Setari Cookie-uri
  1. Forum
  2. Relatii
  3. Iubiri imposibile
  4. ti s-ar putea intampla si tie!!!

ti s-ar putea intampla si tie!!!

Un EL si o ea

Ajutor
Imensa fereastrã care despãrþea localul de lumea multicolorã a plajei reflecta la ora aceea luminile fade ºi translucidul miºcãrilor celor aflaþi la mesele din spatele meu. Cele douã lumi se suprapuneau, în superficialitatea aparentã a sticlei. Ochiul atent le putea separa în componente. Bãrci leneºe savurau tandreþea unor valuri curioase, în care se topise de ceva timp portocaliul unui apus moleºitor. Perechi înlãnþuite se perindau în plimbãri fãrã direcþii precise. Umbrelele de plajã îºi întindeau încet gâturile, din ce în ce mai lungi ºi subþiri, pe nisipul încã fierbinte, pe care mai zãceau, ici, colo, trupuri bronzate.
Jurnalul de pe masã inhala aproape fotografic impresii ºi gânduri, deocamdatã neorganizate. Eram în acea fazã pe care o numesc acumulare, când asociaþiile libere croºeteazã, cu impresiile ce mi se perindã prin faþa ochilor, materialul din care se va naºte ceva încã neºtiut.
Eram singur la masã, în localul cel mai îndrãgit al staþiunii. Loc perfect de studiu al naturii umane. Muzica ºi râsetele fãceau sã vibreze un aer încãrcat de fum, condimente ºi diverse alte arome. Cu excepþia mesei unde mã aflam, toate celelalte erau ocupate de grupuri de tineri gãlãgioºi, ori de perechi care sorbeau din pahare înalte cocktail-uri sau caffée frappe-uri.

