avort

De la: ioana19, la data 2008-12-17 15:19:32avortul e cea mai mare gresala pe care o poate face o femeie in viata ei...nu faceti asta...alegeti orice alta solutie....fie-va mila de bebelusul vostru...!!!salvati-l...bietul copilas...
vedeti site-ul http://totuldespresarcina2008.wordpress.com/prima-luna-de-sarcina/...cititi-l pe tot....si vedeti clipurile postate acolo....o sa-mi dati dreptate....

De la: fine_lady, la data 2008-07-01 13:53:51sper sa nu fac niciodata avort, mama a facut si de atunci nu mai e la fel...

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 08:52:52

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

Pai tu crezi ca raspund unui incult ca tine care sa hraneste cu ura si energie negativa?Sa fim seriosi,

De la: TF_, la data 2009-07-03 08:59:40

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 08:52:52

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

Pai tu crezi ca raspund unui incult ca tine care sa hraneste cu ura si energie negativa?Sa fim seriosi,

ia calul meu si du-te...in padure...!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 09:07:05

De la: TF_, la data 2009-07-03 08:59:40

De la: enemgabriel, la data 2009-07-03 08:52:52

De la: TF_, la data 2009-07-03 00:04:33ce so fi intamplat cu lourdess,cu antonia p sau cu vieru cezar ??? ce dor imi este de ei !!!
http://4life-romania.blogspot.com

Pai tu crezi ca raspund unui incult ca tine care sa hraneste cu ura si energie negativa?Sa fim seriosi,

ia calul meu si du-te...in padure...!
http://4life-romania.blogspot.com

Vezi tu,cam asta esti in societate,un individ frustrat si foarte periculos,foarte periculos.

De la: Dea, la data 2009-07-03 09:10:07Incepe distractia

De la: TF_, la data 2009-07-03 09:13:08

De la: Dea, la data 2009-07-03 09:10:07Incepe distractia

Buna dimineata Dea...
http://4life-romania.blogspot.com

De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-07-04 02:48:58DREPTUL LA VIAÞÃ


În primul rând vã invit pe blogul urmãtor:
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog conþine : Argumente ºtiinþifice ºi religioase cã omul este om din momentul concepþiei. Adrese, numere de telefon ºi site-uri ale unor asociaþii care oferã ajutor material, consiliere ºi soluþii alternative pentru a nu face avort. Mãrturii publice ale unor femei care au fãcut avort. Mãrturii ale unor femei care nu au fãcut avort. Consecinþe fizice ºi emoþionale ale avortului asupra femeii. Mãrturii ale unor medici care au renunþat sã facã avorturi. Legãturi cu multe alte site-uri asemãnãtoare

Intraþi ºi pe blogul urmãtor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog gãsiþi: înregistrãri video cu miracole ; videoclipuri ; legãturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conþin ºi posturi TV on-line ºi posturi de radio) ; cãrþi foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fãrã a necesita descãrcare în calculator) ; articole foarte interesante, etc. Adrese, numere de telefon ºi site-uri ale unor asociaþii care ofera servicii caritative, etc.

Vã rog intraþi bloguri ºi trimiteþi-le mai departe ca sã fie de folos ºi altora. Chiar meritã.

Mi-am dat licenþa în bioeticã, iar acum fac doctoratul în filosofie. Nu ca sã mã laud spun ce studii am, ci pentru a arãta cã sunt foarte bine documentat în domeniu.

Pentru întrebãri ºi dialog pot fi contactat la adresa de e-mail vieru_cezar_iasi@yahoo.com sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi


Viaþa umanã este sacrã ºi inviolabilã ! Dumnezeu spune clar într-o poruncã: SÃ NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e stãpânul vieþii! Nu avem dreptul sã ne atingem de viaþã. Dumnezeu vrea sã se nascã orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu în momentul concepþiei, deci nici un copil nu se concepe din întâmplare, ci din voinþa lui Dumnezeu. Viaþa vine de la Dumnezeu ºi trebuie primitã ca un dar al sãu. Pãrinþii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu în transmiterea vieþii, nu stãpâni ai vieþii. Nu existã dreptul la moarte, existã numai dreptul la viaþã !
Este dovedit fãrã dubiu, cu argumente clare, biologice ºi religioase, cã omul este fiinþã umanã din clipa concepþiei, atât trupeºte, cât ºi sufleteºte. Trupeºte, chiar de la concepþie, adicã de la fecundaþie, zigotul posedã un cod genetic uman ºi propriu, diferit de codul genetic al mamei ºi de cel al tatãlui, deci chiar de la concepþie este fiinþã umanã unicã. Toate trãsãturile trupului omenesc sunt programate în codul genetic. Dezvoltarea ulterioarã a corpului sãu nu este decât o derulare a acestui program care existã deja de la început, din momentul concepþiei. Iar sufleteºte, Dumnezeu creazã sufletul copilului tot în acel moment al concepþiei.


Precizãri iniþiale:

- Informaþiile medicale din acest material sunt preluate din cãrþi de specialitate ºi sunt conforme cu rezultatele cercetãrilor ºtiinþifice. Informaþiile religioase sunt preluate din cãrþi de religie. Aceste informaþii fac parte ºi din lucrarea mea de licenþã, intitulatã „Dreptul la viaþã – o perspectivã eticã.”
- Aici este doar o micã parte din materialul Dreptul la viaþã, pe care îl puteþi citi în întregime pe blogurile prezentate mai sus.
- Este bine sã citiþi acest material în întregime, pentru a înþelege în mod complet argumentele expuse.
- Ar fi bine ca, dupã ce citiþi acest material, sã-l recomandaþi ºi altora, împreunã cu blogurile prezentate mai sus, pentru ca astfel sã foloseascã ºi altor persoane.


1. Omul este om din momentul concepþiei – argumente biologice ºi religioase :

a) Argumente biologice

Întrebarea „când începe viaþa umanã?” aparþine ºtiinþei trecutului. Astãzi avem rãspunsul la aceastã întrebare din partea celei mai avansate ºtiinþe biologice (genetica). Unul dintre cei mai de seamã reprezentanþi ai acestei ºtiinþe, geneticianul francez Jérôme Lejeune , ne rãspunde prin afirmaþia pe care a fãcut-o: “Omul este om din momentul concepþiei. Fiinþa omeneascã este de atunci desãvârºitã ºi unicã.” Afirmaþia sa este confirmatã de cercetãri fãcute în Anglia, Franþa ºi S.U.A., care au fost acceptate de comunitatea ºtiinþificã internaþionalã. Deci, în zilele noastre, s-a dovedit în mod clar cã un copil este fiinþã umanã din momentul concepþiei, adicã din momentul fecundaþiei.
Jérôme Jean Louis Marie Lejeune (1926-1994) a fost un pediadru ºi genetician francez, cunoscut mai ales pentru descoperirea legãturii între diverse boli ºi defectele de cromozomi.

Iatã încã o declaraþie a sa:
"ªtiinþa nu are dubii cã viaþa omului începe în momentul fecundãrii. Viaþa fiecãruia dintre noi are un început unic. Acesta este momentul în care toatã informaþia geneticã necesarã ºi suficientã pentru a alcãtui un individ special pe care îl vom numi mai târziu Petru sau Maria, în dependenþã de construcþia geneticã, atunci când va fi adunatã informaþia suficientã ºi necesarã. Acest lucru are loc anume în acel moment când capul spermatozoidului pãtrunde în celula femininã, în ovul. În asemenea momente, informaþia, transmisã de cãtre tatã, se întâlneºte în celula femininã cu informaþia transmisã de mamã. Cunoaºtem cã acest lucru este cunoscut tuturor biologilor, anume cã, dupã fecundare, nici o altã informaþie nu mai poate fi dobânditã. În orice etapã a dezvoltãrii sale, embrionul îºi pãstreazã individualitatea ºi umanitatea sa ºi el aparþine speciei homo sapiens. În momentul fecundãrii, avem de a face cu un om, cãci informaþia care se conþine în cromozomi este informaþia transmisã de un om." Pentru a vedea declaraþiile geneticianului Jérôme Jean Louis Marie Lejeune intraþi pe site-ul urmãtor :
http://www.avort.ro/marturie-Jerome-Lejeune.php
Gãsiþi, de asemenea ºi mãrturii ale femeilor, documentare ºi sfaturi.

Deci, recentele progrese ale ºtiinþelor biologice dovedesc clar cã noua fiinþã, chiar de la concepþie, posedã un cod genetic uman ºi propriu, diferit de codul genetic al mamei ºi de cel al tatãlui, deci chiar de la concepþie este fiinþã umanã unicã. Dezvoltarea ulterioarã a corpului sãu nu este decât o derulare a acestui program care existã deja de la început, din momentul fecundaþiei. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltãrii umane ºi conþine: sexul copilului, culoarea pãrului ºi a ochilor, înãlþimea, nuanþa tenului, forma feþei, forma nasului, chiar ºi firele de pãr. Toate trãsãturile corpului omenesc sunt concentrate în codul genetic. În momentul în care gametul masculin (spermatozoidul) pãtrunde în gametul feminin (ovulul), se formeazã zigotul, care poartã în el noul cod genetic, un nou program conform cãruia se va dezvolta, înscris în cei 46 de cromozomi (cantitatea normalã de ADN) .

Savantul Robert Edwards a definit ovulul fecundat (zigotul): “o fiinþã umanã microscopicã în stadiul cel mai precoce de dezvoltare.” Zigotul, noua fiinþã umanã minusculã, va trece în continuare prin stadii de dezvoltare care vor primi diferite nume: embrion, fãt. Însã nu existã vreo discontinuitate, vreun salt calitativ sau vreo modificare revoluþionarã de la un stadiu de dezvoltare la altul.

Profesori universitari ºi medici de la Facultatea de Medicinã din Tesalonic precizau în 1986 cã „omul existã ca om din clipa concepþiei.”

Medicul ginecolog grec G. Papaevanghelu afirmã cã „omul existã din momentul concepþiei ºi viaþa nu începe abia dupã formarea deplinã a tuturor organelor (luna a doua - a treia), cum se credea mai înainte.”

Societatea Medicalã Panelenã, la congresul medical din 1985 a susþinut, conform datelor actuale ale medicinii, cã „începerea vieþii omului coincide cu momentul fecundaþiei”. Aceeaºi poziþie a avut-o ºi Asociaþia Medicilor din Atena, într-un memoriu trimis Guvernului.

Geneticianul Robert Debré spune: „Viaþa umanã începe cu celula fecundatã. Nu existã nici o etapã în care sã ai dreptul sã o opreºti.”

Faptul cã un copil este fiinþã umanã din momentul concepþiei a fost dovedit recent de ºtiinþã, dar religia a afirmat întotdeauna acest lucru. În afarã de codul genetic, copilul are ºi spirit creat de Dumnezeu în clipa concepþiei, în ovulul fecundat, dar despre aceasta mai pe larg când vom arãta argumentele religioase. Marele fiziolog Nicolae Paulescu scria cã „zãmislirea se face în momentul întâlnirii celor douã celule sexuale, a cãror unire formeazã ovulul fecundat. În acel moment, Dumnezeu trimite (creeazã în ovulul fecundat – n.n.) sufletul.” (Nicolae Paulescu, „Fiziologie Filosoficã” – „Noþiunile «suflet» ºi «Dumnezeu» în Fiziologie”).

