avort

ce anticonceptionale sa iau?

mastoza fibrochistica

Dyana_24 Postat pe 17 Iulie 2009 14:24

hai sa fim seriosi cu impartasania, eu nu m-am spovedit si impartasit din clasa a 7a-au trecut ceva ani, si nu mi-a impus nimeni....nu mai implicati religia....fiecare crede in ce vrea.....
Dyana_24 Postat pe 17 Iulie 2009 14:25
De la: Dyana-24, la data 2009-07-17 14:25:55hai sa fim seriosi cu impartasania, eu nu m-am spovedit si impartasit din clasa a 7a-au trecut ceva ani, si nu mi-a impus nimeni....nu mai implicati religia....fiecare crede in ce vrea..... Mi-a placut la ultimul Succes Day un domn care spunea asa:fiecare dintre noi ne ducem seara la culcare si spunem rugaciunea,da-mi Doamne pe aia ,pe aia si pe aialalta,Dumnezeu se uita la ala de jos si se intreaba:nu mai inteleg nimic,i-am dat astuia 2 maini sa ia tot,sa apuce i-am dat 5 degete,i-am dat doi ochi sa aleaga ceea ce vrea,2 urechi cat borcanul de mare sa auda numai ceea ce vrea,un selector(creierul)sa aleaga numai lucruri bune,i-am dat o gura sa ceara si sa spuna ceea ce vrea,i-am dat 2 picioare sa plece de acolo de unde nu-i place si sa mearga unde ii place,si asta sta ca tampitul si ma roaga in fiecare seara.

enemgabriel Postat pe 17 Iulie 2009 15:04

darksukkubus69 Postat pe 17 Iulie 2009 21:58
De la: Natasha, la data 2008-11-20 20:24:54am facut un avort in urma cu 2 saptamani.este cea mai nmare greseala din viata mea.nu as fi vrut sa fiu nevoita sa fac asa ceva,dartocmai asta am facut.este dureros. salut natasha ce voiam sa te intreb cum a fost cand ai facut avort ce tia facut prima data dami si mie niste detalii. nu am trecut niciodata prin asa ceva dar am o prietena is ma inebuneste ca vrea sa faca avort nush ce sai zik si habar nuam ce sfaturi sai dau cum o sa fie ce o sai faca,,te rog sa imi rasp
petronik010792 Postat pe 23 Iulie 2009 15:08
De la: healthy004662, la data 2009-07-23 15:08:37 De la: Natasha, la data 2008-11-20 20:24:54am facut un avort in urma cu 2 saptamani.este cea mai nmare greseala din viata mea.nu as fi vrut sa fiu nevoita sa fac asa ceva,dartocmai asta am facut.este dureros. salut natasha ce voiam sa te intreb cum a fost cand ai facut avort ce tia facut prima data dami si mie niste detalii. nu am trecut niciodata prin asa ceva dar am o prietena is ma inebuneste ca vrea sa faca avort nush ce sai zik si habar nuam ce sfaturi sai dau cum o sa fie ce o sai faca,,te rog sa imi rasp Sfatuieste-o mai bine sa nu faca avort. Isi va ucide propriul copilas.