Culoarea roºie a rochiei care s-a suprapus pe albastrul unei bãrci a sãltat macazul atenþiei mele spre interiorul localului. Am vãzut-o, în reflecþia sticlei, cum se apropia. Îi vedeam mai degrabã conturul ºi miºcãrile elegante, braþele goale ºi pãrul negru ce cãdea liber pânã aproape de mijloc. S-a oprit lângã mine ºi m-a întrebat cu o voce de catifea, însã fãrã subtilitãþi tonale.
– Scaunul acesta e liber?
– Da, i-am rãspuns, ºi, privindu-i ochii în care un verde marin îºi fãcuse reºedinþa de varã, am continuat, dar… este un loc special. E scaunul povestitorului. Cel care se aºeazã trebuie sã povesteascã o experienþã de viaþã, o fantezie eroticã sau cel puþin un vis nerealizat. Crezi cã poþi?
În secunda de ezitare pe care am vãzut-o fluturând-i pe faþã, a evaluat situaþia, ceva între o nouã ºi necunoscutã strategie de agãþare ºi o curiozitate neobiºnuitã.
– Nu ºtiu cât de lungã va fi povestea, pentru cã aºtept pe cineva, mi-a rãspuns, mãsurându-mã, iar ochii mari s-au îngustat într-un zâmbet. Avea o puritate nealteratã de vreun machiaj. Pielea perfectã era încã rãsfãþatã de vârstã, iar bronzul acumulat în câteva zile de plajã sublinia exoticul feþei
– Dacã te-aº întreba pe cine aºtepþi, ai putea crede cã mã intereseazã persoana ta, i-am spus zâmbind. Oricum, sper cã va întârzia suficient ca sã-þi aud povestea, cãci ea mã intereseazã cu adevãrat. Am încheiat fraza ºi am închis hotãrât carnetul de notiþe.
Un chelner politicos a apãrut din umbrã, iar ea, cu acelaºi zâmbet necenzurat de pretenþii, a comandat o apã mineralã carbogazoasã cu douã felii de lãmâie.
– ªi chiar vrei sã auzi o fantezie eroticã sau preferi o poveste adevãratã?, m-a întrebat, zâmbind ºmechereºte, dupã ce chelnerul s-a îndepãrtat.
– Dacã e pe alese, aº prefera o fantezie eroticã cât mai adevãratã, dacã se poate aºa ceva, i-am rãspuns.
Degetele subþiri, cu unghii perfect ovale, nelãcuite, au prins cu delicateþe scobitoarea înfiptã într-o felie de lãmâie, transbordând-o apoi în paharul cu apã ce încã ºuiera protestatar. Îi vedeam faþa pe care gândurile se jucau de-a v-aþi ascunselea, în nehotãrârea lor de a se alinia în ordinea doritã.
– Hai, povesteºte-mi-o pe ultima, am spus eu amuzat de dilema ei, încercând sã-i uºurez alegerea.
– Uneori mi-aº dori sã fumez, a zis ea aproape în ºoaptã, punându-ºi coatele pe masã ºi parcând obrazul impecabil în palma stânga. Mi-ar da timp de gândire, mi-ar ocupa mâinile ºi, probabil, m-ar ºi relaxa, ºi-a încheiat gândul adresat mai degrabã ei înºiºi decât ascultãtorului de pe scaunul alãturat. Apoi, ridicând ochii spre mine ºi învãluindu-mã într-o privire care spunea „îþi arãt eu þie”, a început povestea.
– Ai auzit de concertul grupului „Rolling Stones”, care a avut loc sãptãmâna trecutã? Trebuie sã fi auzit, c-a fost mare vâlvã prin presã. Am citit a doua zi în ziar cã au fost peste ºaptezeci de mii de oameni pe stadion. Incredibil ce nebunie a fost acolo! M-am dus cu douã prietene, dar, în învãlmãºealã, ne-am pierdut în mulþime. Le-am cãutat o vreme, însã, negãsindu-le, m-am hotãrât sã merg cât mai în faþã, cât mai aproape de scenã. Era o înghesuialã de nedescris, unii urlau, alþii dansau, unii rockeri îºi puseserã prietenele pe umeri ºi dansau aºa, mai erau ºi unii care deja se îmbãtaserã cu bere, dar nu era de mirare în cãldura care lâncezea în aer. Fusese ziua cea mai caldã din vara asta, a încheiat ea fraza.
Privirea i se pierdea uneori în trecutul acesta apropiat, cãutând sprijin, prin fereastra care îºi asuma, cu fiece clipã a înserãrii, calitãþi adiþionale de oglindã.
– Ce sã-þi spun, era o nebunie foarte miºto, a continuat ea. Mulþi erau dezbrãcaþi pânã la brâu, iar unele fete ºi-au turnat sticle cu apã peste tricouri, ca sã se rãcoreascã. Eram îmbrãcatã doar cu un tricou alb ºi un sarong indonezian, pe care îl înfãºurasem în jurul corpului ºi îl fixasem cu o centurã subþire, însã fãrã, dar fãrã, nici un accesoriu intim pe dedesubt. M-a privit cu un zâmbet dezarmant, încercând sã citeascã pe faþa mea dacã o declasam social sau cel puþin sã identifice o tentã de oprobriu.
– Uneori mai simþeam câte o mânã de mascul atingându-mã, aparent întâmplãtor, dar era aºa multã lume, cã era greu sã identifici posesorul braþului neobrãzat, a continuat ea.
