei renunta pentru ca asa o sa simti!
BBFluturas Postat pe 5 Iulie 2009 07:19
De la: Rocs, la data 2009-07-04 23:03:21 De la: forever_me, la data 2009-07-04 20:35:36spune-mi.. ce il face pe el asa de deosebit incat sa-l iubesti? ai scris mai sus ca sunteti firi foarte diferite, va intelegeti bine doar cand faceti lucruri simple dar cand ajungeti la subiecte serioase, va contraziceti. sunt curioasa, daca vrei.. nu-mi raspunde. aveti o viata sexuala buna? patul rezolva multe probleme dar nu pe toate. de multe ori, trecem cu vederea diferente majore de caracter doar de dragul placerii fizice ce-o simtim cand suntem cu persoana respectiva. cand iubesti o persoana, o iubesti pentru tot ce inseamna ea/el. nu pui pe prim plan doar atingerea, cuvintele de dragoste.. unde sunt FAPTELE? ce face pentru tine asa de special incat simti ca il iubesti? poate ma insel, nu traiesc ce traiesti tu.. sa nu te superi. Am ajuns sa il iubesc in acest an in care eu l-am "vazut" cu ochii "inchisi"... eram atat de indragostita si de naiva incat nu realizam ce se intampla de fapt. Acum e prea tarziu...vad cate ne despart dar e ca si cum as rupe o bucata din mine...ca si cum m-as desfiinta pe mine ca persoana... Pe de alta parte, da, in pat conexiune perfecta... gandeste-te serios.. cum vezi relatia voastra mai departe, in timp? intr-o relatie este nevoie de doi, ori tu recunosti ca cele mai multe compromisuri le faci tu, te porti cu el ca si cu un ou.. nu intinzi nota de teama sa nu-l spargi.. dar dorintele tale? nu crezi ca este cazul sa fii macar putin egoista?
DirtyDianna Postat pe 5 Iulie 2009 11:58
Multam!
Rocs Postat pe 5 Iulie 2009 23:28
incearca sa gasesti ceva ce iti place si tie si lui,care sa va lege,exista mii de solutii pt ati rezolva situatia de exemplu comunicarea,daca iubesti treci peste orice ,s-apoi poti sa-l schimbi sa-l faci sa te intelega,dar asata depinde de ceea ce vrei tu cu adevarat
kudika051537 Postat pe 13 Iulie 2009 11:20
Cel mai bine si sanatos din partea ta,ar fi sa te detasezi,sa faci ceea ce-ti place,inclusiv sa citesti romane de dragoste daca asta iti da o stare de relaxare. Barbatii nu sunt totul in viata,ci doar ne-o pot infrumuseta,gandeste-te sa-ti creezi propriul drum in viata si sa fi proprietara propriului tau teritoriu. Incearca sa fi femeie SUBIECT,NU OBIECT!!! TOT CE ARE UN INCEPUT,ARE SI UN SFARIST,chiar si intr-o casninicie. In concluzie viata nu se termina cu un barbat,si crede-ma pe cuvant ca poti intalni barbati minunati!!!
kudika021112 Postat pe 13 Iulie 2009 12:43
mda...deci daca te ajuta in vreun fel sa stii ca nu esti singura care are problema asta!!! si eu ma confrunt cu un "iubit" care numai iubit nu poate fi numit. tot primul barbat din viata mea e si tot de un an suntem impreuna! si eu credeam ca il iubesc si ca viata mea nu poate continua fara el. dar... realizez ca si tine ca ne despart f multe lucruri: idei, conceptii, idealuri. Modul de gandire: asta e cel mai mare defect al unor barbati.... din pacate au ramas cu cateva secole in urma si considera ca tot ceea ce fac ei este bine, iar ceea ce ei nu considera ca e gresit ,nu e gresit pt ei, chiar daca defapt este o greseala si pe tine te deranjeaza. Nu stiu ce sa te sfatuiesc, si eu incerc sa ma despart de el, am impresia ca nu il suport si uneori simt ca il urasc si ca ma dispra, dar nu am curaj sa ma despart de el urata treaba....dar cred ca in momentul in care chiar ma voi satura de tot o sa fac pasul final, si probabil ca asa vei face si tu: cand chiar o sa te saturi o sa il lasi.
ankutza172005 Postat pe 13 Iulie 2009 12:48
De la: Rocs, la data 2009-07-02 23:12:48Inca din titlu sunt penibila, stiu, dar asa simt. Avem un an impreuna, este primul baiat din viata mea si va dati seama cat am putut sa il iubesc. Spun asta la trecut pt ca am trecut de etapa in care il vedeam perfect, in care ma invinovateam ca nu il inteleg si ca nu fac destule sa fie bine. Am suferit cat nu am crezut ca se poate, l-am alungat si l-am vrut inapoi, l-am urat si l-am adorat, atat de mult incat acum, cand imi dau seama cat de multe ne despart, ca suntem practic 2 firi aproape total diferite, prin mentalitate, visuri, idealuri, mi-e teama sa fac pasul final, sa pun punct. M-am trezit totusi la realitate dupa multe, multe, multe... lovituri care m-au adus in pragul unui gest necugetat. Acum insa, cand vad totul cu adevarat, mi-e ingrozitor de teama ca o sa ma trezesc a2a zi fara sa stiu ca el e al meu (care el? care ma face sa sufar...), da...stiu...e ca o boala, si ma omoara. In viata nu am nicio motivatie, traiesc din inertie si totusi sufar, mult. Nu imi vad viata fara el oricat as incerca, nu pot nici sa ma gandesc la un eventual fina,l ca ma trezesc in lacrimi. Nu stiu daca ma iubeste, nici el nu e sigur...pt ca nu are siguranta zilei de maine cu mine... nu avem aceleasi idealuri, decat privit per ansamblu, nu e sensibil, cum as vrea eu, nu am siguranta, certitudini, nu am mai nimic... dar il iubesc. Cat timp ne iubim, facem lucruri simple e perfect. Cand ne contrazicem insa ajungem la punctul dureros. Are o cu totul alta atitudine fata de viata decat mine. Pur si simplu suntem diferiti, si ma exaspereaza cand incepe sa-mi dea ...ceea ce numeste el explicatii, iar pt mine nu au absolut nicio logica... e ca un copil, si pe deasupra e si ok cu asta. Si-acum ma intrebati de ce stau cu el: pentru ca si el e constient de toate astea si tot sta langa mine, pt ca tine la mine cat sa fie dispus sa lupte in rel asta, pt ca e alaturi de mine cand am nevoie de el, pentru ca ne-am obisnuit si pt ca nu vad viata fara el. Stiu ca se poate mai mult... dar nu am putere. De unde sa iau puterea asta... Sau pot sa fac ceva in relatia cu el?!... Cedez nervos...Nu stiu sa iubesc altfel, vreau totul pt ca dau totul, vreau sa ma simt sufocata cu dragoste, sa nu-mi mai fie teama de nimic, sa stiu ca ar fi acolo orice ar fi, oricand, oricum, pana la capat... sunt o romantica incurabila, am citit prea multe romane de dragoste sau sunt pur si simplu bolnava... DAR EU CE MA FAC?... Imi pare rau sa te dezamagesc dar povesti a la Sandra Browncum vrei tu nu exista in realitate,doar relatii ca cea descrisa.Ai 18 ani viata nu incepe si nu se termina cu prietenul tau si nici cu o unica poveste de dragoste.Spui ca nu poti trece de diferentele dintre voi.Cu cat relatia se rutineaza diferentele sunt si mai mari si mai stresante.Daca acum ca va iubiti asa de mult nu puteti trece de ele mai tarziu nici atat n-o sa reusesti.
Postat pe 13 Iulie 2009 12:59