Concepþia nedoritã a unui copil nu dã dreptul cuiva sã recurgã la avort (ºi nici un alt motiv nu dã dreptul cuiva sã recurgã la avort, dupã cum veþi vedea în cadrul materialului). Nici un om nu vine la existenþã din întâmplare, ci din voinþa lui Dumnezeu ºi El îi va ajuta pe pãrinþi sã le asigure copiilor cele necesare vieþii prin posibilitãþile pe care le scoate în cale. În plus, ajutã ºi statul ºi multe asociaþii, ONG-uri ºi fundaþii (unele adrese ºi telefoane ale acestora sunt în cadrul acestui text). Deci pãrinþii nu trebuie sã se teamã dacã s-a conceput un copil nedorit (sau mai mulþi copii nedoriþi). Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la început, poate deveni acceptat, apoi dorit ºi iubit, iar un copil dorit la început, poate deveni nedorit datoritã comportamentului sãu negativ de mai târziu.
Dacã cineva crede cã nu are iubire pentru un nou copil, va putea dobândi aceastã iubire cu timpul. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului cã un numãr foarte mare de sarcini nu sunt programate ºi deci, în primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama depãºeºte ºocul iniþial, acceptã copilul care creºte în ea ºi apoi aºteaptã cu nerãbdare naºterea lui. Cel mult dupã câteva luni de la concepþie, mama aproape întotdeauna trece de la împotrivire la acceptare ºi de la acceptare la iubire.

« O lume în care toþi copiii sã fie doriþi ar fi idealã, dupã cum idealã ar fi o lume în care toate soþiile sã fie dorite de soþi, toþi soþii de soþii, toþi pãrinþii bãtrâni sã fie doriþi de copiii lor, toate popoarele : negri, þigani, evrei, sã fie dorite de celelalte popoare, în care nici un om, nicãieri ºi niciodatã sã nu fie nedorit de ceilalþi. Dar o asemenea lume nu existã (pe pãmânt), iar dacã încercãm sã o realizãm prin eliminarea tuturor nedoriþilor, ne trezim în Germania lui Hitler, unde singurul popor care avea voie sã mai existe era cel arian, fiindcã era singurul dorit. Nu existã nici un criteriu pentru a se putea spune cã un copil dorit va fi fericit ºi iubit, sau cã un copil nedorit va fi nefericit ºi neiubit. Sunt copii nedorþi ºi totuºi aduºi pe lume, care sunt apoi foarte iubiþi ºi, invers, copii doriþi, care sunt apoi foarte nefericiþi. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului cã un numãr foarte mare de sarcini nu sunt programate ºi deci, în primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama depãºeºte ºocul iniþial, acceptã copilul care creºte în ea ºi apoi aºteaptã cu nerãbdare naºterea lui.» (Asociaþia Medicilor Catolici, « Avortul – întrebãri ºi rãspunsuri », Ed. Presa Bunã, Iaºi, 1993, p. 30)

Sub aspect ºtiinþific, faptul cã avortul este uciderea unei fiinþe umane e un lucru atât de evident, încât ilustrul biolog Botella Llusia afirmã: “Pentru un biolog este imposibil sã fie de acord cu avortul, la fel ca ºi pentru un teolog.”

Copilul care se dezvoltã în uter, indiferent de stadiul în care se aflã (ovul fecundat, embrion sau fãt), nu este proprietatea mamei, nici a tatãlui, nici a unui alt om, nici a societãþii, nici a statului. Nici mama, nici tatãl, nici un alt om, nici societatea, nici statul nu au dreptul sã dispunã de viaþa acestei fiinþe umane, deci nu au nici un drept sã hotãrascã faptul cã nu va trãi. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om, chiar dacã acel om este copilul sãu. Avortul nu poate fi considerat un drept al femeii, dupã cum nu poate fi un drept al nimãnui sã ucidã un adult. Uciderea legalizatã a unui om rãmâne uciderea unui om. Legea care permite avortul este nedreaptã ºi nu are nici un suport ºtiinþific sau raþional. Fiind evident, în lumina datelor ºtiinþifice, cã embrionul, din momentul conceperii deja, e fiinþã umanã, parlamentele ºi instituþiile internaþionale nu au curajul sã dea o definiþie restrictivã embrionului uman. Dar nici definiþia corectã nu îndrãznesc sã o dea cãci, prin aceasta, ar trebui sã recunoascã caracterul nedrept ºi criminal al legilor care autorizeazã avortul ºi sã-ºi recunoascã vinovãþia pentru sutele de milioane de vieþi nevinovate distruse. Nu trebuie sã uitãm însã cã existã þãri democratice, cum ar fi Irlanda, Polonia, Malta, animite state din S.U.A., etc., unde avortul este interzis prin lege. Dreptul la viaþã este dreptul suprem ºi fundamental al omului, fãrã de care nu e posibil nici un alt drept.

Fiinþa conceputã are calitatea de persoanã umanã; o are, nu trebuie sã i-o dea vreo autoritate umanã.
Viaþa umanã este sacrã ºi inviolabilã, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vieþii" ºi a înlocuit sacralitatea vieþii cu termenul de "calitate" a vieþii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoanã ºi, prin urmare, dreptul de a trãi, trebuie sã posede un anumit standard de "calitate" a vieþii. Dar valoarea, sacralitatea ºi inviolabilitatea oricãrei vieþi umane îºi au rãdãcina în Dumnezeu. Valoarea oricãrei fiinþe umane: tânãr sau bãtrân, sãnãtos sau bolnav, embrion sau nou-nãscut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce în limbaj hedonist ºi utilitarist se numeºte "calitatea vieþii". Nu existã viaþã lipsitã de calitate, viaþa e o valoare absolutã, fiind darul lui Dumnezeu.

Avortul este contrar lui Dumnezeu, contrar moralei, contrar drepturilor omului ºi datelor ºtiinþei. Copilul are dreptul sacru de a fi protejat, pentru cã este persoanã umanã din momentul concepþiei ºi, în plus, el singur nu se poate apãra.

Existã studii care aratã cã pãmântul are resurse suficiente pentru a hrãni mult mai mulþi oameni decât sunt în prezent, dar cei care împart în mod nedrept resursele manipuleazã opinia publicã vehiculând falsa problemã a « suprapopulãrii » pentru a nu se vedea cã adevãrata cauzã a sãrãciei nu este lipsa de resurse, ci împãrþirea nedreaptã a acestora de cãtre ei. În acest sens, ei promoveazã controlul populaþiei prin orice mijloace, promoveazã o culturã a morþii, opusã culturii umane ºi creºtine a vieþii.

Pentru femeile care au fãcut deja avort ºi se confruntã cu diferite consecinþe emoþionale negative (pe lângã cele fizice), existã ºi consilierea post-avort (dupã avort) care se poate face la Asociaþiile „Primul Pas” ºi „Solidaritate ºi Speranþã” în Iaºi (adresele asociaþiilor sunt în cadrul textului) sau la alte asociaþii pentru viaþã în alte oraºe.

Iatã câteva cuvinte ca ºi cum ar fi spuse de un copil nenãscut, extrase dintr-un material intitulat „Jurnalul unui copil care nu s-a nãscut”:
„5 octombrie: Astãzi a început viaþa mea. Mãmica ºi tãticul nu ºtiu încã aceasta. Sunt mai micã decât o gãmãlie de ac, cu toate acestea sunt o persoanã. Un alt lucru s-a stabilit: voi fi fetiþã. Voi avea pãrul blond ºi ochii albaºtri.
19 octombrie: Apare primul meu sânge, primele mele vene.
25 octombrie: Azi a început sã-mi batã inima. De acum încolo ea va bate încetiºor pentru tot restul vieþii.
2 noiembrie: Cresc câte puþin în fiecare zi. Mi se formeazã mâinile ºi picioarele. Dar trebuie sã mai aºtept un timp pânã când aceste picioruºe mã vor înãlþa spre braþele mamei ºi pânã când aceste mânuþe vor putea culege flori ºi îl vor putea îmbrãþiºa pe tata.
12 noiembrie: La mâini mi se formeazã degeþelele. Cu ele voi putea mângâia pãrul mamei.
20 noiembrie: Abia astãzi doctorul i-a spus mamei cã eu exist aici în pântecele ei. Ce fericitã trebuie sã fie!
13 decembrie: Acum aproape cã pot sã vãd. În jurul meu este întuneric. Când mami mã va scoate în lume, în jur vor fi pretutindeni soare ºi flori. Dar, mai mult decât orice, vreau s-o vãd pe mami. Cum arãþi, mami?
28 decembrie: Astãzi mama mea m-a ucis.”

Câteva versuri impresionante, scrise de un preot:
În “sanctuarul“ lor umbros / Se-ascund de ucigaºa armã.
E dureros cã sunt urâþi / De însãºi propria lor mamã.
Suspinã Cerul pentru ei / ªi sfinþii protesteazã-n cor,
N-avem urechi cã suntem surzi / Sã le venim în ajutor.
(Preot Petru Bãgãcian)

b) Argumente religioase :

În afarã de dovezile biologiei, învãþãtura creºtinã afirmã, pe baza revelaþiei din Biblie, cã Dumnezeu creeazã spiritul în materie în momentul concepþiei. Deci, pe lângã codul genetic, înscris în cromozomi, care determinã caracteristicile trupeºti ºi care, aºa cum am vãzut, existã din clipa concepþiei, copilul are ºi spirit tot din acea clipã. Faptul cã Dumnezeu creeazã în clipa concepþiei spiritul copilului este susþinut ºi de alte religii (iudaicã, islamicã, etc.). Prin urmare, ºi sub aspect religios copilul este fiinþã umanã din momentul concepþiei. În budism, Codul lui Manu ºi Zendavesta considerã uciderea copiilor în pântecele matern pãcat la fel de grav ca ºi uciderea pãrinþilor. Spiritul este imaterial, deci invizibil, dar este dupã chipul lui Dumnezeu. Chiar din clipa concepþiei omul are chipul lui Dumnezeu atât în spirit cât ºi în trup; chipul trupesc, primit prin cromozomi, chiar dacã apare (se dezvoltã) la câteva sãptãmâni de la concepþie, este conþinut în codul genetic din zigot chiar din clipa concepþiei, în formã incipientã. Trupul omului este pãrtaº la demnitatea de chip al lui Dumnezeu. Este vorba de chipul lui Dumnezeu la modul general, nu de particularitãþile de rasã, care au apãrut în timp tot din voinþa lui Dumnezeu; însã este revelat în Biblie (Dt. 32,8 ºi Fap. 17,26) - dar ºi sub aspect ºtiinþific s-a demonstrat - cã toate rasele provin din aceeaºi pereche de strãmoºi comuni. Omul formeazã o unitate bidimensionalã. E o persoanã atât în spirit cât ºi în trup. Viaþa vine de la Dumnezeu ºi trebuie primitã ca un dar al Sãu ºi ca o binecuvântare. Dumnezeu spune în una dintre cele zece porunci: „Sã nu ucizi !” (Exod 20,13). Fiind uciderea unui om, avortul este pãcat foarte mare. Despre legãtura personalã a omului cu Creatorul sãu vorbesc mai multe texte biblice, printre care Psalmul 138: „Tu mi-ai întocmit rãrunchii, Doamne, Tu m-ai þesut în pântecele mamei mele. Te laud cã sunt o fãpturã atât de minunatã. Minunate sunt lucrãrile tale ºi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de tine, când am fost fãcut într-un loc tainic, þesut în chip minunat, ca în adâncimile pãmântului. Când nu eram decât un plod fãrã chip (în textul ebraic – un copil imediat dupã concepþie, fãrã chip trupesc dezvoltat - n. n.) ochii Tãi mã vedeau.“ (Ps. 138, 13-16).