– Am ajuns destul de aproape de scenã, cred cã mai erau doar vreo cinci metri, dar era aºa înghesuialã, încât nu era chip sã mai avansez vreun pas.
Pauza care a urmat a fost folositã pentru a sorbi din paharul cu apã ºi pentru a mã studia, sã vadã cât de tare intrasem în „atmosfera” povestirii ei.
– Pe scenã, toþi pãreau nebuni, poate erau ºi puþin drogaþi, nu ºtiu, oricum erau într-o vervã care m-a intoxicat pur ºi simplu, aºa cã am intrat ºi eu în acelaºi ritm nebunesc. Dansam, urlam ºi nu-mi pãsa de nimeni. Eram singurã, dar eram ºi cu toþi ceilalþi. Deodatã, m-a izbit un parfum. Era un parfum pe care nu-l mai întâlnisem vreodatã, însã în clipa în care l-am simþit, am rãmas parcã lovitã de trãsnet. Nu mai îndrãzneam nici sã mã miºc, de teamã sã nu-l pierd cumva. Mi-era fricã sã mã întorc, sã vãd cine e purtãtorul acelei arome. Nu cumva sã fiu dezamãgitã de… ºtiu ºi eu... Poþi sã-þi imaginezi aºa ceva?, m-a întrebat ea, privindu-mã intens.
– Bineînþeles cã pot. Efectul unui parfum se rãsfrânge asupra celui mai primitiv, dar ºi al celui mai sofisticat, sistem de receptori, cu alte cuvinte ne „atacã” la rãdãcina fiinþei, am rãspuns, oprindu-mã apoi brusc ca sã nu deviez povestea ei pe fãgaºe lãturalnice.
– M-am lãsat puþin înapoi, aºaaa, întâmplãtor, ca sã-l „simt”, a continuat ea, râzând ºãgalnic ºi descoperind albeaþa unor dinþi sãnãtoºi ºi perfect aliniaþi.
Era chiar acolo, în spatele meu, i-am simþit pieptul cu coatele, cu umerii ºi cu spatele ºi, dupã vreo câteva miºcãri, am reuºit sã „simt” chiar mai mult. ªtii câte poþi simþi aºa, dacã vrei? Din nou zâmbetul acela complice, pe care femeile îl au când povestesc astfel de fapte, i-a luminat faþa, privirea chestionându-mã fãrã sfialã.
Tãcerea mea învãluitã în încurajarea de a continua a fost podul peste scurta pauzã în care paharul i-a atins din nou buzele. Avea o gurã frumoasã ºi foarte apetisantã. Privindu-i buzele pline, puteam sã îmi imaginez câteva capitole din Kama Sutra.
– Când i-am simþit mâinile, a continuat ea, mi s-a pãrut cã e cel mai natural gest imaginabil. Eram în clipa acea doar un alt cuplu de îndrãgostiþi venit sã participe la nebunia de pe stadion. Amestecul dintre atingerea lui ºi acel miros de mosc mã înnebunea. M-am hotãrât, orice ar fi, sã nu întorc capul, sã nu-mi distrug iluzia ºi se pare cã nici el nu avea curiozitãþi excesive în a mã cunoaºte altfel... Mâna lui stângã a pornit într-o explorare hotãrâtã dar calmã, cãutând reliefuri pe care, dupã siguranþa miºcãrii, mi-era clar cã le ºtia de prin alte atlasuri. Mã confruntam cu o senzaþie de o intensitate necunoscutã pânã atunci. Eram dispusã sã sacrific orice pentru acea trãire. Mã lichefiasem complet pe dinãuntru. Nu mai ºtiu cum puteam sta în picioare. Dacã m-ar fi vãzut prietenele sau pãrinþii, nu mi-ar fi pãsat. M-aº fi despãrþit de prietenul meu, aº fi fost în stare sã las totul, doar ca sã nu opresc atingerea acelei palme care mã tortura prin lascivitatea miºcãrii... ºi mirosul acelui parfum... Doamne, ... ce parfum.
Ritmul muzicii, urletele ºi fluierãturile din jurul meu se suprapuneau peste bãtãile unei inimi intoxicate de dorinþe carnale. Cu ochii închiºi, vedeam doar culorile pe dinãuntru. Muzica era un joc de artificii colorate, iar atingerea lui era uneori sunet, alteori culoare. Mi se uscase gura, respiraþia bãtea la poarta hiperventilaþiei, dar, înainte de toate ºi peste toate, era dorinþa nedomesticitã care vibra de acum în zona pelvianã, ahtiatã de anticipaþie. Ne unduiam perfect în ritmul sunetului, eram un grup statuar fãrã nume.
N-am fost surprinsã când i-am simþit mâna dreaptã cum pãrãseºte talia, atingând în trecere centura îngustã ºi coboarã pe ºold, spre fese, cãutând fãrã nici cea mai micã ezitare marginea sarongului ce mã înfãºura, încã, protector.
Fãrã sã piardã ritmul muzicii, mâna ºi-a fãcut loc de-a lungul perdelei colorate, simþind, precum un hoþ de tablouri, butonul care ar putea declanºã alarma. Mi-a atins extrem de uºor fesele, parcã salutând, complice, echipajul cu care va pleca într-un voiaj îndelungat. M-am înfiorat de familiaritatea gestului ºi am aºteptat încordatã contactul mai ferm, pe care siguranþa unei astfel de mâini îl promitea.