Ad1na Postat pe 13 Iulie 2009 14:24
De la: ankutza172005, la data 2009-07-13 12:48:29 mda...deci daca te ajuta in vreun fel sa stii ca nu esti singura care are problema asta!!! si eu ma confrunt cu un "iubit" care numai iubit nu poate fi numit. tot primul barbat din viata mea e si tot de un an suntem impreuna! si eu credeam ca il iubesc si ca viata mea nu poate continua fara el. dar... realizez ca si tine ca ne despart f multe lucruri: idei, conceptii, idealuri. Modul de gandire: asta e cel mai mare defect al unor barbati.... din pacate au ramas cu cateva secole in urma si considera ca tot ceea ce fac ei este bine, iar ceea ce ei nu considera ca e gresit ,nu e gresit pt ei, chiar daca defapt este o greseala si pe tine te deranjeaza. Nu stiu ce sa te sfatuiesc, si eu incerc sa ma despart de el, am impresia ca nu il suport si uneori simt ca il urasc si ca ma dispra, dar nu am curaj sa ma despart de el urata treaba....dar cred ca in momentul in care chiar ma voi satura de tot o sa fac pasul final, si probabil ca asa vei face si tu: cand chiar o sa te saturi o sa il lasi. cam in aceeasi situatie sunt si eu...am stat o luna despartiti timp in care m`ai vorbeam la telefon...dar in momentul in care a decis sa rupem orice fel de relatie ,am realizat k e foarte greu sa fac asta,k imi e greu fara el...si chiar daca ne certam des si nu ne punem niciodata de acord...imi e mai bine cu el...
Ad1na Postat pe 13 Iulie 2009 14:27

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
nu stiu daca sa il iert	31	De la: yoyo_l0ov3 12 Iulie 2009 04:59
dupa doi ani se intoarce la ea	8	De la: metal 12 Mai 2009 12:45
cred ca ma parasit si nush ce sa fac...	28	De la: ianna05 16 Septembrie 2010 08:25

Plang si sunt trista ! Mi-e dor de ea !	31	De la: Sarikiz 3 Martie 2013 05:57
compatibilitate	1	De la: ligiuta21 18 Aprilie 2009 16:53