Oamenii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu în transmiterea vieþii, iar nu proprietari ai vieþii. În Sfânta Evanghelie stã scris : „Iar Isus, cunoscând cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus lângã Sine, ºi le-a zis : « Oricine va primi pruncul acesta (unul ca acesta – n. n.), în numele Meu, pe Mine Mã primeºte; iar oricine Mã va primi pe Mine, primeºte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Cãci cel ce este mai mic între voi toþi, acesta este mare »“ (Luca 9, 47-48). ªi tot Domnul Isus Cristos a mai spus : „Vedeþi sã nu dispreþuiþi pe vreunul din aceºtia mici“ (Matei 18,10). Avortul este o situare de partea diavolului, contra lui Dumnezeu. Diavolul, neputându-l atinge pe Dumnezeu, îl atacã pe cel ce poartã chipul lui Dumnezeu, pe om, respectiv pe copil. În „Didahea”, o scriere a Bisericii din jurul anului 100 d. Ch., stã scris: „Sã nu ucizi copilul prin avort ºi sã nu dai pieirii pe noul-nãscut!” Învãþãtura creºtinã, bazatã pe revelaþia lui Dumnezeu din Sfânta Scripturã (Biblia), a proclamat întotdeauna cã viaþa umanã trebuie protejatã începând de la concepþie, în toate fazele ei de dezvoltare, ºi a criticat în mod foarte categoric avortul în nenumãrate documente oficiale ºi concilii. Autorul legii morale este însuºi Dumnezeu. Biserica nu este autoarea legii morale, ci depozitara ei. Pe baza revelaþiei lui Dumnezeu, toate Bisericile creºtine, într-un glas, aratã cã avortul este uciderea unui om.
Papa Ioan Paul al II-lea, într-un discurs din 17 septembrie 1983, spunea: „Nici un om nu vine la existenþã din întâmplare, ci din voinþa lui Dumnezeu.”; iar în ziua de 8 septembrie 1985 a lansat acest apel: „Salvaþi omul care încã nu s-a nãscut, ameninþat de omul care s-a nãscut!” Avortul este uciderea unui copil fãrã apãrare. În enciclica „Evangelium vitae” („Evanghelia vieþii”), acelaºi papã scrie: „A apãra ºi a promova, a venera ºi a iubi viaþa e o misiune pe care Dumnezeu o încredinþeazã fiecãrui om”. În 1951, Papa Pius al XII-lea amintea urmãtorul adevãr: „Copilul în pântecele mamei are dreptul la viaþã, drept primit direct de la Dumnezeu, nu de la pãrinþi, nici de la vreo societate sau autoritate omeneascã.” Într-un document al Bisericii Catolice, „Gaudium et spes” („Bucurie ºi speranþã”), citim: „Viaþa omului ºi îndatorirea de a o transmite nu sunt limitate la lumea aceasta ºi nici nu pot fi mãsurate ºi înþelese numai în cadrul ei.”

Meritã de asemenea sã fie menþionatã Declaraþia asupra avortului provocat datã de Congregaþia pentru Doctrina Credinþei la 25 noiembrie 1974, cu aprobarea Papei Paul al VI-lea, întrucât pentru prima datã într-un document oficial al Bisericii sunt luate în considerare ºi cunoºtinþele ºtiinþifice cele mai recente referitoare la începutul vieþii:
"Din momentul în care ovulul este fecundat, se inaugureazã o viaþã care nu este nici cea a tatãlui, nici cea a mamei, ci a unei noi fiinþe umane care se dezvoltã pe cont propriu. Aceastã nouã fiinþã nu va fi niciodatã o fiinþã umanã dacã nu este din prima clipã umanã. La aceastã evidenþã dintotdeaunaºtiinþa geneticã modernã aduce preþioase confirmãri. Ea a demonstrat cã, din primul moment, este fixat programul a ceea ce va fi aceastã fiinþã vie: un om, acest om individual cu însuºirile sale caracteristice deja bine precizate. Din momentul fecundãrii a început deja aventura unei vieþi umane. Fiecare din marile ei capacitãþi are nevoie de timp pentru a se dezvolta ºi a intra în acþiune".

Sfântul Pãrinte Papa Ioan Paul al II-lea a tras nenumãrate semnale de alarmã, încercând sã trezeascã conºtiinþele oamenilor în faþa celui mai sângeros rãzboi din istoria omenirii: rãzboiul dezlãnþuit în ultimele decenii împotriva copiilor care nu s-au nãscut încã. Spicuiesc din intervenþiile sale:
"În realitate, avortul este o înfrângere a omului ºi a societãþii civile. Prin el este sacrificatã viaþa unei fiinþe umane de dragul unor bunuri de mai micã valoare, invocându-se adesea motive inspirate din lipsa de curaj ºi de încredere în viaþã. Aceasta este una din urmãrile cele mai îngrijorãtoare ale materialismului teoretic ºi practic care, eliminându-l pe Dumnezeu, sfârºeºte prin a elimina ºi omul" (25 decembrie 1986).
"Ascensiunea unei culturi utilitariste care, dupã ce a introdus legalizarea avortului, acum cere legalizarea eutanasiei ºi justificã din ce în ce mai deschis experienþele pe om, fãrã sã þinã cont de respectul datorat integritãþii subiectului, e un fapt alarmant" (5 decembrie 1987).
"Învãþãtura biblicã invitã la reflecþie ºi asupra situaþiei fiinþelor umane pe cale de dezvoltare, destinate plinãtãþii dezvoltãrii, mai mult, destinate sã participe la însãºi viaþa lui Dumnezeu. Din nefericire, noi asistãm la spectacolul frecvent al unei practici care vizeazã curmarea violentã a drumului atâtor vieþi umane, care încã nu s-au nãscut" (19 octombrie 1986).

Avortul ucide fiinþa în care Dumnezeu ºi-a pus chipul Sãu; intrã în drepturile lui Dumnezeu, care este singurul stãpân asupra vieþii omului; rãpeºte dreptul firesc al omului la viaþã; încalcã porunca iubirii; încalcã o datorie foarte importantã faþã de societate. Deci avortul este pãcat împotriva lui Dumnezeu, împotriva firii omului ºi împotriva societãþii.

2) Soluþii alternative la avort

Existã soluþii alternative la avort, propuse de asociaþii pentru apãrarea vieþii, în decursul consilierii pre-avort (înainte de avort). Douã astfel de asociaþii sunt în Iaºi:

a)Asociaþia de caritate „Primul Pas”, Iaºi, bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 89, bloc 89, scara A, parter, ap.2, cod 700401; telefon 0232 / 277.901;
e-mail: primpas@mail.dntis.ro

adresa web: http://www.primulpas.ro.org/

Serviciile asociaþiei sunt oferite de cãtre specialiºti în domeniu: asistenþi sociali, medici, psihologi. Asociaþia „Primul Pas” oferã gratuit urmãtoarele servicii:
- Teste de sarcinã;
- Trimiteri pentru consultaþii ginecologice ºi ecografii gratuite;
- Consiliere pre-avort ºi post avort, direct sau prin e-mail;
- Informare cu privire la implicaþiile ºi alternativele unui avort;
- Oferire de ajutor material de urgenþã, atât înainte, cât ºi dupã naºtere;
- Gãzduire;
- Grup de suport pentru mãmici;
- Informare despre alte servicii de îngrijire.

b) Fundaþia Solidaritate ºi Speranþã – Centrul InfoAdolescent, Iaºi, str. Costache Negri nr. 48, cod 700071, telefon 0232 / 220.548; 0232 / 271.228 sau 0332 / 805.750; e-mail: infoadolescent@yahoo.com

Serviciile sunt aceleaºi ca ºi la Asociaþia Primul Pas ºi sunt tot gratuite.

Iatã unele dintre soluþiile alternative la avort oferite de asociaþiile pentru viaþã :
- Ajutor material atât înainte, cât ºi dupã naºtere;
- Centre maternale unde sunt primite femeile, tinerele ºi adolescentele însãrcinate. Ele pot ramâne în aceste centre maternale cu masa ºi cazarea gratuite, pânã la un anumit timp dupã naºtere, iar apoi sunt ajutate material pentru a-ºi putea creºte mai uºor copilul;
- Asistenþã maternalã a copilului (încredinþarea lui pentru un timp unei familii care vrea sã ia un copil în îngrijire). Aceasta înseamnã cã mama realã are dreptul legal sã-ºi ia copilul înapoi oricând doreºte acest lucru (când se simte în stare sã-l creascã);
- Încredinþarea copilului spre adopþie unor familii care nu pot avea copii sau care au, dar vor sã ºi adopte. Decât sã-l ucidã prin avort, este clar cã e preferabil ca mama sã-l nascã pe copil ºi sã-l aºeze în braþele unor pãrinþi adoptivi, care îl vor îngriji cu dragoste. Adopþiile, dupã cum se ºtie, se fac pe cale legalã. Mama poate sã-ºi viziteze copilul oricând, dacã doreºte. În fiecare an, peste 50.000 de femei din America fac aceatã alegere. Iatã ce spunea o femeie: „Datoritã faptului cã nu am putut sã-i ofer minimul necesar, cea mai bunã decizie pe care am luat-o vreodatã a fost sã-i gãsesc fiicei mele o familie adoptivã care sã o iubeascã ºi sã o creascã. În prezent îºi iubeºte familia adoptivã ºi mã iubeºte ºi pe mine. Fãrã sã renunþ la ea, i-am oferit mult mai mult.”
- ªi alte soluþii.

Pentru consiliere spiritualã, un preot din Iaºi vã poate rãspunde la urmãtoarea adresã de e-mail:
pentruviata_iasi@yahoo.com

Alte asociaþii pentru viaþã în alte oraºe :

c) Alt preot, pãrintele Tãnase Nicolae, a înfiinþat Asociaþia Pro Vita Pentru Nãscuþi ºi Nenãscuþi ºi a construit mai multe aºezãminte unde primeºte copii spre creºtere, în satele Valea Plopului ºi Valea Screzii, comuna Poseºti, judeþul Prahova.
Adresa : Preot Tãnase Nicolae, strada Nicolae Iorga, nr. 72, bl. C1, ap. 8, Vãlenii de Munte, judeþul Prahova, România
sau :
Parohia Valea Plopului, Comuna Poseºti, Judeþul Prahova, cod cod. 107440, România
Telefoane :
0244 / 280.600
0244 / 421.208
0746 / 014.605
Fax : 0244 280.695
e-mail:
provitann@gmail.com

asociatiaprovita@hotmail.com

Site-ul Asociaþiei:
http://provitann.org/?page_id=20

Toate serviciile Asociaþiei sunt gratuite. Pãrintele Tãnase primeºte, de asemenea, ºi copii ai strãzii. În creºterea copiilor este ajutat ºi de oamenii din sat. Multe femei care au renunþat la avort ºi au nãscut copiii, i-au încredinþat pãrintelui Tãnase Nicolae pentru un timp sau definitiv.