Anticipaþia deschisese cu ceva timp în urmã ecluzele plãcerii ºi mã simþeam mai inundatã decât fusesem vreodatã. Corpul mã trãdase în totalitate, fãrã sã-i pese de gânduri, de educaþie, de temeri sau orice fel de reþineri pe care mi le impusesem de-a lungul anilor. Toate mã pãrãsiserã ca niºte vrãbii speriate la apariþia pisicii. Mã simþeam abandonatã de propriul discernãmânt, cu o singurã comandã rãmasã, poruncã care îmi bãtea ritmic între tâmple, în inimã ºi în zona pelvianã „nu te opri, nu te opri”.
ªtiam cã voi merge pânã la capãt ºi atunci am fãcut singurul gest de intimitate al întregii seri. Am cuprins cu mâna mea palma lui, care-mi acoperea sânul stâng. Am simþit la încheietura lui ceva plat, metal rece cu niºte reliefuri stranii, dar cred cã de asta mi-am dat seama mai târziu, abia când eram acasã, pentru cã atunci nu am deschis ochii.
Din nou paharul a pornit încet spre buze, aproape solemn. Înghiþiturile sunt mici, repetate, miºcãri studiate, aproape ca o suitã muzicalã.
– Ei, ce zici de povestea mea, m-a întrebat ea, oprindu-se brusc la periferia orgasmului.
– Restul îl laºi la latitudinea imaginaþiei mele?, am întrebat-o, zâmbind ºi gândindu-mã cum s-o determin sã continue.
– Pot sã-þi spun cã am mers pânã la capãt, a spus ea, dar detaliile descriptive nu sunt esenþiale. Tot ce vreau sã-þi mai spun e cã, în clipa supremã, s-a aplecat ºi m-a muºcat tandru de lobul urechii, spunând în acelaºi timp ceva ce n-am reþinut, dar care m-a zguduit atât de înfiorãtor, încât am crezut cã orgasmul meu nu se va termina vreodatã. A fost un sunet straniu, o vibraþie, ceva ce m-a pãtruns pânã în cele mai îndepãrtate celule, ceva din altã lume. A fost un sunet care venea din adâncul lui, din miezul lui teluric sau spiritual, ceva care suna cam aºa: „ommmmmmmm mani…”. Au mai fost câteva cuvinte, dar nu le-am reþinut.
Apoi s-a desprins încet din mine, cu aceeaºi delicateþe cu care a venit, ºi, pânã mi-au revenit simþurile, gândurile ºi controlul asupra propriului meu corp, dispãruse.
– Deci nu i-ai vãzut faþa ºi nu l-ai recunoaºte?, am întrebat eu curios, privindu-i atent ochii.
– Nu, ºi nici nu cred cã am dorit vreo clipã asta. Nici atunci ºi cu atât mai puþin acum. La ce mi-ar folosi? O astfel de experienþã se întâmplã o singurã datã în viaþa unei femei, iar orice încercare de repetare e sortitã eºecului.
– Ai dreptate, aºa ceva e irepetabil. Oricum, mi-a plãcut mult fantezia ta eroticã, i-am spus într-un final.
– Poate fantezie, dar... poate a fost… o poveste adevãratã, nu vei ºtii niciodatã, mi-a rãspuns ea aproape provocator, ochii ei jucându-se cu mine, aºa cum se joacã pisica cu un ºoarece.
– Da, ai dreptate, dar nu are nici o importanþã, am încheiat eu, gândindu-mã la norocul de a fi cu ea ultima jumãtate de orã.
– Ai o brãþarã interesantã, a spus ea, schimbând subiectul ºi direcþia conversaþiei. În ce limbã scrie pe ea?
– În tibetanã, i-am rãspuns eu, fãrã sã elaborez.
– ªi ce scrie?, a continuat ea curioasã, atingând literele aurite ºi trãgând apoi înfioratã mâna.
– E o mantrã tibetanã, i-am rãspuns eu, privind-o intens.
– ªi cum sunã mantra ta? Poþi sã mi-o spui ? Vocea ei era, de-acum, doar o ºoaptã.
– Ommmmm mani padme hum
Ne-am privit în ochi câteva secunde. Încet, zâmbetul acela complice a revenit. A mai comandat o apã mineralã, în care, cu aceleaºi gesturi nestudiate, a pus feliile de lãmâie. A ridicat apoi ochii spre mine, privirea promiþând o mãrturisire.
– Mi-a plãcut mult brãþara ta si cum sunã mantra "Ommmmm mani padme hum", a rostit ea cu o intonaþie neaºteptat de bunã. Tonul vocii a revenit apoi la neutralitatea socialã binecunoscutã.
-A fost motivul pentru care am acceptat provocarea ta.
Pauza luatã pãrea avântul de care avea nevoie sã continue.
– E o brãþarã rarã ºi nu am vãzut de multã vreme una ca asta pe aici. Iar mantra asta e... ºi mantra mea preferatã. M-am gândit cã-þi va plãcea s-o auzi rostitã de o femeie.
– Uite, îþi las o carte de vizitã, poate cândva mã vei cãuta.
S-a ridicat apoi brusc ºi a pornit în întâmpinarea prietenei care tocmai intrase în local. Pe cartea de vizitã, pe lângã nume ºi poziþia ocupatã, erau o adresa de E-mail, douã numere de telefon ºi ceva detalii nesemnificative…
Facultatea de limbi orientale
Secþia Tibetologie.



