avort

De la: ioana19, la data 2008-12-17 15:19:32avortul e cea mai mare gresala pe care o poate face o femeie in viata ei...nu faceti asta...alegeti orice alta solutie....fie-va mila de bebelusul vostru...!!!salvati-l...bietul copilas...
vedeti site-ul http://totuldespresarcina2008.wordpress.com/prima-luna-de-sarcina/...cititi-l pe tot....si vedeti clipurile postate acolo....o sa-mi dati dreptate....

De la: fine_lady, la data 2008-07-01 13:53:51sper sa nu fac niciodata avort, mama a facut si de atunci nu mai e la fel...

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 08:52:52

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

Pai tu crezi ca raspund unui incult ca tine care sa hraneste cu ura si energie negativa?Sa fim seriosi,

De la: TF_, la data 2009-07-03 08:59:40

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 08:52:52

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

Pai tu crezi ca raspund unui incult ca tine care sa hraneste cu ura si energie negativa?Sa fim seriosi,

ia calul meu si du-te...in padure...!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 09:07:05

De la: TF_, la data 2009-07-03 08:59:40

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 08:52:52

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

Pai tu crezi ca raspund unui incult ca tine care sa hraneste cu ura si energie negativa?Sa fim seriosi,

ia calul meu si du-te...in padure...!
http://4life-romania.blogspot.com

Vezi tu,cam asta esti in societate,un individ frustrat si foarte periculos,foarte periculos.

De la: Dea, la data 2009-07-03 09:10:07Incepe distractia

De la: TF_, la data 2009-07-03 09:13:08

De la: Dea, la data 2009-07-03 09:10:07Incepe distractia

Buna dimineata Dea...
http://4life-romania.blogspot.com

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-07-04 02:48:58DREPTUL LA VIA��


�n primul r�nd v� invit pe blogul urm�tor:
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog con�ine : Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este om din momentul concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative pentru a nu face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�n�toare

Intra�i �i pe blogul urm�tor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc.

V� rog intra�i bloguri �i trimite�i-le mai departe ca s� fie de folos �i altora. Chiar merit�.

Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu.

Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat la adresa de e-mail [email protected] sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi


Via�a uman� este sacr� �i inviolabil� ! Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii! Nu avem dreptul s� ne atingem de via��. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci nici un copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� !
Este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este fiin�� uman� din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, zigotul posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt programate �n codul genetic. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. Iar suflete�te, Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei.


Preciz�ri ini�iale:

- Informa�iile medicale din acest material sunt preluate din c�r�i de specialitate �i sunt conforme cu rezultatele cercet�rilor �tiin�ifice. Informa�iile religioase sunt preluate din c�r�i de religie. Aceste informa�ii fac parte �i din lucrarea mea de licen��, intitulat� �Dreptul la via�� � o perspectiv� etic�.�
- Aici este doar o mic� parte din materialul Dreptul la via��, pe care �l pute�i citi �n �ntregime pe blogurile prezentate mai sus.
- Este bine s� citi�i acest material �n �ntregime, pentru a �n�elege �n mod complet argumentele expuse.
- Ar fi bine ca, dup� ce citi�i acest material, s�-l recomanda�i �i altora, �mpreun� cu blogurile prezentate mai sus, pentru ca astfel s� foloseasc� �i altor persoane.


1. Omul este om din momentul concep�iei � argumente biologice �i religioase :

a) Argumente biologice

�ntrebarea �c�nd �ncepe via�a uman�?� apar�ine �tiin�ei trecutului. Ast�zi avem r�spunsul la aceast� �ntrebare din partea celei mai avansate �tiin�e biologice (genetica). Unul dintre cei mai de seam� reprezentan�i ai acestei �tiin�e, geneticianul francez J�r�me Lejeune , ne r�spunde prin afirma�ia pe care a f�cut-o: �Omul este om din momentul concep�iei. Fiin�a omeneasc� este de atunci des�v�r�it� �i unic�.� Afirma�ia sa este confirmat� de cercet�ri f�cute �n Anglia, Fran�a �i S.U.A., care au fost acceptate de comunitatea �tiin�ific� interna�ional�. Deci, �n zilele noastre, s-a dovedit �n mod clar c� un copil este fiin�� uman� din momentul concep�iei, adic� din momentul fecunda�iei.
J�r�me Jean Louis Marie Lejeune (1926-1994) a fost un pediadru �i genetician francez, cunoscut mai ales pentru descoperirea leg�turii �ntre diverse boli �i defectele de cromozomi.

Iat� �nc� o declara�ie a sa:
"�tiin�a nu are dubii c� via�a omului �ncepe �n momentul fecund�rii. Via�a fiec�ruia dintre noi are un �nceput unic. Acesta este momentul �n care toat� informa�ia genetic� necesar� �i suficient� pentru a alc�tui un individ special pe care �l vom numi mai t�rziu Petru sau Maria, �n dependen�� de construc�ia genetic�, atunci c�nd va fi adunat� informa�ia suficient� �i necesar�. Acest lucru are loc anume �n acel moment c�nd capul spermatozoidului p�trunde �n celula feminin�, �n ovul. �n asemenea momente, informa�ia, transmis� de c�tre tat�, se �nt�lne�te �n celula feminin� cu informa�ia transmis� de mam�. Cunoa�tem c� acest lucru este cunoscut tuturor biologilor, anume c�, dup� fecundare, nici o alt� informa�ie nu mai poate fi dob�ndit�. �n orice etap� a dezvolt�rii sale, embrionul �i p�streaz� individualitatea �i umanitatea sa �i el apar�ine speciei homo sapiens. �n momentul fecund�rii, avem de a face cu un om, c�ci informa�ia care se con�ine �n cromozomi este informa�ia transmis� de un om." Pentru a vedea declara�iile geneticianului J�r�me Jean Louis Marie Lejeune intra�i pe site-ul urm�tor :
http://www.avort.ro/marturie-Jerome-Lejeune.php
G�si�i, de asemenea �i m�rturii ale femeilor, documentare �i sfaturi.

Deci, recentele progrese ale �tiin�elor biologice dovedesc clar c� noua fiin��, chiar de la concep�ie, posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul fecunda�iei. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Toate tr�s�turile corpului omenesc sunt concentrate �n codul genetic. �n momentul �n care gametul masculin (spermatozoidul) p�trunde �n gametul feminin (ovulul), se formeaz� zigotul, care poart� �n el noul cod genetic, un nou program conform c�ruia se va dezvolta, �nscris �n cei 46 de cromozomi (cantitatea normal� de ADN) .

Savantul Robert Edwards a definit ovulul fecundat (zigotul): �o fiin�� uman� microscopic� �n stadiul cel mai precoce de dezvoltare.� Zigotul, noua fiin�� uman� minuscul�, va trece �n continuare prin stadii de dezvoltare care vor primi diferite nume: embrion, f�t. �ns� nu exist� vreo discontinuitate, vreun salt calitativ sau vreo modificare revolu�ionar� de la un stadiu de dezvoltare la altul.

Profesori universitari �i medici de la Facultatea de Medicin� din Tesalonic precizau �n 1986 c� �omul exist� ca om din clipa concep�iei.�

Medicul ginecolog grec G. Papaevanghelu afirm� c� �omul exist� din momentul concep�iei �i via�a nu �ncepe abia dup� formarea deplin� a tuturor organelor (luna a doua - a treia), cum se credea mai �nainte.�

Societatea Medical� Panelen�, la congresul medical din 1985 a sus�inut, conform datelor actuale ale medicinii, c� ��nceperea vie�ii omului coincide cu momentul fecunda�iei�. Aceea�i pozi�ie a avut-o �i Asocia�ia Medicilor din Atena, �ntr-un memoriu trimis Guvernului.

Geneticianul Robert Debr� spune: �Via�a uman� �ncepe cu celula fecundat�. Nu exist� nici o etap� �n care s� ai dreptul s� o opre�ti.�

Faptul c� un copil este fiin�� uman� din momentul concep�iei a fost dovedit recent de �tiin��, dar religia a afirmat �ntotdeauna acest lucru. �n afar� de codul genetic, copilul are �i spirit creat de Dumnezeu �n clipa concep�iei, �n ovulul fecundat, dar despre aceasta mai pe larg c�nd vom ar�ta argumentele religioase. Marele fiziolog Nicolae Paulescu scria c� �z�mislirea se face �n momentul �nt�lnirii celor dou� celule sexuale, a c�ror unire formeaz� ovulul fecundat. �n acel moment, Dumnezeu trimite (creeaz� �n ovulul fecundat � n.n.) sufletul.� (Nicolae Paulescu, �Fiziologie Filosofic� � �No�iunile �suflet� �i �Dumnezeu� �n Fiziologie�).

Concep�ia nedorit� a unui copil nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort (�i nici un alt motiv nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort, dup� cum ve�i vedea �n cadrul materialului). Nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu �i El �i va ajuta pe p�rin�i s� le asigure copiilor cele necesare vie�ii prin posibilit��ile pe care le scoate �n cale. �n plus, ajut� �i statul �i multe asocia�ii, ONG-uri �i funda�ii (unele adrese �i telefoane ale acestora sunt �n cadrul acestui text). Deci p�rin�ii nu trebuie s� se team� dac� s-a conceput un copil nedorit (sau mai mul�i copii nedori�i). Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la �nceput, poate deveni acceptat, apoi dorit �i iubit, iar un copil dorit la �nceput, poate deveni nedorit datorit� comportamentului s�u negativ de mai t�rziu.
Dac� cineva crede c� nu are iubire pentru un nou copil, va putea dob�ndi aceast� iubire cu timpul. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului c� un num�r foarte mare de sarcini nu sunt programate �i deci, �n primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama dep�e�te �ocul ini�ial, accept� copilul care cre�te �n ea �i apoi a�teapt� cu ner�bdare na�terea lui. Cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire.