Iatã un link cu prezentarea Asociaþiei ºi fotografii de acolo :
http://www.crestinortodox.ro/Valea_Plopului___asezamant_al_iubirii_crestine-22-21847.html

d) Asociaþia Pro Vita Pentru Nãscuþi ºi Nenãscuþi are filialã ºi în Bucureºti, precum ºi în alte oraºe din þarã.
Site-ul Asociaþiei Pro Vita pentru nãscuþi ºi nenãscuþi – Filiala Bucureºti (de aici puteþi primi ºi CD-uri gratuite cu filme ºi alte materiale pentru viaþã)

http://www.provitabucuresti.ro/

tel.: 0728.673.673

fax: 031/815.27.80

e-mail:
provitabucuresti@yahoo.com
e) SITE-UL http://www.avort.ro/consiliere.php
CONÞINE POSIBILITATEA DE CONSILIERE PE E-MAIL DIN PARTEA A DOUA MAICI CU PREGÃTIRE (MAICA SOFRONIA ªI MAICA RAFAELA CARE AU FOST PREZENTATE ªI LA TV) DE LA CENTRUL DE FORMARE ªI CONSILIERE "SFINÞII ARHANGHELI MIHAIL ªI GAVRIIL ", PRECUM ªI ARTICOLE, DOCUMENTARE, MÃRTURII ªI SFATURI : http://www.avort.ro/

f) SITE CARE CONÞINE MÃRTURII PUBLICE ALE FEMEILOR
http://www.avort.ro/marturii.php
g) SITE-UL ADEVARUL DESPRE AVORT. FOARTE INTERESANT
http://www.adevaruldespreavort.ro/
h) SITE-UL http://www.vreausaaflu.ro/
CONÞINE ÎNREGISTRÃRI VIDEO ªI DOCUMENTARE FOARTE INTERESANTE PENTRU VIAÞÃ
http://www.vreausaaflu.ro/camp/?page_id=11

i) Site-ul Asociaþiei Darul Vieþii
http://www.darulvietii.cnet.ro/

j) Alte înregistrãri video ºi audio foarte interesante pentru viaþã. Cele mai multe dintre ele sunt în limba românã:
http://www.provita.org.ro/

k) Site-ul Asociaþiei Pro Vita Media
http://www.provita.ro/

l) Site-ul Asociaþiei Pro Vita Craiova
http://www.provitacraiova.ro/

m) Site-ul Asociaþiei Pro Vita Galaþi
http://www.provitagalati.ro/

n) Site-ul avort.info cu multe informaþii pentru viaþã :
http://www.avort.info/

o) Site-ul Asociaþiei FAMILIA ªI VIAÞA, centru de consiliere pentru familie http://www.familiasiviata.ro/

p) Accesând linkul urmãtor, gãsiþi o colecþie foarte interesantã de înregistrãri video ºi documentare pentru viaþã:
http://www.catholicdigitalstudio.com/prolifevideos.htm

r) Accesând urmãtorul link, puteþi citi o carte direct pe internet, despre probleme fundamentale de bioeticã:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?omulafi

s) Puteþi citi direct pe internet cartea intititulatã „Manual de bioeticã”, în care se vorbeºte foarte pe larg despre avort, dacã accesaþi urmãtorul link:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual

º) Site-ul Asociaþiei Ortodoxe Frãþia Franco-Românã despre Pro-Vita http://aoffr.free.fr/html/provita_ro.html

t) Un site foarte interesant al Miºcãrii Pentru Viaþã, poate fi accesat pe linkul urmãtor:
http://pentru-viata.org/

þ) Un alt site pentru viaþã :
http://www.avort.net/

u) Informaþii foarte interesante pentru viaþã, difuzate de Altermedia http://ro.altermedia.info/news/cultura-vietii/

v) Un site deosebit de interesant care conþine multe cãrþi (care pot fi citite direct pe internet), reviste despre cãsãtorie, apãrarea vieþii, familie, adolescenþã, sãnãtate, recenzii de filme, jocuri, precum ºi legãturi cu alte site-uri
http://www.profamilia.ro/

x) Existã organizaþii pentru apãrarea vieþii umane ºi la nivel internaþional, cum ar fi organizaþia Human Life International, cu site-ul urmãtor:
http://www.hli.org/

y)Un site despre Sfânta Gianna Beretta Molla, o martirã a apãrãrii vieþii umane http://www.hli.org/gianna_molla/

z)Despre Marºul vieþii, manifestare publicã împotriva avortului http://provitabucuresti.ro/2006/06/02/pro-vita-bucuresti-a-participat-la-marsul-vietii-la-iasi/

Pe un afiº erau fotografiaþi copii tãiaþi în bucãþi în urma avortului, iar lângã ei era reprezentat un copil în uterul unei femei care se pregãtea pentru avort. Lângã acel copil din uter scria simbolic, ca ºi cum ar spune el: „Vã rog, vã implor, nu-mi faceþi aceasta! Sunt alte soluþii!”


Chiar dacã a avut relaþii sexuale înainte de cãsãtoria creºtinã (relaþii sexuale pre – maritale) sau, mai rãu, în afara cãsãtoriei creºtine (relaþii sexuale extra – maritale), nu trebuie sã-ºi ucidã copilul, ci trebuie sã-l nascã ºi, dacã nu-l poate creºte, sã aleagã una sau mai multe dintre soluþiile alternative descrise mai sus. Dacã îl poate creºte ea însãºi, nu trebuie sã se teamã cã se va cãsãtori greu din cauzã cã are copil, cãci sunt atâþia bãrbaþi care iau în cãsãtorie femei cu copii, fie cã au ºi ei copii, fie cã nu au. Sau poate cã se va cãsãtori cu tatãl copilului. Dacã va apela la asociaþiile de mai sus sau la alte asociaþii pentru viaþã în alte oraºe, va primi ajutor material ºi, dacã va dori, va putea locui la un centru maternal pânã la un timp dupã naºtere ºi apoi va putea lãsa copilul la o familie care acordã asistenþã maternalã pentru un timp sau îl va putea da spre adopþie. Dacã mama este elevã sau studentã poate sã meargã la ºcoalã ºi cât timp este însãrcinatã ºi dupã ce naºte. Dupã cum am vãzut, cel mult dupã câteva luni de la concepþie, mama aproape întotdeauna trece de la împotrivire la acceptare ºi de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil ºi pentru pãrinþii tinerei mame necãsãtorite: chiar dacã, poate, la început unii dintre ei se împotrivesc naºterii copilului, cel mult dupã câteva luni de la concepþie se obiºnuiesc cu gândul cã fiica lor va naºte copilul. ªi, oricum, fata nu trebuie sã asculte de pãrinþi dacã aceºtia ar îndemna-o la avort sau la oricare alt lucru rãu.

3. Consecinþe fizice ºi emoþionale ale avortului asupra femeii

Pe lângã faptul cã este uciderea unui copil fãrã apãrare, avortul are ºi numeroase consecinþe asupra sãnãtãþii ºi uneori asupra vieþii femeii, chiar dacã este fãcut de medic, cu aparaturã medicalã, oricât ar fi aceasta de sterilã. Dupã un avort, cele mai multe femei se confruntã cu una sau mai multe dintre urmãtoarele consecinþe (unele dintre aceste consecinþe sunt imediate, iar altele pot apãrea ºi dupã câþiva ani):

a) Consecinþe fizice
- Hemoragii - complicaþii hemoragice - de multe ori atât de greu de stãpânit, încât necesitã extirparea chirurgicalã a uterului ºi permanentizarea unei infirmitãþi serioase pentru femeie;
- Infecþii ale aparatului genital feminin, cu reducerea pânã la dispariþie a capacitãþii de procreare;
- Infecþii pelviene acute ºi cronice;
- Perforaþii uterine însoþite uneori ºi de lezarea organelor din vecinãtate: vezicã, rect, intestin subþire, peritoneu . De cele mai multe ori, consecinþele sunt catastrofale, chiar dacã nu sunt constatate de la început. Perforaþiile mici, neobservate, evolueazã lent ºi pot produce infecþii grave, cangrenã uterinã;
- Sterilitate;
- Complicaþii particulare legate de diverse manevre;
- Accidente neurologice datorate diverselor embolii ;
- Tetanus post-avort (încã prezent, în ciuda profilaxiei);
- Dureri abdominale acute ºi prelungite (mai ales dupã dispariþia anesteziei), ameþeli,
dureri de cap;
- Rãni cervicale (tãierea sau ruperea colului uterin de cãtre instrumentele folosite pentru avort);
- Rãni cicatriciale permanente ale mucoasei uterine;
- Inflamarea trompelor uterine;
- Infecþii datorate rãmânerii în uter a unor resturi ale fãtului sau ale placentei;
- Sinechii uterine ;
- Conflicte serologice Rh ;
- Infectarea cu virus hepatic datoritã transfuziei din cauza hemoragiei dupã avort;
- Cancer la sân. O legãturã între cancerul de sân ºi avort a fost precizatã de medici încã din anul 1957. Pornindu-se de la faptul cã hormonii produºi în timpul sarcinii au un efect protector, s-a ajuns la concluzia cã avortul induce o schimbare hormonalã bruscã. Efectul acestei violenþe afectezã celulele sânului, schimbare care, pânã la urmã, provoacã apariþia cancerului. Un studiu publicat în 1994 în „Jurnalul Institutului Naþional de Cercetare a Cancerului” constata: „Riscul cancerului de sân pentru femeile care au fãcut un avort este cu 50% mai mare decât în cazul altor femei”.
- Creºterea incidenþei hipertensiunii. Un studiu efectuat în California (S.U.A.) a arãtat cã „în comparaþie cu femeile care au nãscut, femeile care au avut un avort au un risc mai mare, din punct de vedere statistic, de deces cerebro – vascular. Aceasta este o dovadã cã avortul provocat creºte incidenþa de hipertensiune la femei.” („A Record Linkage Study of 173, 279 Low Income American Women”, în „Clinical Medicine & Health Research”, 25 aprilie 2001).
- Creºterea frecvenþei avorturilor spontane;
- Creºterea frecvenþei sarcinilor extrauterine ;
- Naºteri premature, naºteri de copii morþi;
- Dereglãri menstruale;
- Atac de cord ºi convulsii datoritã reacþiei alergice faþã de anestezie;
- Embolismul lichidului amniotic : este o boalã catastrofalã ºi înseamnã o infectare a sângelui femeii cu lichid amniotic din conþinutul placentei sau cu fragmente din þesuturile fãtului. Asemenea cazuri sunt deseori mortale.
- Febrã ridicatã, blocaj renal , convulsii, ºoc septic , comã;
- Moarte. Nimeni nu va ºti exact numãrul femeilor care mor din cauza avortului. Motivul tãcerii este „reputaþia”, atât a medicului, cât ºi a familiei în care are loc decesul. În general, drept cauzã a decesului nu se trece cea realã, adicã avortul, ci complicaþiile care rezultã din avort, de exemplu hemoragie, hepatitã, etc. Se considerã cã numãrul real al deceselor provenite din avort este cel puþin de zece ori mai mare decât cel indicat oficial de statistici. În publicaþia „The Scotsman”, la 9 martie 1970, s-au scris urmãtoarele cuvinte: „Putem sã considerãm cã avortul legal este cauza principalã a morþii femeilor tinere” (ºi nu numai a celor tinere – n. n.)
Existã o corespondenþã aproape matematicã între rata avorturilor ºi rata mortalitãþii materne. România a fost mai mulþi ani pe primul loc în Europa la rata avorturilor (ºi în primii ani de dupã 1989 chiar pe primul loc în lume) ºi a ajuns pe locul doi în Europa la rata mortalitãþii materne. Se poate muri ºi de la primul avort, chiar dacã e fãcut de medic cu aparate oricât de sterile.
De asemenea, vaccinurile avortive ºi pilula avortivã RU486, prezintã consecinþe fizice foarte grave. Douã exemple:
- Injecþia intrauterinã a diverselor lichide în scop avortiv (încã extrem de frecventã) are risc foarte mare de apariþie a aºa-numitului avort toxico-septic cu evoluþie rapidã ºi violentã ºi cu sfârºit în general mortal;
- Ingestia diverselor substanþe avortive afecteazã în special ficatul ºi rinichii, iar doza avortivã este foarte apropiatã de cea mortalã.
În ceea ce priveºte sterilitatea femeilor în urma avortului, un material apãrut în 20 noiembrie 1997 în „Evenimentul Zilei” începea cu titlul „Alarmã de gradul zero”, arãtând cã fertilitatea româncelor cunoaºte o scãdere evidentã. Avortul determinã consecinþe grave, iar statisticile evidenþiazã cã „morbiditatea cauzatã de complicaþiile avortului a devenit semnificativã” (Dr. Bartoº Daniela, „Sãnãtatea femeii ºi a copilului ºi protecþia familiei în viziunea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei din România” în Congresul Internaþional „Familia ºi viaþa la începutul unui nou mileniu creºtin”, Bucureºti, 2002).