Tristan
Postat pe 10 Ianuarie 2010 21:36
Asta i un film intreg ..
valivieru96
Postat pe 11 Ianuarie 2010 14:23
sa nu fie doar primul episod
Dontyyy
Postat pe 11 Ianuarie 2010 14:25
De la: Dontyyy, la data 2010-01-11 14:25:37 sa nu fie doar primul episod


tot ce i posibil ca final nu prea are
valivieru96
Postat pe 11 Ianuarie 2010 14:29
De la: valivieru96, la data 2010-01-11 14:29:57
De la: Dontyyy, la data 2010-01-11 14:25:37 sa nu fie doar primul episod


tot ce i posibil ca final nu prea are


la naiba pai atunci ar trebui sa fim bune si sa-l anuntzam sa nu se mai "agite" degeaba pentru ca oricum nimeni nu va citit
Dontyyy
Postat pe 11 Ianuarie 2010 14:32
eu am citit ( aproape ) tot .....si ma intreb :
1- din ce roman de Sandra Brown e luat fragmentul ?
2- ce anume considera Tristan ca ni s-ar putea intampla si noua ???
mahy33
Postat pe 11 Ianuarie 2010 16:05
mahy33' dcrie: : eu am citit ( aproape ) tot .....si ma intreb
1- din ce roman de Sandra Brown e luat fragmentul ?
2- ce anume considera Tristan ca ni s-ar putea intampla si noua ??? :
Tristan
Postat pe 11 Ianuarie 2010 23:53
1) Nu e Sandra Brown pt ca nu am citit ceva scris de ea.
2) Nu fi asa de sigura ca autostrada vietii nu are abateri laturalnice astfel de supriz pot apare in viata fiecaruia/fiecareia
Tristan
Postat pe 11 Ianuarie 2010 23:54

1- Atunci de unde ai luat fragmentul respectiv ?
2- La concerte , de genul celui pe care l-ai mentionat , nu ma duc tocmai pt ca nu-mi place ingramadeala si 'nebunia' care le caracterizeaza . Sa le urmaresc la televizor , da , e cu totul altceva .
Si nici nu sunt genul care sa-si impartaseasca fanteziile unui necunoscut , intr-un bar . Daca nu este nici o masa libera , prefer sa-mi astept prietena afara .
mahy33
Postat pe 12 Ianuarie 2010 00:07
De la: mahy33, la data 2010-01-12 00:07:27
1- Atunci de unde ai luat fragmentul respectiv ?
2- La concerte , de genul celui pe care l-ai mentionat , nu ma duc tocmai pt ca nu-mi place ingramadeala si 'nebunia' care le caracterizeaza . Sa le urmaresc la televizor , da , e cu totul altceva .
Si nici nu sunt genul care sa-si impartaseasca fanteziile unui necunoscut , intr-un bar . Daca nu este nici o masa libera , prefer sa-mi astept prietena afara .