� O lume �n care to�i copiii s� fie dori�i ar fi ideal�, dup� cum ideal� ar fi o lume �n care toate so�iile s� fie dorite de so�i, to�i so�ii de so�ii, to�i p�rin�ii b�tr�ni s� fie dori�i de copiii lor, toate popoarele : negri, �igani, evrei, s� fie dorite de celelalte popoare, �n care nici un om, nic�ieri �i niciodat� s� nu fie nedorit de ceilal�i. Dar o asemenea lume nu exist� (pe p�m�nt), iar dac� �ncerc�m s� o realiz�m prin eliminarea tuturor nedori�ilor, ne trezim �n Germania lui Hitler, unde singurul popor care avea voie s� mai existe era cel arian, fiindc� era singurul dorit. Nu exist� nici un criteriu pentru a se putea spune c� un copil dorit va fi fericit �i iubit, sau c� un copil nedorit va fi nefericit �i neiubit. Sunt copii nedor�i �i totu�i adu�i pe lume, care sunt apoi foarte iubi�i �i, invers, copii dori�i, care sunt apoi foarte neferici�i. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului c� un num�r foarte mare de sarcini nu sunt programate �i deci, �n primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama dep�e�te �ocul ini�ial, accept� copilul care cre�te �n ea �i apoi a�teapt� cu ner�bdare na�terea lui.� (Asocia�ia Medicilor Catolici, � Avortul � �ntreb�ri �i r�spunsuri �, Ed. Presa Bun�, Ia�i, 1993, p. 30)

Sub aspect �tiin�ific, faptul c� avortul este uciderea unei fiin�e umane e un lucru at�t de evident, �nc�t ilustrul biolog Botella Llusia afirm�: �Pentru un biolog este imposibil s� fie de acord cu avortul, la fel ca �i pentru un teolog.�

Copilul care se dezvolt� �n uter, indiferent de stadiul �n care se afl� (ovul fecundat, embrion sau f�t), nu este proprietatea mamei, nici a tat�lui, nici a unui alt om, nici a societ��ii, nici a statului. Nici mama, nici tat�l, nici un alt om, nici societatea, nici statul nu au dreptul s� dispun� de via�a acestei fiin�e umane, deci nu au nici un drept s� hot�rasc� faptul c� nu va tr�i. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om, chiar dac� acel om este copilul s�u. Avortul nu poate fi considerat un drept al femeii, dup� cum nu poate fi un drept al nim�nui s� ucid� un adult. Uciderea legalizat� a unui om r�m�ne uciderea unui om. Legea care permite avortul este nedreapt� �i nu are nici un suport �tiin�ific sau ra�ional. Fiind evident, �n lumina datelor �tiin�ifice, c� embrionul, din momentul conceperii deja, e fiin�� uman�, parlamentele �i institu�iile interna�ionale nu au curajul s� dea o defini�ie restrictiv� embrionului uman. Dar nici defini�ia corect� nu �ndr�znesc s� o dea c�ci, prin aceasta, ar trebui s� recunoasc� caracterul nedrept �i criminal al legilor care autorizeaz� avortul �i s�-�i recunoasc� vinov��ia pentru sutele de milioane de vie�i nevinovate distruse. Nu trebuie s� uit�m �ns� c� exist� ��ri democratice, cum ar fi Irlanda, Polonia, Malta, animite state din S.U.A., etc., unde avortul este interzis prin lege. Dreptul la via�� este dreptul suprem �i fundamental al omului, f�r� de care nu e posibil nici un alt drept.

Fiin�a conceput� are calitatea de persoan� uman�; o are, nu trebuie s� i-o dea vreo autoritate uman�.
Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vie�ii" �i a �nlocuit sacralitatea vie�ii cu termenul de "calitate" a vie�ii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoan� �i, prin urmare, dreptul de a tr�i, trebuie s� posede un anumit standard de "calitate" a vie�ii. Dar valoarea, sacralitatea �i inviolabilitatea oric�rei vie�i umane �i au r�d�cina �n Dumnezeu. Valoarea oric�rei fiin�e umane: t�n�r sau b�tr�n, s�n�tos sau bolnav, embrion sau nou-n�scut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce �n limbaj hedonist �i utilitarist se nume�te "calitatea vie�ii". Nu exist� via�� lipsit� de calitate, via�a e o valoare absolut�, fiind darul lui Dumnezeu.

Avortul este contrar lui Dumnezeu, contrar moralei, contrar drepturilor omului �i datelor �tiin�ei. Copilul are dreptul sacru de a fi protejat, pentru c� este persoan� uman� din momentul concep�iei �i, �n plus, el singur nu se poate ap�ra.

Exist� studii care arat� c� p�m�ntul are resurse suficiente pentru a hr�ni mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, dar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.

Pentru femeile care au f�cut deja avort �i se confrunt� cu diferite consecin�e emo�ionale negative (pe l�ng� cele fizice), exist� �i consilierea post-avort (dup� avort) care se poate face la Asocia�iile �Primul Pas� �i �Solidaritate �i Speran�� �n Ia�i (adresele asocia�iilor sunt �n cadrul textului) sau la alte asocia�ii pentru via�� �n alte ora�e.

Iat� c�teva cuvinte ca �i cum ar fi spuse de un copil nen�scut, extrase dintr-un material intitulat �Jurnalul unui copil care nu s-a n�scut�:
�5 octombrie: Ast�zi a �nceput via�a mea. M�mica �i t�ticul nu �tiu �nc� aceasta. Sunt mai mic� dec�t o g�m�lie de ac, cu toate acestea sunt o persoan�. Un alt lucru s-a stabilit: voi fi feti��. Voi avea p�rul blond �i ochii alba�tri.
19 octombrie: Apare primul meu s�nge, primele mele vene.
25 octombrie: Azi a �nceput s�-mi bat� inima. De acum �ncolo ea va bate �nceti�or pentru tot restul vie�ii.
2 noiembrie: Cresc c�te pu�in �n fiecare zi. Mi se formeaz� m�inile �i picioarele. Dar trebuie s� mai a�tept un timp p�n� c�nd aceste picioru�e m� vor �n�l�a spre bra�ele mamei �i p�n� c�nd aceste m�nu�e vor putea culege flori �i �l vor putea �mbr��i�a pe tata.
12 noiembrie: La m�ini mi se formeaz� dege�elele. Cu ele voi putea m�ng�ia p�rul mamei.
20 noiembrie: Abia ast�zi doctorul i-a spus mamei c� eu exist aici �n p�ntecele ei. Ce fericit� trebuie s� fie!
13 decembrie: Acum aproape c� pot s� v�d. �n jurul meu este �ntuneric. C�nd mami m� va scoate �n lume, �n jur vor fi pretutindeni soare �i flori. Dar, mai mult dec�t orice, vreau s-o v�d pe mami. Cum ar��i, mami?
28 decembrie: Ast�zi mama mea m-a ucis.�

C�teva versuri impresionante, scrise de un preot:
�n �sanctuarul� lor umbros / Se-ascund de uciga�a arm�.
E dureros c� sunt ur��i / De �ns�i propria lor mam�.
Suspin� Cerul pentru ei / �i sfin�ii protesteaz�-n cor,
N-avem urechi c� suntem surzi / S� le venim �n ajutor.
(Preot Petru B�g�cian)

b) Argumente religioase :

�n afar� de dovezile biologiei, �nv���tura cre�tin� afirm�, pe baza revela�iei din Biblie, c� Dumnezeu creeaz� spiritul �n materie �n momentul concep�iei. Deci, pe l�ng� codul genetic, �nscris �n cromozomi, care determin� caracteristicile trupe�ti �i care, a�a cum am v�zut, exist� din clipa concep�iei, copilul are �i spirit tot din acea clip�. Faptul c� Dumnezeu creeaz� �n clipa concep�iei spiritul copilului este sus�inut �i de alte religii (iudaic�, islamic�, etc.). Prin urmare, �i sub aspect religios copilul este fiin�� uman� din momentul concep�iei. �n budism, Codul lui Manu �i Zendavesta consider� uciderea copiilor �n p�ntecele matern p�cat la fel de grav ca �i uciderea p�rin�ilor. Spiritul este imaterial, deci invizibil, dar este dup� chipul lui Dumnezeu. Chiar din clipa concep�iei omul are chipul lui Dumnezeu at�t �n spirit c�t �i �n trup; chipul trupesc, primit prin cromozomi, chiar dac� apare (se dezvolt�) la c�teva s�pt�m�ni de la concep�ie, este con�inut �n codul genetic din zigot chiar din clipa concep�iei, �n form� incipient�. Trupul omului este p�rta� la demnitatea de chip al lui Dumnezeu. Este vorba de chipul lui Dumnezeu la modul general, nu de particularit��ile de ras�, care au ap�rut �n timp tot din voin�a lui Dumnezeu; �ns� este revelat �n Biblie (Dt. 32,8 �i Fap. 17,26) - dar �i sub aspect �tiin�ific s-a demonstrat - c� toate rasele provin din aceea�i pereche de str�mo�i comuni. Omul formeaz� o unitate bidimensional�. E o persoan� at�t �n spirit c�t �i �n trup. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al S�u �i ca o binecuv�ntare. Dumnezeu spune �n una dintre cele zece porunci: �S� nu ucizi !� (Exod 20,13). Fiind uciderea unui om, avortul este p�cat foarte mare. Despre leg�tura personal� a omului cu Creatorul s�u vorbesc mai multe texte biblice, printre care Psalmul 138: �Tu mi-ai �ntocmit r�runchii, Doamne, Tu m-ai �esut �n p�ntecele mamei mele. Te laud c� sunt o f�ptur� at�t de minunat�. Minunate sunt lucr�rile tale �i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de tine, c�nd am fost f�cut �ntr-un loc tainic, �esut �n chip minunat, ca �n ad�ncimile p�m�ntului. C�nd nu eram dec�t un plod f�r� chip (�n textul ebraic � un copil imediat dup� concep�ie, f�r� chip trupesc dezvoltat - n. n.) ochii T�i m� vedeau.� (Ps. 138, 13-16).

Oamenii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, iar nu proprietari ai vie�ii. �n Sf�nta Evanghelie st� scris : �Iar Isus, cunosc�nd cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus l�ng� Sine, �i le-a zis : � Oricine va primi pruncul acesta (unul ca acesta � n. n.), �n numele Meu, pe Mine M� prime�te; iar oricine M� va primi pe Mine, prime�te pe Cel ce M-a trimis pe Mine. C�ci cel ce este mai mic �ntre voi to�i, acesta este mare �� (Luca 9, 47-48). �i tot Domnul Isus Cristos a mai spus : �Vede�i s� nu dispre�ui�i pe vreunul din ace�tia mici� (Matei 18,10). Avortul este o situare de partea diavolului, contra lui Dumnezeu. Diavolul, neput�ndu-l atinge pe Dumnezeu, �l atac� pe cel ce poart� chipul lui Dumnezeu, pe om, respectiv pe copil. �n �Didahea�, o scriere a Bisericii din jurul anului 100 d. Ch., st� scris: �S� nu ucizi copilul prin avort �i s� nu dai pieirii pe noul-n�scut!� �nv���tura cre�tin�, bazat� pe revela�ia lui Dumnezeu din Sf�nta Scriptur� (Biblia), a proclamat �ntotdeauna c� via�a uman� trebuie protejat� �ncep�nd de la concep�ie, �n toate fazele ei de dezvoltare, �i a criticat �n mod foarte categoric avortul �n nenum�rate documente oficiale �i concilii. Autorul legii morale este �nsu�i Dumnezeu. Biserica nu este autoarea legii morale, ci depozitara ei. Pe baza revela�iei lui Dumnezeu, toate Bisericile cre�tine, �ntr-un glas, arat� c� avortul este uciderea unui om.
Papa Ioan Paul al II-lea, �ntr-un discurs din 17 septembrie 1983, spunea: �Nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu.�; iar �n ziua de 8 septembrie 1985 a lansat acest apel: �Salva�i omul care �nc� nu s-a n�scut, amenin�at de omul care s-a n�scut!� Avortul este uciderea unui copil f�r� ap�rare. �n enciclica �Evangelium vitae� (�Evanghelia vie�ii�), acela�i pap� scrie: �A ap�ra �i a promova, a venera �i a iubi via�a e o misiune pe care Dumnezeu o �ncredin�eaz� fiec�rui om�. �n 1951, Papa Pius al XII-lea amintea urm�torul adev�r: �Copilul �n p�ntecele mamei are dreptul la via��, drept primit direct de la Dumnezeu, nu de la p�rin�i, nici de la vreo societate sau autoritate omeneasc�.� �ntr-un document al Bisericii Catolice, �Gaudium et spes� (�Bucurie �i speran��), citim: �Via�a omului �i �ndatorirea de a o transmite nu sunt limitate la lumea aceasta �i nici nu pot fi m�surate �i �n�elese numai �n cadrul ei.�

Merit� de asemenea s� fie men�ionat� Declara�ia asupra avortului provocat dat� de Congrega�ia pentru Doctrina Credin�ei la 25 noiembrie 1974, cu aprobarea Papei Paul al VI-lea, �ntruc�t pentru prima dat� �ntr-un document oficial al Bisericii sunt luate �n considerare �i cuno�tin�ele �tiin�ifice cele mai recente referitoare la �nceputul vie�ii:
"Din momentul �n care ovulul este fecundat, se inaugureaz� o via�� care nu este nici cea a tat�lui, nici cea a mamei, ci a unei noi fiin�e umane care se dezvolt� pe cont propriu. Aceast� nou� fiin�� nu va fi niciodat� o fiin�� uman� dac� nu este din prima clip� uman�. La aceast� eviden�� dintotdeauna�tiin�a genetic� modern� aduce pre�ioase confirm�ri. Ea a demonstrat c�, din primul moment, este fixat programul a ceea ce va fi aceast� fiin�� vie: un om, acest om individual cu �nsu�irile sale caracteristice deja bine precizate. Din momentul fecund�rii a �nceput deja aventura unei vie�i umane. Fiecare din marile ei capacit��i are nevoie de timp pentru a se dezvolta �i a intra �n ac�iune".

Sf�ntul P�rinte Papa Ioan Paul al II-lea a tras nenum�rate semnale de alarm�, �ncerc�nd s� trezeasc� con�tiin�ele oamenilor �n fa�a celui mai s�ngeros r�zboi din istoria omenirii: r�zboiul dezl�n�uit �n ultimele decenii �mpotriva copiilor care nu s-au n�scut �nc�. Spicuiesc din interven�iile sale:
"�n realitate, avortul este o �nfr�ngere a omului �i a societ��ii civile. Prin el este sacrificat� via�a unei fiin�e umane de dragul unor bunuri de mai mic� valoare, invoc�ndu-se adesea motive inspirate din lipsa de curaj �i de �ncredere �n via��. Aceasta este una din urm�rile cele mai �ngrijor�toare ale materialismului teoretic �i practic care, elimin�ndu-l pe Dumnezeu, sf�r�e�te prin a elimina �i omul" (25 decembrie 1986).
"Ascensiunea unei culturi utilitariste care, dup� ce a introdus legalizarea avortului, acum cere legalizarea eutanasiei �i justific� din ce �n ce mai deschis experien�ele pe om, f�r� s� �in� cont de respectul datorat integrit��ii subiectului, e un fapt alarmant" (5 decembrie 1987).
"�nv���tura biblic� invit� la reflec�ie �i asupra situa�iei fiin�elor umane pe cale de dezvoltare, destinate plin�t��ii dezvolt�rii, mai mult, destinate s� participe la �ns�i via�a lui Dumnezeu. Din nefericire, noi asist�m la spectacolul frecvent al unei practici care vizeaz� curmarea violent� a drumului at�tor vie�i umane, care �nc� nu s-au n�scut" (19 octombrie 1986).

Avortul ucide fiin�a �n care Dumnezeu �i-a pus chipul S�u; intr� �n drepturile lui Dumnezeu, care este singurul st�p�n asupra vie�ii omului; r�pe�te dreptul firesc al omului la via��; �ncalc� porunca iubirii; �ncalc� o datorie foarte important� fa�� de societate. Deci avortul este p�cat �mpotriva lui Dumnezeu, �mpotriva firii omului �i �mpotriva societ��ii.

2) Solu�ii alternative la avort

Exist� solu�ii alternative la avort, propuse de asocia�ii pentru ap�rarea vie�ii, �n decursul consilierii pre-avort (�nainte de avort). Dou� astfel de asocia�ii sunt �n Ia�i:

a)Asocia�ia de caritate �Primul Pas�, Ia�i, bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 89, bloc 89, scara A, parter, ap.2, cod 700401; telefon 0232 / 277.901;
e-mail: [email protected]

adresa web: http://www.primulpas.ro.org/

Serviciile asocia�iei sunt oferite de c�tre speciali�ti �n domeniu: asisten�i sociali, medici, psihologi. Asocia�ia �Primul Pas� ofer� gratuit urm�toarele servicii:
- Teste de sarcin�;
- Trimiteri pentru consulta�ii ginecologice �i ecografii gratuite;
- Consiliere pre-avort �i post avort, direct sau prin e-mail;
- Informare cu privire la implica�iile �i alternativele unui avort;
- Oferire de ajutor material de urgen��, at�t �nainte, c�t �i dup� na�tere;
- G�zduire;
- Grup de suport pentru m�mici;
- Informare despre alte servicii de �ngrijire.

b) Funda�ia Solidaritate �i Speran�� � Centrul InfoAdolescent, Ia�i, str. Costache Negri nr. 48, cod 700071, telefon 0232 / 220.548; 0232 / 271.228 sau 0332 / 805.750; e-mail: [email protected]

Serviciile sunt acelea�i ca �i la Asocia�ia Primul Pas �i sunt tot gratuite.

Iat� unele dintre solu�iile alternative la avort oferite de asocia�iile pentru via�� :
- Ajutor material at�t �nainte, c�t �i dup� na�tere;
- Centre maternale unde sunt primite femeile, tinerele �i adolescentele �ns�rcinate. Ele pot ram�ne �n aceste centre maternale cu masa �i cazarea gratuite, p�n� la un anumit timp dup� na�tere, iar apoi sunt ajutate material pentru a-�i putea cre�te mai u�or copilul;
- Asisten�� maternal� a copilului (�ncredin�area lui pentru un timp unei familii care vrea s� ia un copil �n �ngrijire). Aceasta �nseamn� c� mama real� are dreptul legal s�-�i ia copilul �napoi oric�nd dore�te acest lucru (c�nd se simte �n stare s�-l creasc�);
- �ncredin�area copilului spre adop�ie unor familii care nu pot avea copii sau care au, dar vor s� �i adopte. Dec�t s�-l ucid� prin avort, este clar c� e preferabil ca mama s�-l nasc� pe copil �i s�-l a�eze �n bra�ele unor p�rin�i adoptivi, care �l vor �ngriji cu dragoste. Adop�iile, dup� cum se �tie, se fac pe cale legal�. Mama poate s�-�i viziteze copilul oric�nd, dac� dore�te. �n fiecare an, peste 50.000 de femei din America fac aceat� alegere. Iat� ce spunea o femeie: �Datorit� faptului c� nu am putut s�-i ofer minimul necesar, cea mai bun� decizie pe care am luat-o vreodat� a fost s�-i g�sesc fiicei mele o familie adoptiv� care s� o iubeasc� �i s� o creasc�. �n prezent �i iube�te familia adoptiv� �i m� iube�te �i pe mine. F�r� s� renun� la ea, i-am oferit mult mai mult.�
- �i alte solu�ii.

Pentru consiliere spiritual�, un preot din Ia�i v� poate r�spunde la urm�toarea adres� de e-mail:
[email protected]

Alte asocia�ii pentru via�� �n alte ora�e :

c) Alt preot, p�rintele T�nase Nicolae, a �nfiin�at Asocia�ia Pro Vita Pentru N�scu�i �i Nen�scu�i �i a construit mai multe a�ez�minte unde prime�te copii spre cre�tere, �n satele Valea Plopului �i Valea Screzii, comuna Pose�ti, jude�ul Prahova.
Adresa : Preot T�nase Nicolae, strada Nicolae Iorga, nr. 72, bl. C1, ap. 8, V�lenii de Munte, jude�ul Prahova, Rom�nia
sau :
Parohia Valea Plopului, Comuna Pose�ti, Jude�ul Prahova, cod cod. 107440, Rom�nia
Telefoane :
0244 / 280.600
0244 / 421.208
0746 / 014.605
Fax : 0244 280.695
e-mail:
[email protected]

[email protected]

Site-ul Asocia�iei:
http://provitann.org/?page_id=20

Toate serviciile Asocia�iei sunt gratuite. P�rintele T�nase prime�te, de asemenea, �i copii ai str�zii. �n cre�terea copiilor este ajutat �i de oamenii din sat. Multe femei care au renun�at la avort �i au n�scut copiii, i-au �ncredin�at p�rintelui T�nase Nicolae pentru un timp sau definitiv.