b) Consecinþe emoþionale (sindromul post – avort care poate apãrea imediat sau la câþiva ani dupã avort ºi care constã în emoþii negative)
- Sentimente de vinovãþie, mânie, teamã;
- Tristeþe, mâhnire, depresie;
- Plâns frecvent;
- Tulburãri ale somnului (insomnii, coºmaruri) ;
- Teama de sarcini viitoare;
- Pierderea respectului de sine;
- Dificultãþi de relaþionare cu ceilalþi;
- Comportament agresiv faþã de sine însãºi, faþã de tatãl copilului ºi faþã de cei implicaþi în avort;
- Incapacitatea / diminuarea implicãrii în activitatea sexualã;
- Abuz de alcool, consum de droguri;
-Gândul de suicid. Precizãm aici cã cine se sinucide ajunge în suferinþa veºnicã a iadului, pentru cã moare cu acest pãcat al sinuciderii pe suflet. Diavolul, în viclenia lui, dupã ce îi introduce femeii gândul avortului, dacã ea face avort încearcã sã o împingã la descurajare ºi sinucidere, pentru a ajunge în suferinþa veºnicã a iadului.
Pentru femeile care au fãcut deja avort ºi se confruntã cu a doua serie de consecinþe prezentate (emoþionale) existã ºi consilierea post-avort (dupã avort) care se poate face la asociaþiile pentru viaþã ºi despre care am amintit ºi mai sus.

Despre consecinþele emoþionale, douã femei mãrturisesc urmãtoarele : (Din revista pentru elevi „Schreibenkleister”, Bad Neustadt / Baurische, Rhon, Germania):
„Toþi cei care m-au sfãtuit sã fac avortul în urmã cu doi ani – doctorul, consilierul, pãrinþii, prietenii, prietenele ºi soþul meu – m-au asigurat cã aºa e cel mai bine pentru mine ºi pentru copilul meu! Acum copilul meu este mort iar eu sunt disperatã! Nu mai pot sã dorm noaptea, nu mai pot sã râd. Nimeni nu mã înþelege! Vã rog, spuneþi tuturor oamenilor cât de groaznic este un avort! Dureri cumplite îmi chinuie trupul ºi sufletul. De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma?” (Jutta)
„Mi-am avortat copilul. Astãzi nu aº mai lua o asemenea hotãrâre, indiferent ce ar spune cei din jur. Trãiesc cu o fricã în mine de care nu mai pot scãpa. Am coºmaruri în care îmi apare o fetiþã care fuge spre mine cu braþele întinse ºi întreabã mereu: «De ce mãmico? De ce?» Apoi mã trezesc udã de transpiraþie. Acest vis ºi privirea fetiþei mã urmãresc continuu de când am avut acea intervenþie._Relatez acest lucru pentru folosul tuturor femeilor ºi tinerelor fete care se aflã în aceeaºi situaþie. Gândiþi-vã foarte bine ce faceþi, pentru cã vã vor chinui visele ºi vã vor urmãri privirile copiilor avortaþi. Veþi simþi o singurãtate copleºitoare, durere ºi jale, când veþi vedea o mamã cu copilul ei. Voi veþi suporta consecinþele acestei intervenþii, nu partenerul vostru. El nu vã poate lua teama, regretul sau însingurarea. De aceea gândiþi-vã bine înainte de a alege avortul ºi nu permiteþi nimãnui sã vã constrângã, pentru cã viaþa voastrã va fi distrusã. Existã numeroase organizaþii care vã pot ajuta. Nu faceþi aceeaºi greºealã ca ºi mine!” (Judith)
Avortul nu înlãturã neliniºtea, angoasa femeii în dificultate, ci i-o sporeºte ºi i-o prelungeºte. Sunt douã forme de angoasã: una pe termen scurt care dureazã pânã la avort, alta pe termen lung, care începe la avort sau dupã avort. Toate greutãþile ºi durerile maternitãþii se uitã, dar angoasa provocatã de avort dureazã la multe femei chiar ºi toatã viaþa. Dacã ºi tatãl a fost de acord cu avortul, pot apãrea ºi la el consecinþe emoþionale, precum ºi la alte persoane. Cei care au participat la avort, cum ar fi unii medici, asistente medicale, rude sau prieteni care au contribuit la avort, au îndemnat la avort sau au fost de acord cu avortul, pot fi afectaþi de consecinþe emoþionale. De aceea consilierea post-avort se adreseazã într-o anumitã mãsurã ºi bãrbaþilor.
Doctorul Mina Minovici, care a fost profesor de medicinã legalã la Facultatea de Medicinã ºi directorul Institutului Medico-Legal din Bucureºti, în „Tratat complet de medicinã legalã” aratã la rândul sãu urmãrile dezastruoase ale avortului.

4) Ce se poate vedea când un avort este filmat prin intermediul ecografului

În documentarul intitulat „Strigãtul mut” se prezintã un avort filmat prin intermediul ecografului. În acest documentar se observã cum copilul nu vrea sã moarã, se agitã, se fereºte de instrumentele pentru avort. Frecvenþa bãtãilor inimii sale creºte foarte mult. Când constatã cã nu mai are unde sã se fereascã, deschide gura larg, ca într-un strigãt mut. Apoi este tãiat în bucãþi ºi extras din uter bucatã cu bucatã. Spre sfârºitul documentarului se pot vedea femei care plâng amar deoarece regretã cã au ucis copilul ºi pe deasupra au rãmas ºi cu diferite sechele fizice ºi emoþionale în urma avortului. Documentarul a fost realizat de doctorul ginecolog american Bernard Nathanson. Acest doctor fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din S.U.A. ºi unul din fondatorii organizaþiei pentru legalizarea avortului, numitã N.A.R.A. Dupã ce ºi-a fãcut un proces de conºtiinþã, doctorul Nathanson ºi-a fãcut „mea culpa”, a încetat sã mai facã avorturi ºi a realizat acest documentar pentru conºtientizarea oamenilor în privinþa avortului. Un tânãr medic, care a contribuit la realizarea filmãrii avortului la ecograf, a fost atât de miºcat de ceea ce a vãzut pe ecran în timpul avortului, încât a ieºit pentru câteva clipe din salã, s-a reîntors apoi pentru a termina filmarea, dar niciodatã nu a mai fãcut vreun avort. La aceastã filmare a asistat ºi o feministã care la început era de acord cu avortul (deºi feministele au mai multe motive sã fie împotriva avortului, cum vom arãta în paragraful 8) dar a fost atât de miºcatã de ceea ce a vãzut, încât niciodatã nu a mai fost de acord cu avortul.
Multe femei care vizioneazã acest documentar spun cã nu vor face avort niciodatã, iar cele care au fãcut avort ºi vizioneazã documentarul spun cã nu vor mai face nici un avort.
La fel ca ºi ginecologul Bernard Nathanson, ºi ginecologul sârb Stoian Adaºevici ºi mulþi alþii din diferite pãrþi ale lumii (ºi din România) au renunþat sã mai facã vreun avort. Existã exemple care aratã cã medicii obstetricieni au avut de suferit de pe urma avorturilor pe care le-au efectuat. La nivel mondial, a fost constituitã Societatea Centurionilor, organizaþie internaþionalã ce include medici care au practicat avortul. Foarte mulþi dintre aceºtia, dupã perioada de recuperare au început sã militeze pentru apãrarea vieþii.

5) Ce declarã unul dintre medicii români care au renunþat sã mai facã avorturi (Dr. Mircea V. Homescu)

Dr. Mircea V. Homescu, medic primar, se pronunþã categoric împotriva avorturilor. Poziþia sa este demnã de semnalat, deoarece vine din partea unui medic care a efectuat avorturi, pânã când a pus conºtiinþa sa faþã în faþã cu legile morale. Chiar aºa se confeseazã: „Semnatarul acestor opinii mãrturiseºte – din capul locului – cã a efectuat, în viaþa lui profesionalã, mii de avorturi, motiv pentru care, azi, încãrcat de regrete, încearcã sã-i fereascã – mãcar pe alþii – de aceastã ucidere de oameni, sãvârºitã aparent în condiþii «legale».” (Din „Adevãrul despre avort” în „Învierea”, Foaie religioasã editatã de Arhiepiscopia Timiºoarei, anul VIII, nr. 21 (183), sâmbãtã, 1 noiembrie 1997).