Tristan imi pare un romantic incurabil....dragut ,dar fa-ne sa intelegem ce ni s-ar putea intampla si noua?
ionelaela
Postat pe 12 Ianuarie 2010 00:36
De la: ionelaela, la data 2010-01-12 00:36:30
De la: mahy33, la data 2010-01-12 00:07:27
1- Atunci de unde ai luat fragmentul respectiv ?
2- La concerte , de genul celui pe care l-ai mentionat , nu ma duc tocmai pt ca nu-mi place ingramadeala si 'nebunia' care le caracterizeaza . Sa le urmaresc la televizor , da , e cu totul altceva .
Si nici nu sunt genul care sa-si impartaseasca fanteziile unui necunoscut , intr-un bar . Daca nu este nici o masa libera , prefer sa-mi astept prietena afara .


Tristan imi pare un romantic incurabil....dragut ,dar fa-ne sa intelegem ce ni s-ar putea intampla si noua?


asta a fost si una din cele 2 intrebari ale mele din primul post . dar nu m-a lamurit .
mahy33
Postat pe 12 Ianuarie 2010 00:40
sincer nici daca vorbeai serios nu as fi indraznit sa citesc asa ceva ma intreb: oare tu chiar nu ai avut ce face?
steffy91
Postat pe 12 Ianuarie 2010 14:57
sincer..muuult prea mult de citit! un rezumat ..cineva??
iacinta
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:04
si a mai trecut o zi fara a mi se intampla si mie
Dontyyy
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:07
:
ultima oara m-a platit maica-mea ca sa citesc ceva dintr-o carte....asa ca la cat a scris omul asta nu am de gand sa o fac pe moca
freakbabe
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:13
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:07:16 si a mai trecut o zi fara a mi se intampla si mie

Dar ce trebuie sa se intample?
Full_Metal_Jacket
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:35
De la: Full_Metal_Jacket, la data 2010-01-12 15:35:16
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:07:16 si a mai trecut o zi fara a mi se intampla si mie

Dar ce trebuie sa se intample?



nici eu nu stiu,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,da astept sa mi se intample si poate asa aflu
Dontyyy
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:39
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:39:41
De la: Full_Metal_Jacket, la data 2010-01-12 15:35:16
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:07:16 si a mai trecut o zi fara a mi se intampla si mie

Dar ce trebuie sa se intample?



nici eu nu stiu,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,da astept sa mi se intample si poate asa aflu

Pai daca a postat la IUBIRI IMPOSIBILE ce ar putea fi?
Full_Metal_Jacket
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:42
1- Atunci de unde ai luat fragmentul respectiv ?
2- La concerte , de genul celui pe care l-ai mentionat , nu ma duc tocmai pt ca nu-mi place ingramadeala si 'nebunia' care le caracterizeaza . Sa le urmaresc la televizor , da , e cu totul altceva Si nici nu sunt genul care sa-si impartaseasca fanteziile unui necunoscut , intr-un bar . Daca nu este nici o masa libera , prefer sa-mi astept prietena afara

Tristan imi pare un romantic incurabil....dragut ,dar fa-ne sa intelegem ce ni s-ar putea intampla si noua?

asta a fost si una din cele 2 intrebari ale mele din primul post . dar nu m-a lamurit . :
Tristan
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:43
De la: Full_Metal_Jacket, la data 2010-01-12 15:42:29
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:39:41
De la: Full_Metal_Jacket, la data 2010-01-12 15:35:16
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:07:16 si a mai trecut o zi fara a mi se intampla si mie

Dar ce trebuie sa se intample?



nici eu nu stiu,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,da astept sa mi se intample si poate asa aflu

Pai daca a postat la IUBIRI IMPOSIBILE ce ar putea fi?