Iat� un link cu prezentarea Asocia�iei �i fotografii de acolo :
http://www.crestinortodox.ro/Valea_Plopului___asezamant_al_iubirii_crestine-22-21847.html

d) Asocia�ia Pro Vita Pentru N�scu�i �i Nen�scu�i are filial� �i �n Bucure�ti, precum �i �n alte ora�e din �ar�.
Site-ul Asocia�iei Pro Vita pentru n�scu�i �i nen�scu�i � Filiala Bucure�ti (de aici pute�i primi �i CD-uri gratuite cu filme �i alte materiale pentru via��)

http://www.provitabucuresti.ro/

tel.: 0728.673.673

fax: 031/815.27.80

e-mail:
[email protected]
e) SITE-UL http://www.avort.ro/consiliere.php
CON�INE POSIBILITATEA DE CONSILIERE PE E-MAIL DIN PARTEA A DOUA MAICI CU PREG�TIRE (MAICA SOFRONIA �I MAICA RAFAELA CARE AU FOST PREZENTATE �I LA TV) DE LA CENTRUL DE FORMARE �I CONSILIERE "SFIN�II ARHANGHELI MIHAIL �I GAVRIIL ", PRECUM �I ARTICOLE, DOCUMENTARE, M�RTURII �I SFATURI : http://www.avort.ro/

f) SITE CARE CON�INE M�RTURII PUBLICE ALE FEMEILOR
http://www.avort.ro/marturii.php
g) SITE-UL ADEVARUL DESPRE AVORT. FOARTE INTERESANT
http://www.adevaruldespreavort.ro/
h) SITE-UL http://www.vreausaaflu.ro/
CON�INE �NREGISTR�RI VIDEO �I DOCUMENTARE FOARTE INTERESANTE PENTRU VIA��
http://www.vreausaaflu.ro/camp/?page_id=11

i) Site-ul Asocia�iei Darul Vie�ii
http://www.darulvietii.cnet.ro/

j) Alte �nregistr�ri video �i audio foarte interesante pentru via��. Cele mai multe dintre ele sunt �n limba rom�n�:
http://www.provita.org.ro/

k) Site-ul Asocia�iei Pro Vita Media
http://www.provita.ro/

l) Site-ul Asocia�iei Pro Vita Craiova
http://www.provitacraiova.ro/

m) Site-ul Asocia�iei Pro Vita Gala�i
http://www.provitagalati.ro/

n) Site-ul avort.info cu multe informa�ii pentru via�� :
http://www.avort.info/

o) Site-ul Asocia�iei FAMILIA �I VIA�A, centru de consiliere pentru familie http://www.familiasiviata.ro/

p) Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o colec�ie foarte interesant� de �nregistr�ri video �i documentare pentru via��:
http://www.catholicdigitalstudio.com/prolifevideos.htm

r) Acces�nd urm�torul link, pute�i citi o carte direct pe internet, despre probleme fundamentale de bioetic�:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?omulafi

s) Pute�i citi direct pe internet cartea intititulat� �Manual de bioetic�, �n care se vorbe�te foarte pe larg despre avort, dac� accesa�i urm�torul link:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual

�) Site-ul Asocia�iei Ortodoxe Fr��ia Franco-Rom�n� despre Pro-Vita http://aoffr.free.fr/html/provita_ro.html

t) Un site foarte interesant al Mi�c�rii Pentru Via��, poate fi accesat pe linkul urm�tor:
http://pentru-viata.org/

�) Un alt site pentru via�� :
http://www.avort.net/

u) Informa�ii foarte interesante pentru via��, difuzate de Altermedia http://ro.altermedia.info/news/cultura-vietii/

v) Un site deosebit de interesant care con�ine multe c�r�i (care pot fi citite direct pe internet), reviste despre c�s�torie, ap�rarea vie�ii, familie, adolescen��, s�n�tate, recenzii de filme, jocuri, precum �i leg�turi cu alte site-uri
http://www.profamilia.ro/

x) Exist� organiza�ii pentru ap�rarea vie�ii umane �i la nivel interna�ional, cum ar fi organiza�ia Human Life International, cu site-ul urm�tor:
http://www.hli.org/

y)Un site despre Sf�nta Gianna Beretta Molla, o martir� a ap�r�rii vie�ii umane http://www.hli.org/gianna_molla/

z)Despre Mar�ul vie�ii, manifestare public� �mpotriva avortului http://provitabucuresti.ro/2006/06/02/pro-vita-bucuresti-a-participat-la-marsul-vietii-la-iasi/

Pe un afi� erau fotografia�i copii t�ia�i �n buc��i �n urma avortului, iar l�ng� ei era reprezentat un copil �n uterul unei femei care se preg�tea pentru avort. L�ng� acel copil din uter scria simbolic, ca �i cum ar spune el: �V� rog, v� implor, nu-mi face�i aceasta! Sunt alte solu�ii!�


Chiar dac� a avut rela�ii sexuale �nainte de c�s�toria cre�tin� (rela�ii sexuale pre � maritale) sau, mai r�u, �n afara c�s�toriei cre�tine (rela�ii sexuale extra � maritale), nu trebuie s�-�i ucid� copilul, ci trebuie s�-l nasc� �i, dac� nu-l poate cre�te, s� aleag� una sau mai multe dintre solu�iile alternative descrise mai sus. Dac� �l poate cre�te ea �ns�i, nu trebuie s� se team� c� se va c�s�tori greu din cauz� c� are copil, c�ci sunt at��ia b�rba�i care iau �n c�s�torie femei cu copii, fie c� au �i ei copii, fie c� nu au. Sau poate c� se va c�s�tori cu tat�l copilului. Dac� va apela la asocia�iile de mai sus sau la alte asocia�ii pentru via�� �n alte ora�e, va primi ajutor material �i, dac� va dori, va putea locui la un centru maternal p�n� la un timp dup� na�tere �i apoi va putea l�sa copilul la o familie care acord� asisten�� maternal� pentru un timp sau �l va putea da spre adop�ie. Dac� mama este elev� sau student� poate s� mearg� la �coal� �i c�t timp este �ns�rcinat� �i dup� ce na�te. Dup� cum am v�zut, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil �i pentru p�rin�ii tinerei mame nec�s�torite: chiar dac�, poate, la �nceput unii dintre ei se �mpotrivesc na�terii copilului, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie se obi�nuiesc cu g�ndul c� fiica lor va na�te copilul. �i, oricum, fata nu trebuie s� asculte de p�rin�i dac� ace�tia ar �ndemna-o la avort sau la oricare alt lucru r�u.

3. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii

Pe l�ng� faptul c� este uciderea unui copil f�r� ap�rare, avortul are �i numeroase consecin�e asupra s�n�t��ii �i uneori asupra vie�ii femeii, chiar dac� este f�cut de medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi aceasta de steril�. Dup� un avort, cele mai multe femei se confrunt� cu una sau mai multe dintre urm�toarele consecin�e (unele dintre aceste consecin�e sunt imediate, iar altele pot ap�rea �i dup� c��iva ani):

a) Consecin�e fizice
- Hemoragii - complica�ii hemoragice - de multe ori at�t de greu de st�p�nit, �nc�t necesit� extirparea chirurgical� a uterului �i permanentizarea unei infirmit��i serioase pentru femeie;
- Infec�ii ale aparatului genital feminin, cu reducerea p�n� la dispari�ie a capacit��ii de procreare;
- Infec�ii pelviene acute �i cronice;
- Perfora�ii uterine �nso�ite uneori �i de lezarea organelor din vecin�tate: vezic�, rect, intestin sub�ire, peritoneu . De cele mai multe ori, consecin�ele sunt catastrofale, chiar dac� nu sunt constatate de la �nceput. Perfora�iile mici, neobservate, evolueaz� lent �i pot produce infec�ii grave, cangren� uterin�;
- Sterilitate;
- Complica�ii particulare legate de diverse manevre;
- Accidente neurologice datorate diverselor embolii ;
- Tetanus post-avort (�nc� prezent, �n ciuda profilaxiei);
- Dureri abdominale acute �i prelungite (mai ales dup� dispari�ia anesteziei), ame�eli,
dureri de cap;
- R�ni cervicale (t�ierea sau ruperea colului uterin de c�tre instrumentele folosite pentru avort);
- R�ni cicatriciale permanente ale mucoasei uterine;
- Inflamarea trompelor uterine;
- Infec�ii datorate r�m�nerii �n uter a unor resturi ale f�tului sau ale placentei;
- Sinechii uterine ;
- Conflicte serologice Rh ;
- Infectarea cu virus hepatic datorit� transfuziei din cauza hemoragiei dup� avort;
- Cancer la s�n. O leg�tur� �ntre cancerul de s�n �i avort a fost precizat� de medici �nc� din anul 1957. Pornindu-se de la faptul c� hormonii produ�i �n timpul sarcinii au un efect protector, s-a ajuns la concluzia c� avortul induce o schimbare hormonal� brusc�. Efectul acestei violen�e afectez� celulele s�nului, schimbare care, p�n� la urm�, provoac� apari�ia cancerului. Un studiu publicat �n 1994 �n �Jurnalul Institutului Na�ional de Cercetare a Cancerului� constata: �Riscul cancerului de s�n pentru femeile care au f�cut un avort este cu 50% mai mare dec�t �n cazul altor femei�.
- Cre�terea inciden�ei hipertensiunii. Un studiu efectuat �n California (S.U.A.) a ar�tat c� ��n compara�ie cu femeile care au n�scut, femeile care au avut un avort au un risc mai mare, din punct de vedere statistic, de deces cerebro � vascular. Aceasta este o dovad� c� avortul provocat cre�te inciden�a de hipertensiune la femei.� (�A Record Linkage Study of 173, 279 Low Income American Women�, �n �Clinical Medicine & Health Research�, 25 aprilie 2001).
- Cre�terea frecven�ei avorturilor spontane;
- Cre�terea frecven�ei sarcinilor extrauterine ;
- Na�teri premature, na�teri de copii mor�i;
- Deregl�ri menstruale;
- Atac de cord �i convulsii datorit� reac�iei alergice fa�� de anestezie;
- Embolismul lichidului amniotic : este o boal� catastrofal� �i �nseamn� o infectare a s�ngelui femeii cu lichid amniotic din con�inutul placentei sau cu fragmente din �esuturile f�tului. Asemenea cazuri sunt deseori mortale.
- Febr� ridicat�, blocaj renal , convulsii, �oc septic , com�;
- Moarte. Nimeni nu va �ti exact num�rul femeilor care mor din cauza avortului. Motivul t�cerii este �reputa�ia�, at�t a medicului, c�t �i a familiei �n care are loc decesul. �n general, drept cauz� a decesului nu se trece cea real�, adic� avortul, ci complica�iile care rezult� din avort, de exemplu hemoragie, hepatit�, etc. Se consider� c� num�rul real al deceselor provenite din avort este cel pu�in de zece ori mai mare dec�t cel indicat oficial de statistici. �n publica�ia �The Scotsman�, la 9 martie 1970, s-au scris urm�toarele cuvinte: �Putem s� consider�m c� avortul legal este cauza principal� a mor�ii femeilor tinere� (�i nu numai a celor tinere � n. n.)
Exist� o coresponden�� aproape matematic� �ntre rata avorturilor �i rata mortalit��ii materne. Rom�nia a fost mai mul�i ani pe primul loc �n Europa la rata avorturilor (�i �n primii ani de dup� 1989 chiar pe primul loc �n lume) �i a ajuns pe locul doi �n Europa la rata mortalit��ii materne. Se poate muri �i de la primul avort, chiar dac� e f�cut de medic cu aparate oric�t de sterile.
De asemenea, vaccinurile avortive �i pilula avortiv� RU486, prezint� consecin�e fizice foarte grave. Dou� exemple:
- Injec�ia intrauterin� a diverselor lichide �n scop avortiv (�nc� extrem de frecvent�) are risc foarte mare de apari�ie a a�a-numitului avort toxico-septic cu evolu�ie rapid� �i violent� �i cu sf�r�it �n general mortal;
- Ingestia diverselor substan�e avortive afecteaz� �n special ficatul �i rinichii, iar doza avortiv� este foarte apropiat� de cea mortal�.
�n ceea ce prive�te sterilitatea femeilor �n urma avortului, un material ap�rut �n 20 noiembrie 1997 �n �Evenimentul Zilei� �ncepea cu titlul �Alarm� de gradul zero�, ar�t�nd c� fertilitatea rom�ncelor cunoa�te o sc�dere evident�. Avortul determin� consecin�e grave, iar statisticile eviden�iaz� c� �morbiditatea cauzat� de complica�iile avortului a devenit semnificativ� (Dr. Barto� Daniela, �S�n�tatea femeii �i a copilului �i protec�ia familiei �n viziunea Ministerului S�n�t��ii �i Familiei din Rom�nia� �n Congresul Interna�ional �Familia �i via�a la �nceputul unui nou mileniu cre�tin�, Bucure�ti, 2002).