Iatã principalele idei dezvoltate de medicul respectiv:

a) Copilul este fiinþã umanã din momentul concepþiei: „Copilul este fiinþã umanã chiar din clipa concepþiei.”

b) Pãrinþii nu au dreptul sã hotãrascã asupra dreptului la viaþã al copilului, ci numai Dumnezeu:
- „Se amestecã azi – cu scop justificativ – problema avortului cu drepturile omului, ale femeii sau ale cuplului parental. Este un mod fals de a pune problema. Drepturile omului nu depind de oameni, ci aparþin fiinþei umane, decurgând din însãºi originea ei.”
- „Nici mãcar noi, medicii, care facem cu miile – ºi milioanele – acest gest ucigaº de fiinþe umane, nu avem legitimitatea de a ne aroga asumarea avortului în cadrul profesiei. Ucigând astfel fiinþe omeneºti, nu doar cã ne arogãm o autoritate construitã artificial – autoritatea de a ucide – ci comitem ceva ce doar Dumnezeu poate sã hotãrascã: viaþa sau moartea cuiva. În plus, trãdãm ºi jurãmântul lui Hippocrate pe care unele ºcoli medicale din lume, dar ºi de la noi, nici nu-l mai practicã.”

c) Este inacceptabilã legislaþia care permite avortul pânã la trei luni, el nefiind admisibil la nici o etapã a dezvoltãrii copilului: „Cine dã oare voie legislaþiilor sã susþinã cã omul este om doar dupã trei luni de viaþã intrauterinã? Fiinþa umanã este ºi rãmâne o unitate din clipa concepþiei ºi pânã la moarte.”

d) Nici o circumstanþã nu dã dreptul cuiva sã facã avort: „Nici o circumstanþã socialã, medicalã sau eticã nu justificã avortul.”

e) Avortul este semnul decadenþei unei societãþi: „Avortul este expresia cea mai evidentã a prãbuºirii morale a societãþilor care-l acceptã ºi-l practicã.”
Acestea sunt convingerile la care a ajuns un specialist care spune despre sine cã este „unul care a fãcut avorturi dar care n-ar mai face, pentru nimic în lume.”

6) Legalizarea avortului e un regres enorm ºi o degradare a demnitãþii femeii

Legalizarea avortului nu e în nici un caz un pas înainte în emanciparea femeii, dimpotrivã, e un regres enorm ºi o degradare a demnitãþii femeii. Împreunã cu copiii nenãscuþi, victime ale avortului sunt femeile rãnite în trupul ºi sufletul lor. Marii beneficiari de pe urma avortului sunt bãrbaþii imorali. Sunt beneficii economice care se scot din vãrsarea sângelui acestor copii. Aºa cum aratã ºi doctorul Bernard Nathanson în documentarul „Strigãtul mut”, în lume s-a format o întreagã industrie legalã sau ilegalã a avortului, cu o vastã reþea de dispensare, organizatã în mare parte de mafie ºi de alte organizaþii criminale internaþionale. Multe femei devin complice ale bãrbaþilor imorali, fãrã sã-ºi dea seama cã aceºtia le instrumentalizeazã, le exploateazã ºi nu intenþioneazã câtuºi de puþin emanciparea lor. În general bãrbaþii imorali, într-o manierã foarte abilã ºi înºelãtoare, trâmbiþeazã niºte pretinse „drepturi ale femeii”, urmãrind în realitate o mai crâncenã dominare a acesteia.

Prin propaganda în favoarea avortului, bãrbaþii imorali:
- Creeazã condiþii care le permit sã dispunã de orice femeie dupã bunul plac; Dr. Laure Brisbois face urmãtoarea remarcã referitoare la legalizarea avortului în Franþa: „O lege în favoarea avortului îi avantajeazã pe iresponsabilii sexuali, deoarece 55% din femeile care au avortat sunt necãsãtorite ºi 14% concubine, în total 69%”.
- Se sustrag chiar de la început de la orice rãspundere cu privire la copilul care ar fi putut veni pe lume;
- Se scutesc de promovarea iniþiativelor capabile sã îmbunãtãþeascã situaþia femeii în societate;
- Fac ca femeile sã devinã simple obiecte la dispoziþia lor.
Experienþa aratã cã legalizarea avortului produce un adevãrat dezastru în rândul adolescentelor umilite, exploatate, înjosite, abandonate deja de la începutul vieþii lor de femeie.
Având apoi în vedere urmãrile nefaste ale avortului pentru sãnãtatea ºi viaþa femeii, nu se poate vorbi în nici un caz despre emanciparea ei prin legalizarea avortului. Din pãcate, aceste urmãri nu constituie obiectul vreunei propagande ºi, pe cât e posibil, sunt þinute secret:
„S-a creat un fel de conspiraþie pentru a acoperi riscurile prin tãcere. Datoritã reacþiilor emoþionale provocate de discuþiile asupra avortului legal, dovezile bine documentate provenind din þãri cu o mare experienþã în acest domeniu, din pãcate au fost puþin luate în consideraþie de presã, atât de cea medicalã, cât ºi de cea specializatã. Acest lucru nu poate fi justificat din punct de vedere medical, dacã urmãrile implicã o daunã pentru pacienþi. Pentru aceste motive publicãm un scurt rezumat al activitãþilor desfãºurate de noi în aceastã secþie de obstetricã ºi ginecologie. Nu suntem mândri nici de numãrul sarcinilor întrerupte, nici de complicaþiile descrise.” (J. A. Stallworthy, The Lancet, 4 decembrie 1971).


7) În afarã de femeia care recurge la avort cine mai este vinovat de pãcatul avortului?

În afarã de femeia care recurge la avort, vinovaþi de pãcatul avortului mai pot fi ºi soþul, prietenul, pãrinþii, rudele sau cunoºtinþele femeii, dacã o îndeamnã la avort, dacã îi dau bani pentru avort sau dacã, ºtiind cã ea vrea sã facã avort, sunt de acord cu avortul. Aceste persoane ar trebui sã facã tot posibilul ca ea sã pãstreze copilul ori s-o opreascã prin conºtientizare ºi direcþionare spre consiliere la asociaþii pentru viaþã ºi/sau la un preot. Vinovaþi de pãcatul avortului sunt ºi medicii ºi personalul sanitar care contribuie la avort; ei n-ar trebui sã punã în slujba morþii competenþa dobânditã pentru promovarea vieþii. Dupã cum am vãzut, sunt ºi medici ginecologi care refuzã sã facã avorturi. Sunt ºi asistente medicale care refuzã sã asiste avorturi. Acceptând sã facã avort, medicul, pe lângã faptul cã îºi dã aportul la uciderea unui copil fãrã apãrare, îºi trãdeazã ºi propriul angajament exprimat în jurãmântul lui Hippocrate prin aceste cuvinte: „Nu voi accepta cererea de a administra otravã cuiva, nici nu voi da sfaturi de acest fel. De asemenea, nu-mi voi da aportul ca femeile sã comitã avort.” Iar formularea de la Geneva a jurãmântului lui Hippocrate conþine urmãtoarea expresie: „…voi respecta în mod absolut viaþa umanã încã din momentul concepþiei sale…Declar aceasta liber ºi în deplinã cunoºtinþã de cauzã, fãcând apel la onoarea mea!” Medicul nu trebuie sã se înºele cu urmãtorul pretext: decât sã se facã avorturi clandestine, cu risc pentru viaþa femeilor, mai bine sã se facã legal ºi sub supraveghere medicalã. Crimele naziste nu sunt mai puþin odioase pentru faptul cã s-au fãcut legal ºi sub supraveghere medicalã. Un act medical este act medical dacã el corespunde scopului sãu, care este acela de salva viaþa sau de a vindeca, ºi nu pentru cã sunt folosite instrumente, medicamente, instalaþii medicale, tehnici avansate, nici pentru faptul cã cel care îl sãvârºeºte are o diplomã universitarã. Un trecãtor care face respiraþie artificialã unui înecat sãvârºeºte un act medical; un medic care colaboreazã la moarte folosind metode ºi aparate avansate nu sãvârºeºte un act medical. La fel, avortul nu poate fi considerat un act medical pentru faptul cã este sãvârºit de un medic, cu aparaturã medicalã, oricât ar fi aceasta de sterilã. În 1941, medicii SS de la Auschwitz, se felicitau pentru faptul cã au „umanizat” exterminarea, înlocuind oxidul de carbon cu un gaz pe bazã de cianurã. Uciderile adulþior ºi tâlhãriile se sãvârºesc întotdeauna în condiþii proaste pentru victimele lor, dar nimeni nu se gândeºte sã le legalizeze pentru a putea fi sãvârºite sub control medical. În plus, avorturile clandestine nu dispar prin legalizarea avorturilor. Apoi, cum am vãzut, avortul nu e lipsit de consecinþe fizice ºi emoþionale, chiar dacã este fãcut de medic, cu aparaturã medicalã, oricât ar fi de sterilã.
Aºa cum am arãtat în alt paragraf, din mãrturiile medicilor care practicã avortul se ºtie cã susþinãtorii avortului pun în circulaþie pe piaþã multe statistici „retuºate”, urmãrind amplificarea dramei avortului clandestin, în intenþia de a se face impresie ºi de a se cere legalizarea avortului. Dr. Bernard Nathanson afirmã cã cifra realã a avorturilor clandestine, în Statele Unite, a fost umflatã de zece ori. Experienþa din þãrile în care s-a legalizat avortul aratã cã, prin legalizare, numãrul avorturilor clandestine nu a scãzut. Se pare cã, în general, numãrul avorturilor clandestine este mai mare decât a celor „legale”: „Datele de care dispunem aratã cã, în ciuda unei creºteri sensibile a numãrului avorturilor legale, în perioada 1968 – 1969, din pãcate, nu s-a înregistrat nici o schimbare importantã în cazurile de avort clandestin care cer internare în spital. Faptul cã legalizarea avortului nu a dus pânã în prezent la o diminuare a numãrului de avorturi clandestine sau a cazurilor de moarte provocatã de avort nu ne surprinde; dimpotrivã, confirmã experienþa fãcutã de numeroase þãri.” („British Medical Journal”, 30 mai 1970).

Bisericile creºtine privesc medicina ca pe o formã practicã de exercitare a iubirii de semeni. „Medicina apare în general ca un mijloc privilegiat de exercitare a iubirii. Dar, pe de altã parte, sunt denunþate (în sensul de criticate - n.n.) folosirile rele ale artei medicale ºi actele criminale ale unor medici.” (Jean-Claude Larchet, „Teologia bolii”). Hippocrate, pãrintele eticii medicale, l-a definit pe cel care practicã medicina „numai vindecãtor”, inaugurând astfel o erã nouã. Înainte de el, rolul celui care practica medicina privea fie vindecarea, fie uciderea. Astãzi unii medici îºi asumã din nou acest dublu rol. Înainte de Hippocrate, medicul nu se bucura de deplina încredere a pacientului, întrucât se afla atât în slujba vieþii, cât ºi în slujba morþii. Astãzi, reluându-se acest dublu serviciu, mulþi se întreabã dacã se mai poate avea încredere în medicul obstetrician. Mâine poate cã se va pune aceeaºi întrebare cu privire la medicul pediatru ºi la toate celelalte categorii ale clasei medicale. În cazul avortului, relaþia medic – pacient se inverseazã ºi îºi pierde orice valoare, pentru cã la medic se prezintã de fapt doi pacienþi sãnãtoºi, dar unul moare (copilul) ºi unul pleacã bolnav (femeia). ªi, cum vom vedea, nu este permis avortul nici în caz cã s-ar prevedea naºterea unui copil bolnav sau handicapat. Geneticianul Lejeune mai spunea: „Medicul care îºi ucide proprii pacienþi nu a adus niciodatã vreo contribuþie la medicinã”. Medicul trebuie sã respecte omul, pe toþi oamenii ºi pe fiecare în parte. Acesta e un imperativ categoric, dupã expresia lui Kant. El nu trateazã doar trupuri, ci persoane. Preþuindu-ºi ºi respectându-ºi propriul trup, el va preþui ºi va respecta trupul oricãrui om. El trebuie sã considere persoana umanã drept scop ºi nu mijloc. De aceea nu trebuie sã distrugã sau sã degradeze o viaþã umanã, nici pentru vreun câºtig material, nici cu scopul de a face experienþe medicale ºi nici cu vreun alt scop. Medicul trebuie sã sãvârºeascã orice act medical cu responsabilitate, nu cãlãuzindu-se dupã criterii subiective, de ordin emoþional, în funcþie de situaþie, ci apelând la conºtiinþa sa, þinând cont de legile morale. Deoarece conºtiinþa poate fi uºor victima ignoranþei ºi a confuziei, ea trebuie formatã ºi educatã cu grijã prin studierea ºi însuºirea normelor deontologice .