la cate se intampla pe kudika asta nu mai cred nimic, apar topice postate aiurea iar de citit sa citeasca cine vrea ca io n-am rabdare
Dontyyy
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:45
De la: Tristan, la data 2010-01-12 15:43:201- Atunci de unde ai luat fragmentul respectiv ?
2- La concerte , de genul celui pe care l-ai mentionat , nu ma duc tocmai pt ca nu-mi place ingramadeala si 'nebunia' care le caracterizeaza . Sa le urmaresc la televizor , da , e cu totul altceva Si nici nu sunt genul care sa-si impartaseasca fanteziile unui necunoscut , intr-un bar . Daca nu este nici o masa libera , prefer sa-mi astept prietena afara

Tristan imi pare un romantic incurabil....dragut ,dar fa-ne sa intelegem ce ni s-ar putea intampla si noua?

asta a fost si una din cele 2 intrebari ale mele din primul post . dar nu m-a lamurit . :



a aparut si "Zburatorul" acum cu sigurantza vom afla ce si cum
Dontyyy
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:46
Consider o forma de respect sa mentionez autorul , daca ideile nu imi apartin deci motivul este evident ca sunt ideile mele
Romantic sau mai putin romatic e irelevant.

Daca nu va puteti imagina ca ati putea fi puse in anumite situatii in care sa renuntati la control, la franghiile educatiei primite si la alte frane care va limiteaza libertatea decizionala atunci imi cer scuze ca v-am pus sa cititi un text asa de lung.
Tristan
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:49
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:45:27
De la: Full_Metal_Jacket, la data 2010-01-12 15:42:29
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:39:41
De la: Full_Metal_Jacket, la data 2010-01-12 15:35:16
De la: Dontyyy, la data 2010-01-12 15:07:16 si a mai trecut o zi fara a mi se intampla si mie

Dar ce trebuie sa se intample?



nici eu nu stiu,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,da astept sa mi se intample si poate asa aflu

Pai daca a postat la IUBIRI IMPOSIBILE ce ar putea fi?


la cate se intampla pe kudika asta nu mai cred nimic, apar topice postate aiurea iar de citit sa citeasca cine vrea ca io n-am rabdare

mi-a ajuns s-o citesc pe frumoasa fatuca carierista , amatoare de filme horror, care traise la paris pe banii handicapatului care si-o tragea cu tacsu in hoteluri....
Full_Metal_Jacket
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:49
Zi-le tu, Tristane!
Boca
Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:52
De la: Tristan, la data 2010-01-12 15:49:33Consider o forma de respect sa mentionez autorul , daca ideile nu imi apartin deci motivul este evident ca sunt ideile mele
Romantic sau mai putin romatic e irelevant.

Daca nu va puteti imagina ca ati putea fi puse in anumite situatii in care sa renuntati la control, la franghiile educatiei primite si la alte frane care va limiteaza libertatea decizionala atunci imi cer scuze ca v-am pus sa cititi un text asa de lung.


Te a inspirat cumva cartea lui Nancy Friday,"MY SECRET GARDENS"?
Stilul fanteziei tale e similar.
salim_gandapur
Postat pe 12 Ianuarie 2010 16:40
De la: Tristan, la data 2010-01-12 15:49:33Consider o forma de respect sa mentionez autorul , daca ideile nu imi apartin deci motivul este evident ca sunt ideile mele
Romantic sau mai putin romatic e irelevant.

Daca nu va puteti imagina ca ati putea fi puse in anumite situatii in care sa renuntati la control, la franghiile educatiei primite si la alte frane care va limiteaza libertatea decizionala atunci imi cer scuze ca v-am pus sa cititi un text asa de lung.


parca sunt la emisiunea: tristan intreaba. tristan raspunde!
geo_xx
Postat pe 12 Ianuarie 2010 16:47

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
cat de mult apreciaza barbatii?!? 29 De la: kudika323301 7 Octombrie 2010 03:38
Mi-e frica sa mai iubesc! 14 De la: kudika050245 9 Iulie 2009 21:21
as dori o parere, un sfat daca se poate 74 De la: alexandra-floriintimisoara-eu 26 Ianuarie 2016 14:45
cand iubesti si nu esti iubita s-au macar asa crezi 5 De la: cami_goanga10 8 Aprilie 2010 00:30
am o intrebare 26 De la: greierash_is_back 3 Februarie 2011 13:56