b) Consecin�e emo�ionale (sindromul post � avort care poate ap�rea imediat sau la c��iva ani dup� avort �i care const� �n emo�ii negative)
- Sentimente de vinov��ie, m�nie, team�;
- Triste�e, m�hnire, depresie;
- Pl�ns frecvent;
- Tulbur�ri ale somnului (insomnii, co�maruri) ;
- Teama de sarcini viitoare;
- Pierderea respectului de sine;
- Dificult��i de rela�ionare cu ceilal�i;
- Comportament agresiv fa�� de sine �ns�i, fa�� de tat�l copilului �i fa�� de cei implica�i �n avort;
- Incapacitatea / diminuarea implic�rii �n activitatea sexual�;
- Abuz de alcool, consum de droguri;
-G�ndul de suicid. Preciz�m aici c� cine se sinucide ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului, pentru c� moare cu acest p�cat al sinuciderii pe suflet. Diavolul, �n viclenia lui, dup� ce �i introduce femeii g�ndul avortului, dac� ea face avort �ncearc� s� o �mping� la descurajare �i sinucidere, pentru a ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului.
Pentru femeile care au f�cut deja avort �i se confrunt� cu a doua serie de consecin�e prezentate (emo�ionale) exist� �i consilierea post-avort (dup� avort) care se poate face la asocia�iile pentru via�� �i despre care am amintit �i mai sus.

Despre consecin�ele emo�ionale, dou� femei m�rturisesc urm�toarele : (Din revista pentru elevi �Schreibenkleister�, Bad Neustadt / Baurische, Rhon, Germania):
�To�i cei care m-au sf�tuit s� fac avortul �n urm� cu doi ani � doctorul, consilierul, p�rin�ii, prietenii, prietenele �i so�ul meu � m-au asigurat c� a�a e cel mai bine pentru mine �i pentru copilul meu! Acum copilul meu este mort iar eu sunt disperat�! Nu mai pot s� dorm noaptea, nu mai pot s� r�d. Nimeni nu m� �n�elege! V� rog, spune�i tuturor oamenilor c�t de groaznic este un avort! Dureri cumplite �mi chinuie trupul �i sufletul. De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma?� (Jutta)
�Mi-am avortat copilul. Ast�zi nu a� mai lua o asemenea hot�r�re, indiferent ce ar spune cei din jur. Tr�iesc cu o fric� �n mine de care nu mai pot sc�pa. Am co�maruri �n care �mi apare o feti�� care fuge spre mine cu bra�ele �ntinse �i �ntreab� mereu: �De ce m�mico? De ce?� Apoi m� trezesc ud� de transpira�ie. Acest vis �i privirea feti�ei m� urm�resc continuu de c�nd am avut acea interven�ie._Relatez acest lucru pentru folosul tuturor femeilor �i tinerelor fete care se afl� �n aceea�i situa�ie. G�ndi�i-v� foarte bine ce face�i, pentru c� v� vor chinui visele �i v� vor urm�ri privirile copiilor avorta�i. Ve�i sim�i o singur�tate cople�itoare, durere �i jale, c�nd ve�i vedea o mam� cu copilul ei. Voi ve�i suporta consecin�ele acestei interven�ii, nu partenerul vostru. El nu v� poate lua teama, regretul sau �nsingurarea. De aceea g�ndi�i-v� bine �nainte de a alege avortul �i nu permite�i nim�nui s� v� constr�ng�, pentru c� via�a voastr� va fi distrus�. Exist� numeroase organiza�ii care v� pot ajuta. Nu face�i aceea�i gre�eal� ca �i mine!� (Judith)
Avortul nu �nl�tur� nelini�tea, angoasa femeii �n dificultate, ci i-o spore�te �i i-o prelunge�te. Sunt dou� forme de angoas�: una pe termen scurt care dureaz� p�n� la avort, alta pe termen lung, care �ncepe la avort sau dup� avort. Toate greut��ile �i durerile maternit��ii se uit�, dar angoasa provocat� de avort dureaz� la multe femei chiar �i toat� via�a. Dac� �i tat�l a fost de acord cu avortul, pot ap�rea �i la el consecin�e emo�ionale, precum �i la alte persoane. Cei care au participat la avort, cum ar fi unii medici, asistente medicale, rude sau prieteni care au contribuit la avort, au �ndemnat la avort sau au fost de acord cu avortul, pot fi afecta�i de consecin�e emo�ionale. De aceea consilierea post-avort se adreseaz� �ntr-o anumit� m�sur� �i b�rba�ilor.
Doctorul Mina Minovici, care a fost profesor de medicin� legal� la Facultatea de Medicin� �i directorul Institutului Medico-Legal din Bucure�ti, �n �Tratat complet de medicin� legal� arat� la r�ndul s�u urm�rile dezastruoase ale avortului.

4) Ce se poate vedea c�nd un avort este filmat prin intermediul ecografului

�n documentarul intitulat �Strig�tul mut� se prezint� un avort filmat prin intermediul ecografului. �n acest documentar se observ� cum copilul nu vrea s� moar�, se agit�, se fere�te de instrumentele pentru avort. Frecven�a b�t�ilor inimii sale cre�te foarte mult. C�nd constat� c� nu mai are unde s� se fereasc�, deschide gura larg, ca �ntr-un strig�t mut. Apoi este t�iat �n buc��i �i extras din uter bucat� cu bucat�. Spre sf�r�itul documentarului se pot vedea femei care pl�ng amar deoarece regret� c� au ucis copilul �i pe deasupra au r�mas �i cu diferite sechele fizice �i emo�ionale �n urma avortului. Documentarul a fost realizat de doctorul ginecolog american Bernard Nathanson. Acest doctor fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din S.U.A. �i unul din fondatorii organiza�iei pentru legalizarea avortului, numit� N.A.R.A. Dup� ce �i-a f�cut un proces de con�tiin��, doctorul Nathanson �i-a f�cut �mea culpa�, a �ncetat s� mai fac� avorturi �i a realizat acest documentar pentru con�tientizarea oamenilor �n privin�a avortului. Un t�n�r medic, care a contribuit la realizarea film�rii avortului la ecograf, a fost at�t de mi�cat de ceea ce a v�zut pe ecran �n timpul avortului, �nc�t a ie�it pentru c�teva clipe din sal�, s-a re�ntors apoi pentru a termina filmarea, dar niciodat� nu a mai f�cut vreun avort. La aceast� filmare a asistat �i o feminist� care la �nceput era de acord cu avortul (de�i feministele au mai multe motive s� fie �mpotriva avortului, cum vom ar�ta �n paragraful 8) dar a fost at�t de mi�cat� de ceea ce a v�zut, �nc�t niciodat� nu a mai fost de acord cu avortul.
Multe femei care vizioneaz� acest documentar spun c� nu vor face avort niciodat�, iar cele care au f�cut avort �i vizioneaz� documentarul spun c� nu vor mai face nici un avort.
La fel ca �i ginecologul Bernard Nathanson, �i ginecologul s�rb Stoian Ada�evici �i mul�i al�ii din diferite p�r�i ale lumii (�i din Rom�nia) au renun�at s� mai fac� vreun avort. Exist� exemple care arat� c� medicii obstetricieni au avut de suferit de pe urma avorturilor pe care le-au efectuat. La nivel mondial, a fost constituit� Societatea Centurionilor, organiza�ie interna�ional� ce include medici care au practicat avortul. Foarte mul�i dintre ace�tia, dup� perioada de recuperare au �nceput s� militeze pentru ap�rarea vie�ii.

5) Ce declar� unul dintre medicii rom�ni care au renun�at s� mai fac� avorturi (Dr. Mircea V. Homescu)

Dr. Mircea V. Homescu, medic primar, se pronun�� categoric �mpotriva avorturilor. Pozi�ia sa este demn� de semnalat, deoarece vine din partea unui medic care a efectuat avorturi, p�n� c�nd a pus con�tiin�a sa fa�� �n fa�� cu legile morale. Chiar a�a se confeseaz�: �Semnatarul acestor opinii m�rturise�te � din capul locului � c� a efectuat, �n via�a lui profesional�, mii de avorturi, motiv pentru care, azi, �nc�rcat de regrete, �ncearc� s�-i fereasc� � m�car pe al�ii � de aceast� ucidere de oameni, s�v�r�it� aparent �n condi�ii �legale�.� (Din �Adev�rul despre avort� �n ��nvierea�, Foaie religioas� editat� de Arhiepiscopia Timi�oarei, anul VIII, nr. 21 (183), s�mb�t�, 1 noiembrie 1997).