antonia_p_ Postat pe 23 Iulie 2009 19:45
De la: petronela010792, la data 2009-07-23 15:08:37 De la: Natasha, la data 2008-11-20 20:24:54am facut un avort in urma cu 2 saptamani.este cea mai nmare greseala din viata mea.nu as fi vrut sa fiu nevoita sa fac asa ceva,dartocmai asta am facut.este dureros. salut natasha ce voiam sa te intreb cum a fost cand ai facut avort ce tia facut prima data dami si mie niste detalii. nu am trecut niciodata prin asa ceva dar am o prietena is ma inebuneste ca vrea sa faca avort nush ce sai zik si habar nuam ce sfaturi sai dau cum o sa fie ce o sai faca,,te rog sa imi rasp Rugaciunea unui copil nenascut lasatii pe copii sa traiasca,nu ii omorati aparatii nu le faceti rau,viata lor depinde de voi Sarut mana, mamicuta mea, Sunt eu, cel din pantecele tau care-ti soptesc la ureche cat sunt de speriat, de trist si de indurerat pentru ca vrei sa ma omori, crezand ca-ti sunt o grea povara... Tu nici nu stii cat e de greu sa nu-ti aud cantecul de leagan, sa nu ma bucur de mangaierile tale, sa nu iti vad chipul, maicuta draga! Cat as vrea sa ma cuibaresc la pieptul tau izvorator de tihna, liniste si dragoste! Ce puternici am putea fi impreuna, cum am invinge toate necazurile si, mai ales, ce frumoasa ar fi viata alaturi de tine! Dar tu vrei sa ma ucizi... As vrea si eu sa ma pot bucura de frumusetea cerului senin, sa alerg pe campul inflorit si sa-ti impletesc mandra cununita. Nu te gandi ca sunt mic si neputincios pentru ca, primindu-ma pe mine in viata ta, mamico, pe Pruncul Hristos il primesti. Mamico, trebuie sa-ti marturisesc ce frica-mi este de lama taioasa a chiuretei care ma va sfasia curand si ma va transforma in bucatele fara viata care vor ajunge la gunoi...! Oare tu nu auzi cum imi bate inimioara si cum tremur de frica? Eu iti aud foarte bine inima de aici, din burtica ta. Mama, as vrea sa ma pot uita in ochii tai si sa te rog sa ai mila de mine, sa-ti zambesc dragalas - cum numai eu stiu - si sa te strang in brate cu manutele mele grasune. Vreau sa-ti dau forta si curaj, incredere si convingerea ca NU omorandu-ma pe mine vei scapa de necazuri, ci abia atunci vei da de greutati, pentru ca-l vei mania pe Bunul Dumnezeu. Imagineaza-ti ce inseamna pentru mine sa port povara nedreptatii tale, cand ma dai nu numai mortii pamantesti, care e atat de grea si de dureroasa, dar ma lipsesti si de lumina lui Hristos. Acum, in ultimul ceas, ma rog Maicii Domnului sa te lumineze si sa-ti dea putere, intelepciune si un pic de dragoste si mila pentru mine, cel ce sunt trup din trupul tau, suflet din sufletul tau, copilul tau nevinovat si nenascut. Amin! Despre avorturi - poezie de P�rintele Ilie Cleopa Oare mam� s� mai fie Aceea ce-�i omoar� fiii? Care fiar� vreodat� �i-a omor�t a sa fat�? Nici o fiar�, tu s� �tii, Nu-�i omoar� ai s�i fii, Numai mama cea cre�tin� S-a f�cut ca o hain�. Este mai rea ca o fiar�, E de pl�ns �i de ocar� Ca ea �i omoar� fiii �i este vas al urgiei. A lui Dumnezeu urgie O va munci pe vecie C� pe pruncii ei cei vii Ea i-a dat la c�s�pii. Pe la doctori i-a ucis, Cu gheena ea s-a aprins C� nevinova�ii prunci I-a supus la grele munci Spre a fi