8) Nici un motiv nu justificã avortul (nici un motiv nu dã dreptul cuiva sã recurgã la avort)

Este complet falsã pãrerea unora cã avortul ar fi de preferat mai degrabã decât traiul în sãrãcie. Omul nu are dreptul sã hotãrascã valoarea sau non-valoarea vieþii. Dumnezeu e stãpânul vieþii ºi nu omul. Valoarea vieþii nu trebuie privitã doar sub aspectul ei pãmântesc, ci în primul rând în perspectiva ei veºnicã. Dacã e permis sã ucizi o fiinþã umanã deoarece riscã sã trãiascã în sãrãcie ºi, prin urmare, dupã concepþia materialist-hedonistã , sã trãiascã o viaþã fãrã valoare, în acest caz ar însemna sã fim de acord ºi cu uciderea tuturor celor care sunt nãscuþi sau maturi ºi trãiesc în sãrãcie. Pânã acum nimeni nu a afirmat acest lucru deºi, dacã se admite avortul, ar fi „logic”.
Aºa cum spuneam la început, viaþa umanã este sacrã ºi inviolabilã, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vieþii" ºi a înlocuit sacralitatea vieþii cu termenul de "calitate" a vieþii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoanã ºi, prin urmare, dreptul de a trãi, trebuie sã posede un anumit standard de "calitate" a vieþii. Dar valoarea, sacralitatea ºi inviolabilitatea oricãrei vieþi umane îºi au rãdãcina în Dumnezeu. Valoarea oricãrei fiinþe umane: tânãr sau bãtrân, sãnãtos sau bolnav, embrion sau nou-nãscut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce în limbaj hedonist ºi utilitarist se numeºte "calitatea vieþii". Nu existã viaþã lipsitã de calitate, viaþa este o valoare absolutã, fiind darul lui Dumnezeu.
Banii ºi bunurile materiale nu aduc fericirea ºi nici n-o întreþin. Omul poate gãsi fericirea în interiorul sãu dacã Îl are pe Dumnezeu în suflet. Dacã nu gãseºte fericirea în sufletul sãu, atunci n-o poate gãsi nici în toate bogãþiile Pãmântului. Au existat ºi împãraþi care aveau de toate ºi erau nefericiþi ºi au existat ºi sãraci care nu aveau mai nimic ºi erau fericiþi, deci fericirea nu depinde de bani sau bogãþii. În plus, problema sãrãciei nu poate fi rezolvatã prin uciderea sãracilor. Viaþa umanã este sacrã ºi inviolabilã, indiferent de calitatea ei. Viaþa pe Pãmânt nu este lipsitã de încercãri, de necazuri. Dumnezeu nu a vrut rãul în lume. Întreaga rãspundere pentru rãul din lume îi revine omului. Necazurile ºi bolile au intrat în lume mai întâi datoritã pãcatului strãmoºesc al omului, pentru cã omul a cedat ispititorului. De asemenea, au ºi diferite cauze genetice ºi alte cauze (alcoolismul, fumatul, etc.) Deci, necazurile ºi bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. Una este a da, a vrea ºi cu totul altceva este a permite.
Necazurile sunt permise ºi ca încercãri pentru noi, în scop pedagogic, educativ. Toþi suntem încercaþi pe pãmânt. Dar Dumnezeu ne spune în Biblie cã el nu permite ca cineva sã fie încercat peste puterea sa, chiar dacã, atunci când pierdem sau suferim în viaþã, nouã ni se pare cã necazurile noastre sunt prea mari pentru noi. Nici un om nu e încercat peste puterea sa, nici cei cu handicap, boli sau diferite deficienþe mai mult sau mai puþin grave. Un om e încercat mai mult, altul mai puþin, pentru cã unul e capabil sã treacã prin încercãri mai mari, altul e capabil sã treacã prin încercãri mai mici, dar nimeni nu este încercat peste puterea sa.
Deci, un scop al necazurilor este cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : « Dacã aº fi suferit când eram tânãr cât sufãr acum când sunt bãtrân, aº fi ajuns un geniu .»
«Dumnezeu nu a venit sã suprime suferinþa, nu a venit sã o explice, dar a venit ca sã o umple de prezenþa Sa», spune un alt scriitor, Paul Claudel. ªi asta pânã în rãdãcinile sale cele mai profunde.
Sfântul Ignaþiu de Loyola spune cã atunci când vine boala trebuie sã ne convingem « cã ea nu este un dar inferior sãnãtãþii ». Acest sfânt s-a convertit tocmai în boalã. A avut ocazia sã reflecteze, sã se dedice lecturilor spirituale, rugãciunii. Bolnavul îi ajutã mai mult, cu rãbdarea sa, cu cuvinte edificatoare, cu exemplul, pe vizitatori, decât ei pe el. Sfântul Ioan Hrisostomul scrie : « Dacã la boalã te încrezi în Dumnezeu, îi place mai mult decât dacã ai face multe fapte bune când eºti sãnãtos. » Iar Blaise Pascal scrie : « Cunosc pericolul sãnãtãþii, dar ºi marile avantaje ale bolii. »
Pe de altã parte, suferinþa are ºi rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii faþã de alþii. În acest sens, papa Ioan Paul al II – lea scria despre suferinþã : « Suferinþa e prezentã în lume pentru a face sã se descãtuºeze iubirea, pentru a face sã se nascã fapte de iubire faþã de aproapele. »
Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastrã : "Nu v-a ajuns nici o ispitã care sã nu fi fost potrivitã cu puterea omeneascã ºi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngãdui sã fiþi ispitiþi peste puterile voastre; ci împreunã cu ispita, a pregãtit ºi mijlocul sã iesiþi din ea, ca s-o puteþi rãbda." (1 Cor. 10,13)
Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este ºi pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceastã viaþã trecãtoare, ci sã ne îndreptãm speranþa spre viaþa veºnicã.
Necazurile ºi rãul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numitã teodicee.
Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferinþa noastrã: Domnul Isus Cristos a venit ºi a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca sã ne deschidã calea spre mântuire, dar mai departe depinde de noi dacã ne mântuim. Ne mântuim dacã facem pocãinþã de pãcate ºi urmãm cuvântul sãu, aºa cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adicã libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu ºi suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat roboþi, ne-a înzestrat cu liberul arbitru, adicã libertatea voinþei de a alege între bine ºi rãu ºi suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi fãrã de noi, dar nu ne poate mântui fãrã de noi, fãrã colaborarea noastrã. Dumnezeu ar fi putut gãsi ºi o altã cale pentru a ne deschide calea spre mântuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea arãta iubirea lui maximã. Domnul nostru Isus Cristos însuºi a spus : „Nimeni nu are o iubire mai mare decât cel care îºi dã viaþa pentru prietenii Sãi” (Ioan 15:13) ªi a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnicã pentru el. Deci, sã nu zãdãrnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! Sã ne strãduim sã ajungem în rai, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaþã veºnicã ºi atât de fericitã cum nici nu ne putem imagina! Dacã ne vom mântui, vom avea parte de împlinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, împlinirea acelei dorinþi de fericire totalã, "împlinire pânã la stele".
Se povesteºte cã un om a avut într-o noapte un vis interesant. Se fãcea cã se afla într-un pustiu uriaº, unde vedea, privind înapoi, urmele paºilor pe nisip pe care îi fãcuse pe urmele paºilor lui Isus : urmele paºilor lui Isus împreunã cu urmele paºilor sãi. Dar spre surprinderea sa, a remarcat cã în anumite zile nu erau douã urme de paºi pe nisip, ci una singurã : erau zilele în care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : « Doamne, tu ai promis cã vei rãmâne cu noi în toate zilele. De ce m-ai lãsat singur tocmai în momentele cele mai grele ? » Iar Domnul a rãspuns : « Zilele în care ai vãzut o singurã urmã pe nisip sunt zilele în care te-am purtat în braþe. Nu e urma paºilor tãi, ci urma paºilor mei. »
În legãturã cu suferinþa este exemplul lui Iov în Biblie. Iov era un om drept ºi un diavol i-a spus lui Dumnezeu cã lui Iov îi este uºor sã fie drept când îi merge bine, apoi i-a cerut voie lui Dumnezeu sã-l punã la încercare cu necazuri. Primul necaz : a pierdut toatã averea ºi i-au murit toþi copiii. Iov nu s-a revoltat împotriva lui Dumnezeu, ci a spus : «Gol am ieºit din pântecele mamei mele ºi gol mã voi întoarce în pãmânt! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!» (Iov 1,21). Atunci diavolul a cerut voie pentru a doua încercare, iar Dumnezeu a permis încã o încercare, cu condiþia sã nu se atingã de viaþa sa. Iov a fost atins de o boalã grea, încât ajunsese sã stea pe o grãmadã de gunoi, plin de bube. „Atunci nevasta lui a zis cãtre el : «Te þii mereu în statornicia ta? Blestemã pe Dumnezeu ºi mori! ». Dar Iov îi rãspunse : «Vorbeºti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dacã am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare ºi pe cele rele?» ªi în toate acestea, Iov n-a pãcãtuit deloc cu buzele sale.” (Iov 2, 9 – 10) Pentru cã nu a pãcãtuit în ciuda atâtor încercãri, Dumnezeu l-a rãsplãtit, dându-i din nou sãnãtate, mulþi copii ºi prosperitate, toate într-o mãsurã mult mai mare decât avusese înainte.

Nu este permis sã se recurgã la avort nici dacã s-ar concepe un copil nedorit. Concepþia nedoritã a unui copil nu dã dreptul cuiva sã recurgã la avort (acest caz l-am explicat la începutul materialului, în paragraful 1, deoarece este un motiv mai des invocat).
Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la început, poate deveni acceptat, apoi dorit ºi iubit, iar un copil dorit la început, poate deveni nedorit datoritã comportamentului sãu negativ de mai târziu.