Iat� principalele idei dezvoltate de medicul respectiv:

a) Copilul este fiin�� uman� din momentul concep�iei: �Copilul este fiin�� uman� chiar din clipa concep�iei.�

b) P�rin�ii nu au dreptul s� hot�rasc� asupra dreptului la via�� al copilului, ci numai Dumnezeu:
- �Se amestec� azi � cu scop justificativ � problema avortului cu drepturile omului, ale femeii sau ale cuplului parental. Este un mod fals de a pune problema. Drepturile omului nu depind de oameni, ci apar�in fiin�ei umane, decurg�nd din �ns�i originea ei.�
- �Nici m�car noi, medicii, care facem cu miile � �i milioanele � acest gest uciga� de fiin�e umane, nu avem legitimitatea de a ne aroga asumarea avortului �n cadrul profesiei. Ucig�nd astfel fiin�e omene�ti, nu doar c� ne arog�m o autoritate construit� artificial � autoritatea de a ucide � ci comitem ceva ce doar Dumnezeu poate s� hot�rasc�: via�a sau moartea cuiva. �n plus, tr�d�m �i jur�m�ntul lui Hippocrate pe care unele �coli medicale din lume, dar �i de la noi, nici nu-l mai practic�.�

c) Este inacceptabil� legisla�ia care permite avortul p�n� la trei luni, el nefiind admisibil la nici o etap� a dezvolt�rii copilului: �Cine d� oare voie legisla�iilor s� sus�in� c� omul este om doar dup� trei luni de via�� intrauterin�? Fiin�a uman� este �i r�m�ne o unitate din clipa concep�iei �i p�n� la moarte.�

d) Nici o circumstan�� nu d� dreptul cuiva s� fac� avort: �Nici o circumstan�� social�, medical� sau etic� nu justific� avortul.�

e) Avortul este semnul decaden�ei unei societ��i: �Avortul este expresia cea mai evident� a pr�bu�irii morale a societ��ilor care-l accept� �i-l practic�.�
Acestea sunt convingerile la care a ajuns un specialist care spune despre sine c� este �unul care a f�cut avorturi dar care n-ar mai face, pentru nimic �n lume.�

6) Legalizarea avortului e un regres enorm �i o degradare a demnit��ii femeii

Legalizarea avortului nu e �n nici un caz un pas �nainte �n emanciparea femeii, dimpotriv�, e un regres enorm �i o degradare a demnit��ii femeii. �mpreun� cu copiii nen�scu�i, victime ale avortului sunt femeile r�nite �n trupul �i sufletul lor. Marii beneficiari de pe urma avortului sunt b�rba�ii imorali. Sunt beneficii economice care se scot din v�rsarea s�ngelui acestor copii. A�a cum arat� �i doctorul Bernard Nathanson �n documentarul �Strig�tul mut�, �n lume s-a format o �ntreag� industrie legal� sau ilegal� a avortului, cu o vast� re�ea de dispensare, organizat� �n mare parte de mafie �i de alte organiza�ii criminale interna�ionale. Multe femei devin complice ale b�rba�ilor imorali, f�r� s�-�i dea seama c� ace�tia le instrumentalizeaz�, le exploateaz� �i nu inten�ioneaz� c�tu�i de pu�in emanciparea lor. �n general b�rba�ii imorali, �ntr-o manier� foarte abil� �i �n�el�toare, tr�mbi�eaz� ni�te pretinse �drepturi ale femeii�, urm�rind �n realitate o mai cr�ncen� dominare a acesteia.

Prin propaganda �n favoarea avortului, b�rba�ii imorali:
- Creeaz� condi�ii care le permit s� dispun� de orice femeie dup� bunul plac; Dr. Laure Brisbois face urm�toarea remarc� referitoare la legalizarea avortului �n Fran�a: �O lege �n favoarea avortului �i avantajeaz� pe iresponsabilii sexuali, deoarece 55% din femeile care au avortat sunt nec�s�torite �i 14% concubine, �n total 69%�.
- Se sustrag chiar de la �nceput de la orice r�spundere cu privire la copilul care ar fi putut veni pe lume;
- Se scutesc de promovarea ini�iativelor capabile s� �mbun�t��easc� situa�ia femeii �n societate;
- Fac ca femeile s� devin� simple obiecte la dispozi�ia lor.
Experien�a arat� c� legalizarea avortului produce un adev�rat dezastru �n r�ndul adolescentelor umilite, exploatate, �njosite, abandonate deja de la �nceputul vie�ii lor de femeie.
Av�nd apoi �n vedere urm�rile nefaste ale avortului pentru s�n�tatea �i via�a femeii, nu se poate vorbi �n nici un caz despre emanciparea ei prin legalizarea avortului. Din p�cate, aceste urm�ri nu constituie obiectul vreunei propagande �i, pe c�t e posibil, sunt �inute secret:
�S-a creat un fel de conspira�ie pentru a acoperi riscurile prin t�cere. Datorit� reac�iilor emo�ionale provocate de discu�iile asupra avortului legal, dovezile bine documentate provenind din ��ri cu o mare experien�� �n acest domeniu, din p�cate au fost pu�in luate �n considera�ie de pres�, at�t de cea medical�, c�t �i de cea specializat�. Acest lucru nu poate fi justificat din punct de vedere medical, dac� urm�rile implic� o daun� pentru pacien�i. Pentru aceste motive public�m un scurt rezumat al activit��ilor desf�urate de noi �n aceast� sec�ie de obstetric� �i ginecologie. Nu suntem m�ndri nici de num�rul sarcinilor �ntrerupte, nici de complica�iile descrise.� (J. A. Stallworthy, The Lancet, 4 decembrie 1971).


7) �n afar� de femeia care recurge la avort cine mai este vinovat de p�catul avortului?

�n afar� de femeia care recurge la avort, vinova�i de p�catul avortului mai pot fi �i so�ul, prietenul, p�rin�ii, rudele sau cuno�tin�ele femeii, dac� o �ndeamn� la avort, dac� �i dau bani pentru avort sau dac�, �tiind c� ea vrea s� fac� avort, sunt de acord cu avortul. Aceste persoane ar trebui s� fac� tot posibilul ca ea s� p�streze copilul ori s-o opreasc� prin con�tientizare �i direc�ionare spre consiliere la asocia�ii pentru via�� �i/sau la un preot. Vinova�i de p�catul avortului sunt �i medicii �i personalul sanitar care contribuie la avort; ei n-ar trebui s� pun� �n slujba mor�ii competen�a dob�ndit� pentru promovarea vie�ii. Dup� cum am v�zut, sunt �i medici ginecologi care refuz� s� fac� avorturi. Sunt �i asistente medicale care refuz� s� asiste avorturi. Accept�nd s� fac� avort, medicul, pe l�ng� faptul c� �i d� aportul la uciderea unui copil f�r� ap�rare, �i tr�deaz� �i propriul angajament exprimat �n jur�m�ntul lui Hippocrate prin aceste cuvinte: �Nu voi accepta cererea de a administra otrav� cuiva, nici nu voi da sfaturi de acest fel. De asemenea, nu-mi voi da aportul ca femeile s� comit� avort.� Iar formularea de la Geneva a jur�m�ntului lui Hippocrate con�ine urm�toarea expresie: ��voi respecta �n mod absolut via�a uman� �nc� din momentul concep�iei sale�Declar aceasta liber �i �n deplin� cuno�tin�� de cauz�, f�c�nd apel la onoarea mea!� Medicul nu trebuie s� se �n�ele cu urm�torul pretext: dec�t s� se fac� avorturi clandestine, cu risc pentru via�a femeilor, mai bine s� se fac� legal �i sub supraveghere medical�. Crimele naziste nu sunt mai pu�in odioase pentru faptul c� s-au f�cut legal �i sub supraveghere medical�. Un act medical este act medical dac� el corespunde scopului s�u, care este acela de salva via�a sau de a vindeca, �i nu pentru c� sunt folosite instrumente, medicamente, instala�ii medicale, tehnici avansate, nici pentru faptul c� cel care �l s�v�r�e�te are o diplom� universitar�. Un trec�tor care face respira�ie artificial� unui �necat s�v�r�e�te un act medical; un medic care colaboreaz� la moarte folosind metode �i aparate avansate nu s�v�r�e�te un act medical. La fel, avortul nu poate fi considerat un act medical pentru faptul c� este s�v�r�it de un medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi aceasta de steril�. �n 1941, medicii SS de la Auschwitz, se felicitau pentru faptul c� au �umanizat� exterminarea, �nlocuind oxidul de carbon cu un gaz pe baz� de cianur�. Uciderile adul�ior �i t�lh�riile se s�v�r�esc �ntotdeauna �n condi�ii proaste pentru victimele lor, dar nimeni nu se g�nde�te s� le legalizeze pentru a putea fi s�v�r�ite sub control medical. �n plus, avorturile clandestine nu dispar prin legalizarea avorturilor. Apoi, cum am v�zut, avortul nu e lipsit de consecin�e fizice �i emo�ionale, chiar dac� este f�cut de medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi de steril�.
A�a cum am ar�tat �n alt paragraf, din m�rturiile medicilor care practic� avortul se �tie c� sus�in�torii avortului pun �n circula�ie pe pia�� multe statistici �retu�ate�, urm�rind amplificarea dramei avortului clandestin, �n inten�ia de a se face impresie �i de a se cere legalizarea avortului. Dr. Bernard Nathanson afirm� c� cifra real� a avorturilor clandestine, �n Statele Unite, a fost umflat� de zece ori. Experien�a din ��rile �n care s-a legalizat avortul arat� c�, prin legalizare, num�rul avorturilor clandestine nu a sc�zut. Se pare c�, �n general, num�rul avorturilor clandestine este mai mare dec�t a celor �legale�: �Datele de care dispunem arat� c�, �n ciuda unei cre�teri sensibile a num�rului avorturilor legale, �n perioada 1968 � 1969, din p�cate, nu s-a �nregistrat nici o schimbare important� �n cazurile de avort clandestin care cer internare �n spital. Faptul c� legalizarea avortului nu a dus p�n� �n prezent la o diminuare a num�rului de avorturi clandestine sau a cazurilor de moarte provocat� de avort nu ne surprinde; dimpotriv�, confirm� experien�a f�cut� de numeroase ��ri.� (�British Medical Journal�, 30 mai 1970).

Bisericile cre�tine privesc medicina ca pe o form� practic� de exercitare a iubirii de semeni. �Medicina apare �n general ca un mijloc privilegiat de exercitare a iubirii. Dar, pe de alt� parte, sunt denun�ate (�n sensul de criticate - n.n.) folosirile rele ale artei medicale �i actele criminale ale unor medici.� (Jean-Claude Larchet, �Teologia bolii�). Hippocrate, p�rintele eticii medicale, l-a definit pe cel care practic� medicina �numai vindec�tor�, inaugur�nd astfel o er� nou�. �nainte de el, rolul celui care practica medicina privea fie vindecarea, fie uciderea. Ast�zi unii medici �i asum� din nou acest dublu rol. �nainte de Hippocrate, medicul nu se bucura de deplina �ncredere a pacientului, �ntruc�t se afla at�t �n slujba vie�ii, c�t �i �n slujba mor�ii. Ast�zi, relu�ndu-se acest dublu serviciu, mul�i se �ntreab� dac� se mai poate avea �ncredere �n medicul obstetrician. M�ine poate c� se va pune aceea�i �ntrebare cu privire la medicul pediatru �i la toate celelalte categorii ale clasei medicale. �n cazul avortului, rela�ia medic � pacient se inverseaz� �i �i pierde orice valoare, pentru c� la medic se prezint� de fapt doi pacien�i s�n�to�i, dar unul moare (copilul) �i unul pleac� bolnav (femeia). �i, cum vom vedea, nu este permis avortul nici �n caz c� s-ar prevedea na�terea unui copil bolnav sau handicapat. Geneticianul Lejeune mai spunea: �Medicul care �i ucide proprii pacien�i nu a adus niciodat� vreo contribu�ie la medicin�. Medicul trebuie s� respecte omul, pe to�i oamenii �i pe fiecare �n parte. Acesta e un imperativ categoric, dup� expresia lui Kant. El nu trateaz� doar trupuri, ci persoane. Pre�uindu-�i �i respect�ndu-�i propriul trup, el va pre�ui �i va respecta trupul oric�rui om. El trebuie s� considere persoana uman� drept scop �i nu mijloc. De aceea nu trebuie s� distrug� sau s� degradeze o via�� uman�, nici pentru vreun c�tig material, nici cu scopul de a face experien�e medicale �i nici cu vreun alt scop. Medicul trebuie s� s�v�r�easc� orice act medical cu responsabilitate, nu c�l�uzindu-se dup� criterii subiective, de ordin emo�ional, �n func�ie de situa�ie, ci apel�nd la con�tiin�a sa, �in�nd cont de legile morale. Deoarece con�tiin�a poate fi u�or victima ignoran�ei �i a confuziei, ea trebuie format� �i educat� cu grij� prin studierea �i �nsu�irea normelor deontologice .