t�ia�i buc��i �i arunca�i prin g�le�i. Vai �i-amar de-acele mame Ce �i-au m�ncat a lor carne. Nu carne de dobitoc Care se frige la foc, Ci carne de oameni vii, De nevinova�i copii. S� �ti�i voi, mame nebune, C� altfel nu v� pot spune, Care-avorturi a�i comis, De dou� ori a�i ucis. Nevinova�ilor prunci Le-a�i dat �ndoite munci; Trupul lor nevinovat �n cu�it l-a�i aruncat. Sufletul lor chinuit De lumin� l-a�i lipsit, C� botez n-au apucat �i-n lumin� n-au intrat. Iar �n ziua de apoi Ei v� vor p�r� pe voi, C� de via�� i-a�i lipsit �i raiul n-au mo�tenit. Iar c�nd voi o sa muri�i Iadul o s�-l mo�teni�i. Pl�nge�i acum cu amar Ca s� sc�pa�i de tartar. C�t mai este vreme-acum Merge�i la duhovnic bun, Cu lacrimi s� v� c�i�i �i s� v� m�rturisi�i, C-a�i ucis pe-ai vo�tri fii Si i-a�i omor�t de vii, Cu moartea cea mai amar� Voi i-a�i scos din via�� afar�. Pruncii cei nevinova�i Stau �n bezn� arunca�i, C�ci m�mica lor hain� N-a vrut s� le dea lumin�. Dumnezeu la �nceput, Pe Eva c�nd a f�cut, Cu un nume t�inuit "Via��" pe ea a numit. �i i-a spus copii s� nasc�, Cu-al ei lapte s�-i hr�neasc�, �n dureri s� nasc� fii, Spre-a fi mam� celor vii. Iar voi, mamelor nebune, Moarte sem�na�i �n lume, Din a dracilor pova�� Omor��i �i nu da�i via��. Diavolul u�or v�-n�eal� �i v� prinde cu momeal�, C�ci acela la-nceput Omor�tor s-a f�cut. Iar� voi lui a�i urmat, S�v�r�ind mare p�cat, Omor�nd pruncii de vii, Duc�ndu-i la c�s�pii. N-a�i fost voi izvor de viat�, Ci spre moarte-a�i fost pova��. N-a�i voit s� na�te�i prunci �i ve�i primi grele munci. De aceea voi s� �ti�i: Nu pute�i femei s� fi�i, Nu sunte�i femei de seam�, De nu vre�i s� fi�i �i mam�. Ori p�zi�i voi fecioria �i l�sa�i c�s�toria, Spre a fi femei alese �i a Domnului mirese. De nu-�i place fecioria, S� iube�ti c�s�toria, S� duci sarcina de mam�, S� fii femeie de seam�. S� nu te faci roab� pl�cerii �i unealta desfr�n�rii, Ci a na�terii durere S� o prime�ti cu pl�cere. C� pedeaps� vei avea �i de iad nu vei sc�pa Porunca de n-o p�ze�ti �i de na�teri te fere�ti. A te m�ntui dore�ti, Durerea s� o prime�ti. Durerea-�i aduce �ie Cereasca �mp�r��ie. De-ai ucis b�iat sau fat� Ce ar fi tr�it odat� Poate ar fi fost un om vestit Ce pe mul�i ar fi izb�vit. Poate-un �mp�rat sau domn Sau vreun sf�nt sau mare om, Care, de s-ar fi rugat, Suflete ar fi salvat, Pe mul�i ar fi m�ntuit, Chiar din focul cel cumplit, Pe mul�i ar fi ajutat S� aib� sufletul curat, Iar de-ar fi fost el un sf�nt �i om tare la cuv�nt, Prin ale sale cuvinte Pe mul�i lumina la minte, Spre-a �ntoarce la lumin� �i la vesnica odihn�, �i a le fi spre l�murire Spre ve�nica fericire. Mam�, mam� blestemat�, Ai g�ndit tu vreodat�, C�nd ��i ucideai copiii, C� ace�tia au s�-nvie �n ziua cea de apoi, C�nd vom �nvia �i noi, �i-au s�-�i cear� socoteal� Pentru moartea lor amar�? Pentru c� tu i-ai ucis �i-n �ntuneric i-ai trimis. Atunci ei te vor mustra �i-a�a te vor �ntreba: "Cum ai �ndr�znit tu, mam�, Mam� cu inima de-aram�, Ca s� ne ucizi pe noi �i s� ne dai la gunoi? N-ai g�ndit tu oare-atunci C� �n iad sunt grele munci Pentru cei rau ucigasi Care ucid copila�i? N-ai crezut c� vede Domnul Tot ceea ce face omul?" Vei da seama ce-ai f�cut �i c��i copii ai crescut. Ai ales numai pl�cerea �i ai ocolit durerea, Dar la judecat� atunci O s� ai amare munci. �i pentru a ta pl�cere Tu vei merge �n durere �i-a lui Dumnezeu m�nie Te va duce la pieire, �n iad te vei os�ndi, Munca o vei dob�ndi, De nu te vei poc�i �i nu te vei spovedi. N-AI VRUT SA FI MAMA Ce-am gresit eu, mama,VIATA sa mi-o iei? Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei? N-am cum sa ma apar, sa strig... n-am putere. Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere. Unde mi-e mormantul, in care cimitir? N-ai vrut sa gust,mama,al VIETII SFANT POTIR. Iti voi zice "mama"chiar de nu esti mama. Striga-ma pe nume... nu stiu cum ma cheama! Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis, Te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis. Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama, Desi mi-ai luat VIATA, tot mi-esti draga, mama. Glasul constiintei l-ai lasat deoparte. Tocmai tu, IUBIRE ma trimiti la moarte!? Tu din necredinta te-ai iubit pe sine, Eu cu atat mai tare te iubeam pe tine. Iar la Judecata cum sa te prezinti? Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti Ucigasa fapta tu n-o poti ascunde, N-o sa ai cuvinte pentru a raspunde. Sunt atatea mame ce-si doresc copii, Dati-ne o sansa sa ramanem vii. Cin'sa planga, Doamne;noaptea-atator drame Cine sa trezeasca ZECI DE MII DE MAME. Am omor�t un �nger odat�, i-am sf�iat ve�m�ntul de lacrimi �i suspine cu m�na mea p�tat� de s�nge �i de crime. �i ce p�cat� s�racul� c�ci gura lui de-o via��, �optindu-mi la ureche m�-nsenina cu bine. Acum e dus� �i-mi pare r�u c� nu mai are cine s�-mi fie� �ngeresc m�car o clip� �i iar p�cat� c�ci el era iubire: eu � micul om din el, El � lini�tea din mine. Am omor�t odat� un �nger �i i-am furat din s�nu-i gr�mada de minuni ce mi le-a pus �n cale �n drumul meu la vale din na�tere spre moarte� Dar n-am putut-o duce cu mine� era prea grea �i trupul meu prea singur ca s-o mai poat� �ine. �i-mi pare r�u acum c-am stins din el seninul cer, c�ci nu mai are cine s�-mai p�easc�-agale �i uneori� timid pe l�ng� mine. E minunat c�nd lumea-i f�cut� din lumin�! El� �mi ducea minunea eu� m� duceam pe mine.
lourdess Postat pe 4 August 2009 15:08
De la: cora75, la data 2009-07-02 09:42:02Lourdess, am 2 copii, sunt viata mea! Sunt lumina ochilor mei! Fara ei n-am ce sa cau pe Pamant! Zi si nopate ma rog la Bunul Dumnezeu sa mi-i tina sanatosi, sa mi-i fereasca de pericole si sa fim impreuna pana la adanci batraneti!!! Desi am doar 33 de ani, ma gandesc cat de dor imi va fi de ei cand eu nu voi mai fi printre cei vii... Acum urmeaza partea cu avortul: cand cel mic avea 2 ani (in 2006) am ramas iar insarcinata...fara sa vreau. Cand am iesit din baie cu testul de sarcina pozitiv, am cazut in genunchi scotand un geamat de durere crunta. Nu-l puteam pastra....Stiu ca nu am motive sau circumstante atenuante!!! Stiu!!! Dar am ales, incurajata de cei apropiati, sa fac avort ca asa e mai bine. Plangeam noptile cu mana pe burta, vorbeam cu el si-i ceream iertare (cum oare indrazneam???) bantuiam noptile pe net sa vad cum arata un embrion