Nu este permis sã se recurgã la avort nici dacã s-ar concepe copilul din relaþii sexuale care au loc înainte de cãsãtoria creºtinã sau, mai rãu, din relaþii care au loc în afara cãsãtoriei creºtine Chiar dacã a avut relaþii sexuale înainte de cãsãtoria creºtinã (relaþii sexuale pre – maritale) sau, mai rãu, în afara cãsãtoriei creºtine (relaþii sexuale extra – maritale), nu trebuie sã-ºi ucidã copilul, ci trebuie sã-l nascã ºi, dacã nu-l poate creºte, sã aleagã una sau mai multe dintre soluþiile alternative descrise în paragraful 2.
Dacã îl poate creºte ea însãºi, nu trebuie sã se teamã cã se va cãsãtori greu din cauzã cã are copil, cãci sunt atâþia bãrbaþi care iau în cãsãtorie femei cu copii, fie cã au ºi ei copii, fie cã nu au. Sau poate cã se va cãsãtori cu tatãl copilului. Dacã va apela la asociaþiile de mai sus sau la alte asociaþii pentru viaþã în alte oraºe, va primi ajutor material ºi, dacã va dori, va putea locui la un centru maternal pânã la un timp dupã naºtere ºi apoi va putea lãsa copilul la o familie care acordã asistenþã maternalã pentru un timp, apoi îl va putea lua înapoi. O altã soluþie este adopþia, dacã pãrinþii doresc aceasta. Dacã mama este elevã sau studentã poate sã meargã la ºcoalã ºi cât timp este însãrcinatã ºi dupã ce naºte. Dupã cum am vãzut, cel mult dupã câteva luni de la concepþie, mama aproape întotdeauna trece de la împotrivire la acceptare ºi de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil ºi pentru pãrinþii tinerei mame necãsãtorite: chiar dacã, poate, la început unii dintre ei se împotrivesc naºterii copilului, cel mult dupã câteva luni de la concepþie se obiºnuiesc cu gândul cã fiica lor va naºte copilul. ªi, oricum, fata nu trebuie sã asculte de pãrinþi dacã aceºtia ar îndemna-o la avort sau la oricare alt lucru rãu.

Nu este permis sã se recurgã la avort nici dacã s-ar prevedea naºterea unui copil cu handicap (fizic sau psihic), boli incurabile sau malformaþii grave, pentru cã, în acest caz, ar însemna sã fim de acord ºi cu uciderea copiilor deja nãscuþi care au handicap, boli incurabile sau malformaþii grave sau cu uciderea adulþilor cu aceste deficienþe ºi atunci am fi ca în Germania lui Hitler, unde cei cu handicap sau cu boli incurabile erau exterminaþi. Dupã cum am vãzut, este acelaºi om începând de la concepþie, indiferent cã se aflã în interiorul organismului mamei sau în exteriorul acestuia. Orice viaþã, chiar ºi cea cu deficienþe, este sacrã ºi inviolabilã. Viaþa umanã trebuie primitã indiferent de calitatea ei. Studii bine documentate aratã cã persoanele cu malformaþii nu sunt mai puþin bucuroase de viaþã decât persoanele zise „normale”. Cea mai mare parte a pãrinþilor care au un copil handicapat se declarã fericiþi cã au copilul ºi aproape toþi declarã cã ei, copiii handicapaþi, se simt fericiþi. În toate þãrile este impresionant numãrul pãrinþilor cu copii handicapaþi care militeazã împotriva avortului.

Nu este permis sã se recurgã la avort nici dacã femeia a rãmas însãrcinatã în urma unui viol sau în urma unui incest, pentru cã nu trebuie sã fie ucis copilul pentru delictul tatãlui sãu. Existã în moralã un principiu foarte clar: nu se poate repara o nedreptate printr-o altã nedreptate ºi mai mare. În plus, femeia care a fost victima unui viol sau incest, dacã a rãmas însãrcinatã ºi face avort, adaugã o traumã ºi mai mare la trauma psihicã pe care o suferã în urma violului. Indiferent cum vine copilul la existenþã (din viol, incest sau altfel) este o fiinþã umanã în care Dumnezeu ºi-a pus chipul Sãu, ºi are dreptul la viaþã.
Este adevãrat cã existã ºi unele cazuri dureroase, dramatice. Dar este tot adevãrat cã e nedrept sã se recurgã la ucidere pentru a rezolva aceste cazuri, oricât ar fi ele de dureroase ºi de dramatice. Avortul nu trebuie fãcut în nici un caz. Dupã cum am vãzut, nici un om nu vine la existenþã din întâmplare, ci din voinþa lui Dumnezeu.

Ce e de fãcut în cazul în care trebuie sã se aleagã între viaþa mamei ºi viaþa copilului? În practicã, în zilele noastre, o asemenea situaþie disperatã este extrem de rarã. Uneori medicii exagereazã situaþia realã spre a o speria pe mamã ºi a o determina sã-ºi avorteze copilul. O fac din ignoranþã profesionalã, din dorinþa de câºtig sau din diferite alte motive. Dar chiar în cazul real cã viaþa mamei este în pericol, este de datoria medicului sã susþinã în viaþã atât mama cât ºi copilul, utilizând toate mijloacele terapeutice. Dacã s-au utilizat toate mijloacele pentru a salva atât mama cât ºi copilul, tot nu trebuie fãcut avortul, însã în acest caz poate fi ºi situaþia unui act cu dublu efect, adicã sã fie permis sub aspect moral un tratament sau o operaþie necesarã pentru a salva viaþa mamei, deºi se prevede cã, indirect, va muri copilul: în acest caz, moartea copilului e un efect secundar dureros, dar nedorit. Dar nici într-un caz nu trebuie sãvârºitã în mod direct avortarea copilului. Un medic croat, Dr. Antun Lisec, spune de exemplu despre sarcina extrauterinã: „Sarcina extrauterinã este o provocare pentru cadrele sanitare, în special pentru ginecologi, care ar trebui sã descopere ce ar fi de fãcut fãrã a ucide copilul nenãscut, a-i da ºansa sã-ºi continue creºterea ºi în acelaºi timp a preveni moartea mamei.” („Darul Vieþii”, nr. 6, iunie 2004). Sunt ºi mame care se sacrificã pentru a putea trãi copilul. O astfel de mamã martirã a fost Gianna Beretta Molla, care a fost ºi medic. Ea a trãit între anii 1922 ºi 1962în Italia. A acceptat sã-ºi riºte viaþa, la numai 39 de ani, refuzând sã-ºi avorteze fetiþa. A refuzat sã urmeze tratamentul care i-ar fi putut salva viaþa, dar care i-ar fi provocat avortul. Înainte de naºterea grea îi repeta soþului ei: „Dacã trebuie sã alegeþi între mine ºi copil, nici o ezitare: alegeþi, o cer hotãrât, alegeþi copilul. Pe el sã-l salvaþi.” În faþa obligaþiilor pentru familie a trebuit sã aibã întâietate obligaþia de a nu-ºi ucide copilul. A nãscut fetiþa care era al patrulea copil, dar ea a murit pentru viaþa copilului ºi a fost beatificatã (declaratã fericitã) la 24 aprilie 1995. La beatificare au participat ºi soþul împreunã cu copiii ei. Beatificarea este o etapã premergãtoare canonizãrii . Pe data de 21 decembrie 2003, Biserica Catolicã a recunoscut un miracol obþinut prin mijlocirea ei, iar pe 16 mai 2004 a fost canonizatã. Multe mame în aºteptarea naºterii se îndreaptã cãtre Sfânta Gianna pentru a-i cere ajutorul, iar altele pentru a-i cere curajul de a spune “nu” avortului. Biserica Catolicã spune despre Sfânta Gianna ºi despre alte mame ca ea: „Acestea sunt mamele care, într-o lume atât de cufundatã în întuneric, aprind lumini de speranþã. Într-o lume în care prea uºor se poate ucide, aceste mame radical creºtine, au curajul sã primeascã ºi sã apere viaþa. Cu orice preþ, plãtind chiar preþul vieþii. Fiindcã viaþa vine de la Dumnezeu ºi trebuie primitã ca un dar al Sãu”. „Cine nu ar fi cuprins de cea mai autenticã admiraþie la vãzul acelei mame care, în pericolul aproape sigur al morþii, se sacrificã în mod eroic pentru a putea salva viaþa copilului ei? Ceea ce suferã ea pentru a se achita de obligaþia sa naturalã, îi poate rãsplãti numai Dumnezeu ºi o va ºi rãsplãti nu numai cu o mãsurã bunã, ci cu una care se revarsã.” („Casti connubiis” – „Cununia curatã”).
Informaþii despre Sfânta Gianna se gãsesc ºi pe site-ul urmator:
http://www.hli.org/gianna_molla/

Deci, nici un motiv, oricare ar fi el, nu dã dreptul cuiva sã recurgã la avort.

De la: TF_, la data 2009-07-04 16:50:55iar a scapat vieru de la socola,feriti-va...a venit acum si mai fioros !!! ia uitati catamai mesajul a postat...!!!
http://4life-romania.blogspot.com

De la: Dea, la data 2009-07-06 13:51:47Mai lasa-ma cu romanele astea..spune ce ai de spus si gata...

De la: antonia_p_, la data 2009-07-09 14:44:41

De la: Dea, la data 2009-07-06 13:51:47Mai lasa-ma cu romanele astea..spune ce ai de spus si gata...

Draga Dea, in timp ce altii nu au nimic concret de spus, mesajele lui chiar sunt pertinente si bine puse la punct. Iar aceste informatii sunt foarte utile, pentru cine vrea si nu ii este lene sa citeasca, desigur. De asta ajung multi sa spuna: "nu stiam", pentru ca refuza sa primeasca informatia, chiar si atunci cand cineva a muncit pentru a se documenta si a le-o oferi pe tava

De la: TF_, la data 2009-07-09 21:48:06

De la: antonia_p_, la data 2009-07-09 14:44:41

De la: Dea, la data 2009-07-06 13:51:47Mai lasa-ma cu romanele astea..spune ce ai de spus si gata...

Draga Dea, in timp ce altii nu au nimic concret de spus, mesajele lui chiar sunt pertinente si bine puse la punct. Iar aceste informatii sunt foarte utile, pentru cine vrea si nu ii este lene sa citeasca, desigur. De asta ajung multi sa spuna: "nu stiam", pentru ca refuza sa primeasca informatia, chiar si atunci cand cineva a muncit pentru a se documenta si a le-o oferi pe tava

draga antonia i-ati avant si mergi cu Dumnezeu inainte ca ne plictisesti....i-al si pe cezarica cu tine si vedeti-va de ale voastre...

De la: enemgabriel, la data 2009-07-09 21:56:14

De la: TF_, la data 2009-07-09 21:48:06draga antonia i-ati avant si mergi cu Dumnezeu inainte ca ne plictisesti....i-al si pe cezarica cu tine si vedeti-va de ale voastre...

Vezi tu mai tinere,oameni ca tine care nu citesc se numesc inculti,faptul ca nu citesti ce a scris domnul de mai sus ma face sa cred ca nu ai rabdare sa citesti nici titlul unei poezi daramite sa citesti lucruri benefice unei vieti frumoase si armonioase.Iti plac comentariile scurte pentru ca nu sti sa citesti,apoi postezi jigniri si lucruri urate despre cum ar trebui sa fie condusa lumea de un incult ca tine.