8) Nici un motiv nu justific� avortul (nici un motiv nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort)

Este complet fals� p�rerea unora c� avortul ar fi de preferat mai degrab� dec�t traiul �n s�r�cie. Omul nu are dreptul s� hot�rasc� valoarea sau non-valoarea vie�ii. Dumnezeu e st�p�nul vie�ii �i nu omul. Valoarea vie�ii nu trebuie privit� doar sub aspectul ei p�m�ntesc, ci �n primul r�nd �n perspectiva ei ve�nic�. Dac� e permis s� ucizi o fiin�� uman� deoarece risc� s� tr�iasc� �n s�r�cie �i, prin urmare, dup� concep�ia materialist-hedonist� , s� tr�iasc� o via�� f�r� valoare, �n acest caz ar �nsemna s� fim de acord �i cu uciderea tuturor celor care sunt n�scu�i sau maturi �i tr�iesc �n s�r�cie. P�n� acum nimeni nu a afirmat acest lucru de�i, dac� se admite avortul, ar fi �logic�.
A�a cum spuneam la �nceput, via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vie�ii" �i a �nlocuit sacralitatea vie�ii cu termenul de "calitate" a vie�ii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoan� �i, prin urmare, dreptul de a tr�i, trebuie s� posede un anumit standard de "calitate" a vie�ii. Dar valoarea, sacralitatea �i inviolabilitatea oric�rei vie�i umane �i au r�d�cina �n Dumnezeu. Valoarea oric�rei fiin�e umane: t�n�r sau b�tr�n, s�n�tos sau bolnav, embrion sau nou-n�scut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce �n limbaj hedonist �i utilitarist se nume�te "calitatea vie�ii". Nu exist� via�� lipsit� de calitate, via�a este o valoare absolut�, fiind darul lui Dumnezeu.
Banii �i bunurile materiale nu aduc fericirea �i nici n-o �ntre�in. Omul poate g�si fericirea �n interiorul s�u dac� �l are pe Dumnezeu �n suflet. Dac� nu g�se�te fericirea �n sufletul s�u, atunci n-o poate g�si nici �n toate bog��iile P�m�ntului. Au existat �i �mp�ra�i care aveau de toate �i erau neferici�i �i au existat �i s�raci care nu aveau mai nimic �i erau ferici�i, deci fericirea nu depinde de bani sau bog��ii. �n plus, problema s�r�ciei nu poate fi rezolvat� prin uciderea s�racilor. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Via�a pe P�m�nt nu este lipsit� de �ncerc�ri, de necazuri. Dumnezeu nu a vrut r�ul �n lume. �ntreaga r�spundere pentru r�ul din lume �i revine omului. Necazurile �i bolile au intrat �n lume mai �nt�i datorit� p�catului str�mo�esc al omului, pentru c� omul a cedat ispititorului. De asemenea, au �i diferite cauze genetice �i alte cauze (alcoolismul, fumatul, etc.) Deci, necazurile �i bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. Una este a da, a vrea �i cu totul altceva este a permite.
Necazurile sunt permise �i ca �ncerc�ri pentru noi, �n scop pedagogic, educativ. To�i suntem �ncerca�i pe p�m�nt. Dar Dumnezeu ne spune �n Biblie c� el nu permite ca cineva s� fie �ncercat peste puterea sa, chiar dac�, atunci c�nd pierdem sau suferim �n via��, nou� ni se pare c� necazurile noastre sunt prea mari pentru noi. Nici un om nu e �ncercat peste puterea sa, nici cei cu handicap, boli sau diferite deficien�e mai mult sau mai pu�in grave. Un om e �ncercat mai mult, altul mai pu�in, pentru c� unul e capabil s� treac� prin �ncerc�ri mai mari, altul e capabil s� treac� prin �ncerc�ri mai mici, dar nimeni nu este �ncercat peste puterea sa.
Deci, un scop al necazurilor este cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : � Dac� a� fi suferit c�nd eram t�n�r c�t suf�r acum c�nd sunt b�tr�n, a� fi ajuns un geniu .�
�Dumnezeu nu a venit s� suprime suferin�a, nu a venit s� o explice, dar a venit ca s� o umple de prezen�a Sa�, spune un alt scriitor, Paul Claudel. �i asta p�n� �n r�d�cinile sale cele mai profunde.
Sf�ntul Igna�iu de Loyola spune c� atunci c�nd vine boala trebuie s� ne convingem � c� ea nu este un dar inferior s�n�t��ii �. Acest sf�nt s-a convertit tocmai �n boal�. A avut ocazia s� reflecteze, s� se dedice lecturilor spirituale, rug�ciunii. Bolnavul �i ajut� mai mult, cu r�bdarea sa, cu cuvinte edificatoare, cu exemplul, pe vizitatori, dec�t ei pe el. Sf�ntul Ioan Hrisostomul scrie : � Dac� la boal� te �ncrezi �n Dumnezeu, �i place mai mult dec�t dac� ai face multe fapte bune c�nd e�ti s�n�tos. � Iar Blaise Pascal scrie : � Cunosc pericolul s�n�t��ii, dar �i marile avantaje ale bolii. �
Pe de alt� parte, suferin�a are �i rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii fa�� de al�ii. �n acest sens, papa Ioan Paul al II � lea scria despre suferin�� : � Suferin�a e prezent� �n lume pentru a face s� se desc�tu�eze iubirea, pentru a face s� se nasc� fapte de iubire fa�� de aproapele. �
Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastr� : "Nu v-a ajuns nici o ispit� care s� nu fi fost potrivit� cu puterea omeneasc� �i Dumnezeu, care este credincios, nu va �ng�dui s� fi�i ispiti�i peste puterile voastre; ci �mpreun� cu ispita, a preg�tit �i mijlocul s� iesi�i din ea, ca s-o pute�i r�bda." (1 Cor. 10,13)
Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este �i pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceast� via�� trec�toare, ci s� ne �ndrept�m speran�a spre via�a ve�nic�.
Necazurile �i r�ul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numit� teodicee.
Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferin�a noastr�: Domnul Isus Cristos a venit �i a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim. Ne m�ntuim dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u, a�a cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat robo�i, ne-a �nzestrat cu liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnic� pentru el. Deci, s� nu z�d�rnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! S� ne str�duim s� ajungem �n rai, unde nu este durere, nici �ntristare, nici suspin, ci via�� ve�nic� �i at�t de fericit� cum nici nu ne putem imagina! Dac� ne vom m�ntui, vom avea parte de �mplinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, �mplinirea acelei dorin�i de fericire total�, "�mplinire p�n� la stele".
Se poveste�te c� un om a avut �ntr-o noapte un vis interesant. Se f�cea c� se afla �ntr-un pustiu uria�, unde vedea, privind �napoi, urmele pa�ilor pe nisip pe care �i f�cuse pe urmele pa�ilor lui Isus : urmele pa�ilor lui Isus �mpreun� cu urmele pa�ilor s�i. Dar spre surprinderea sa, a remarcat c� �n anumite zile nu erau dou� urme de pa�i pe nisip, ci una singur� : erau zilele �n care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : � Doamne, tu ai promis c� vei r�m�ne cu noi �n toate zilele. De ce m-ai l�sat singur tocmai �n momentele cele mai grele ? � Iar Domnul a r�spuns : � Zilele �n care ai v�zut o singur� urm� pe nisip sunt zilele �n care te-am purtat �n bra�e. Nu e urma pa�ilor t�i, ci urma pa�ilor mei. �
�n leg�tur� cu suferin�a este exemplul lui Iov �n Biblie. Iov era un om drept �i un diavol i-a spus lui Dumnezeu c� lui Iov �i este u�or s� fie drept c�nd �i merge bine, apoi i-a cerut voie lui Dumnezeu s�-l pun� la �ncercare cu necazuri. Primul necaz : a pierdut toat� averea �i i-au murit to�i copiii. Iov nu s-a revoltat �mpotriva lui Dumnezeu, ci a spus : �Gol am ie�it din p�ntecele mamei mele �i gol m� voi �ntoarce �n p�m�nt! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuv�ntat!� (Iov 1,21). Atunci diavolul a cerut voie pentru a doua �ncercare, iar Dumnezeu a permis �nc� o �ncercare, cu condi�ia s� nu se ating� de via�a sa. Iov a fost atins de o boal� grea, �nc�t ajunsese s� stea pe o gr�mad� de gunoi, plin de bube. �Atunci nevasta lui a zis c�tre el : �Te �ii mereu �n statornicia ta? Blestem� pe Dumnezeu �i mori! �. Dar Iov �i r�spunse : �Vorbe�ti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dac� am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare �i pe cele rele?� �i �n toate acestea, Iov n-a p�c�tuit deloc cu buzele sale.� (Iov 2, 9 � 10) Pentru c� nu a p�c�tuit �n ciuda at�tor �ncerc�ri, Dumnezeu l-a r�spl�tit, d�ndu-i din nou s�n�tate, mul�i copii �i prosperitate, toate �ntr-o m�sur� mult mai mare dec�t avusese �nainte.

Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� s-ar concepe un copil nedorit. Concep�ia nedorit� a unui copil nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort (acest caz l-am explicat la �nceputul materialului, �n paragraful 1, deoarece este un motiv mai des invocat).
Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la �nceput, poate deveni acceptat, apoi dorit �i iubit, iar un copil dorit la �nceput, poate deveni nedorit datorit� comportamentului s�u negativ de mai t�rziu.

Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� s-ar concepe copilul din rela�ii sexuale care au loc �nainte de c�s�toria cre�tin� sau, mai r�u, din rela�ii care au loc �n afara c�s�toriei cre�tine Chiar dac� a avut rela�ii sexuale �nainte de c�s�toria cre�tin� (rela�ii sexuale pre � maritale) sau, mai r�u, �n afara c�s�toriei cre�tine (rela�ii sexuale extra � maritale), nu trebuie s�-�i ucid� copilul, ci trebuie s�-l nasc� �i, dac� nu-l poate cre�te, s� aleag� una sau mai multe dintre solu�iile alternative descrise �n paragraful 2.
Dac� �l poate cre�te ea �ns�i, nu trebuie s� se team� c� se va c�s�tori greu din cauz� c� are copil, c�ci sunt at��ia b�rba�i care iau �n c�s�torie femei cu copii, fie c� au �i ei copii, fie c� nu au. Sau poate c� se va c�s�tori cu tat�l copilului. Dac� va apela la asocia�iile de mai sus sau la alte asocia�ii pentru via�� �n alte ora�e, va primi ajutor material �i, dac� va dori, va putea locui la un centru maternal p�n� la un timp dup� na�tere �i apoi va putea l�sa copilul la o familie care acord� asisten�� maternal� pentru un timp, apoi �l va putea lua �napoi. O alt� solu�ie este adop�ia, dac� p�rin�ii doresc aceasta. Dac� mama este elev� sau student� poate s� mearg� la �coal� �i c�t timp este �ns�rcinat� �i dup� ce na�te. Dup� cum am v�zut, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil �i pentru p�rin�ii tinerei mame nec�s�torite: chiar dac�, poate, la �nceput unii dintre ei se �mpotrivesc na�terii copilului, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie se obi�nuiesc cu g�ndul c� fiica lor va na�te copilul. �i, oricum, fata nu trebuie s� asculte de p�rin�i dac� ace�tia ar �ndemna-o la avort sau la oricare alt lucru r�u.

Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� s-ar prevedea na�terea unui copil cu handicap (fizic sau psihic), boli incurabile sau malforma�ii grave, pentru c�, �n acest caz, ar �nsemna s� fim de acord �i cu uciderea copiilor deja n�scu�i care au handicap, boli incurabile sau malforma�ii grave sau cu uciderea adul�ilor cu aceste deficien�e �i atunci am fi ca �n Germania lui Hitler, unde cei cu handicap sau cu boli incurabile erau extermina�i. Dup� cum am v�zut, este acela�i om �ncep�nd de la concep�ie, indiferent c� se afl� �n interiorul organismului mamei sau �n exteriorul acestuia. Orice via��, chiar �i cea cu deficien�e, este sacr� �i inviolabil�. Via�a uman� trebuie primit� indiferent de calitatea ei. Studii bine documentate arat� c� persoanele cu malforma�ii nu sunt mai pu�in bucuroase de via�� dec�t persoanele zise �normale�. Cea mai mare parte a p�rin�ilor care au un copil handicapat se declar� ferici�i c� au copilul �i aproape to�i declar� c� ei, copiii handicapa�i, se simt ferici�i. �n toate ��rile este impresionant num�rul p�rin�ilor cu copii handicapa�i care militeaz� �mpotriva avortului.

Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� femeia a r�mas �ns�rcinat� �n urma unui viol sau �n urma unui incest, pentru c� nu trebuie s� fie ucis copilul pentru delictul tat�lui s�u. Exist� �n moral� un principiu foarte clar: nu se poate repara o nedreptate printr-o alt� nedreptate �i mai mare. �n plus, femeia care a fost victima unui viol sau incest, dac� a r�mas �ns�rcinat� �i face avort, adaug� o traum� �i mai mare la trauma psihic� pe care o sufer� �n urma violului. Indiferent cum vine copilul la existen�� (din viol, incest sau altfel) este o fiin�� uman� �n care Dumnezeu �i-a pus chipul S�u, �i are dreptul la via��.
Este adev�rat c� exist� �i unele cazuri dureroase, dramatice. Dar este tot adev�rat c� e nedrept s� se recurg� la ucidere pentru a rezolva aceste cazuri, oric�t ar fi ele de dureroase �i de dramatice. Avortul nu trebuie f�cut �n nici un caz. Dup� cum am v�zut, nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu.

Ce e de f�cut �n cazul �n care trebuie s� se aleag� �ntre via�a mamei �i via�a copilului? �n practic�, �n zilele noastre, o asemenea situa�ie disperat� este extrem de rar�. Uneori medicii exagereaz� situa�ia real� spre a o speria pe mam� �i a o determina s�-�i avorteze copilul. O fac din ignoran�� profesional�, din dorin�a de c�tig sau din diferite alte motive. Dar chiar �n cazul real c� via�a mamei este �n pericol, este de datoria medicului s� sus�in� �n via�� at�t mama c�t �i copilul, utiliz�nd toate mijloacele terapeutice. Dac� s-au utilizat toate mijloacele pentru a salva at�t mama c�t �i copilul, tot nu trebuie f�cut avortul, �ns� �n acest caz poate fi �i situa�ia unui act cu dublu efect, adic� s� fie permis sub aspect moral un tratament sau o opera�ie necesar� pentru a salva via�a mamei, de�i se prevede c�, indirect, va muri copilul: �n acest caz, moartea copilului e un efect secundar dureros, dar nedorit. Dar nici �ntr-un caz nu trebuie s�v�r�it� �n mod direct avortarea copilului. Un medic croat, Dr. Antun Lisec, spune de exemplu despre sarcina extrauterin�: �Sarcina extrauterin� este o provocare pentru cadrele sanitare, �n special pentru ginecologi, care ar trebui s� descopere ce ar fi de f�cut f�r� a ucide copilul nen�scut, a-i da �ansa s�-�i continue cre�terea �i �n acela�i timp a preveni moartea mamei.� (�Darul Vie�ii�, nr. 6, iunie 2004). Sunt �i mame care se sacrific� pentru a putea tr�i copilul. O astfel de mam� martir� a fost Gianna Beretta Molla, care a fost �i medic. Ea a tr�it �ntre anii 1922 �i 1962�n Italia. A acceptat s�-�i ri�te via�a, la numai 39 de ani, refuz�nd s�-�i avorteze feti�a. A refuzat s� urmeze tratamentul care i-ar fi putut salva via�a, dar care i-ar fi provocat avortul. �nainte de na�terea grea �i repeta so�ului ei: �Dac� trebuie s� alege�i �ntre mine �i copil, nici o ezitare: alege�i, o cer hot�r�t, alege�i copilul. Pe el s�-l salva�i.� �n fa�a obliga�iilor pentru familie a trebuit s� aib� �nt�ietate obliga�ia de a nu-�i ucide copilul. A n�scut feti�a care era al patrulea copil, dar ea a murit pentru via�a copilului �i a fost beatificat� (declarat� fericit�) la 24 aprilie 1995. La beatificare au participat �i so�ul �mpreun� cu copiii ei. Beatificarea este o etap� premerg�toare canoniz�rii . Pe data de 21 decembrie 2003, Biserica Catolic� a recunoscut un miracol ob�inut prin mijlocirea ei, iar pe 16 mai 2004 a fost canonizat�. Multe mame �n a�teptarea na�terii se �ndreapt� c�tre Sf�nta Gianna pentru a-i cere ajutorul, iar altele pentru a-i cere curajul de a spune �nu� avortului. Biserica Catolic� spune despre Sf�nta Gianna �i despre alte mame ca ea: �Acestea sunt mamele care, �ntr-o lume at�t de cufundat� �n �ntuneric, aprind lumini de speran��. �ntr-o lume �n care prea u�or se poate ucide, aceste mame radical cre�tine, au curajul s� primeasc� �i s� apere via�a. Cu orice pre�, pl�tind chiar pre�ul vie�ii. Fiindc� via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al S�u�. �Cine nu ar fi cuprins de cea mai autentic� admira�ie la v�zul acelei mame care, �n pericolul aproape sigur al mor�ii, se sacrific� �n mod eroic pentru a putea salva via�a copilului ei? Ceea ce sufer� ea pentru a se achita de obliga�ia sa natural�, �i poate r�spl�ti numai Dumnezeu �i o va �i r�spl�ti nu numai cu o m�sur� bun�, ci cu una care se revars�.� (�Casti connubiis� � �Cununia curat�).
Informa�ii despre Sf�nta Gianna se g�sesc �i pe site-ul urmator:
http://www.hli.org/gianna_molla/

Deci, nici un motiv, oricare ar fi el, nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort.

De la: TF_, la data 2009-07-04 16:50:55iar a scapat vieru de la socola,feriti-va...a venit acum si mai fioros !!! ia uitati catamai mesajul a postat...!!!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: Dea, la data 2009-07-06 13:51:47Mai lasa-ma cu romanele astea..spune ce ai de spus si gata...

De la: antonia_p_, la data 2009-07-09 14:44:41

De la: Dea, la data 2009-07-06 13:51:47Mai lasa-ma cu romanele astea..spune ce ai de spus si gata...

Draga Dea, in timp ce altii nu au nimic concret de spus, mesajele lui chiar sunt pertinente si bine puse la punct. Iar aceste informatii sunt foarte utile, pentru cine vrea si nu ii este lene sa citeasca, desigur. De asta ajung multi sa spuna: "nu stiam", pentru ca refuza sa primeasca informatia, chiar si atunci cand cineva a muncit pentru a se documenta si a le-o oferi pe tava

De la: TF_, la data 2009-07-09 21:48:06

De la: antonia_p_, la data 2009-07-09 14:44:41

De la: Dea, la data 2009-07-06 13:51:47Mai lasa-ma cu romanele astea..spune ce ai de spus si gata...

Draga Dea, in timp ce altii nu au nimic concret de spus, mesajele lui chiar sunt pertinente si bine puse la punct. Iar aceste informatii sunt foarte utile, pentru cine vrea si nu ii este lene sa citeasca, desigur. De asta ajung multi sa spuna: "nu stiam", pentru ca refuza sa primeasca informatia, chiar si atunci cand cineva a muncit pentru a se documenta si a le-o oferi pe tava

draga antonia i-ati avant si mergi cu Dumnezeu inainte ca ne plictisesti....i-al si pe cezarica cu tine si vedeti-va de ale voastre...

De la: enemgabriel, la data 2009-07-09 21:56:14

De la: TF_, la data 2009-07-09 21:48:06draga antonia i-ati avant si mergi cu Dumnezeu inainte ca ne plictisesti....i-al si pe cezarica cu tine si vedeti-va de ale voastre...

Vezi tu mai tinere,oameni ca tine care nu citesc se numesc inculti,faptul ca nu citesti ce a scris domnul de mai sus ma face sa cred ca nu ai rabdare sa citesti nici titlul unei poezi daramite sa citesti lucruri benefice unei vieti frumoase si armonioase.Iti plac comentariile scurte pentru ca nu sti sa citesti,apoi postezi jigniri si lucruri urate despre cum ar trebui sa fie condusa lumea de un incult ca tine.