de varsta lui si cat de dezvoltat e...aveam cosmaruri din care ma trezea indurerat sotul meu... Cu toate astea am avortat. Am plans muuult....numai perna mea stie cat am plans. Au trecut 3 ani si inca plang. Am intrat pe acest topic vazand tema, parca dorindu-mi sa-mi rasucesc cutitul in rana. Ma pedepsesc pt ca merit! MI-E DOR DE EL.... Doamne cat de rau imi pare...si e tardiv. Oricine orice-ar spune stiu ca merit. Am luat viata unui bebe mic si nevinovat care putea deveni lumina ochilor mei, pe care sa-l ador cand face primii pasi sau ma striga prima data "mama".... E mult de scris...si vorbele n-au valoare. Ma uit la copiii mei cu drag si sufar ca lipseste unul... Ii strang in brate si ma gandesc la cel caruia nu i-am dat voie sa se nasca. Sunt un monstru! Mereu imi va fi dor de puiul meu ucis....de mine. Dar nu condamn avortul. Sunt multe cauze pe care le inteleg, chiar daca un avort inseamna ceva atat de dureros.... Toata viata voi duce durerea asta crunta...stiu ca nu va trece niciodata... Deci, draga mea, sper din tot sufletul sa nu ajungi sa fii nevoita sa faci vreun avort vreodata...Nu se stie niciodata...nu e cazul sa arunci cu pietre. Multe dintre noi, "mamele ucigase", avem suflet si constiinta si asta e o pedeapsa mai mare decat faptul ca ne critici tu aici... esti o ucigasa!!! un monstru!!! nu meriti sa traiesti , meriti sa te duci alaturi de copilul caruia i-ai luat zilele si care din cauza ta a murit"mult prea devreme"oricum ar fi murit poate la 100 de ani cine stie cate zile i-ar fi dat Dumnezeu dar ai avut tu UCIGASOOOOOOO sa i le iei mult prea repede RUSINE!!!RUSINE!!!RUSINE!!! "TU AI SUFLET??????? DACA AI FI AVUT NU TE CRACEAI SI LASAI UN NECUNOSCUT SA ITI MACELAREASCA BEBELUSUL CARE IN MOMENTUL IN CARE URMA SA FIE MACELARIT ERA FERICIT ACOLO dar ai avut tu grija CRIMINALA MAMICA CE ESTI sa il arunci la gunoi , nu te poti numii "MAMA"tu te numesti doar ucigasa cu 2 copii nascuti dintr-o minune, mai ai si tupeul sa spui ca mangaiai burtica cu sufletelul acelea nevinovat dar cu toate astea te-ai dus sa il omori,nu te inteleg de ce???????de ce l-ai omorat???????de ce nu i-ai dat dreptul sa isi cunoasca fratiorii sa se joace impreuna,de ce???????de ce nu iai dat dreptul la viata asa cum a decis Dumnezeu , de ce te-ai luat dupa rudele tale ucigase niste nenorociti de rude ai niste CRIMINALI CU SANGE RECE,carora le-ai permis sa decida asupra vietii copilului tau,ce drept aveau ei???????mai spui ca plangeai inainte sa il ucizi atunci de ce ai facut-o ???????de ce ???????lai trimis in iad nevinovat,dar sa stii un lucru in fiecare an cand trebuia sa fie ziua lui il ia Dumnezeu la el si il face fericit il sarbatoreste ,asta pt ca tu nu ia vrut sa il ai si sa ii faci si lui onomasticile sa ii dai sa manance tu iai dat iai oferit MOARTEA ,atat iai dat in dar mamico MOARTEA PROPRIULUI TAU COPIL lai privat de intalnirea cu fratiorii lui,iai luat dreptul de asi cunoaste vreodata colegii,sotia,viitorii copii ai lui care datorita tie nici ei nu se vor mai naste,tu in loc ca o mama iubitoare sa il iubesti sa il pazesti tu lai ucis RUSINE!!!RUSINE!!!RUSINE!!!
lourdess Postat pe 5 August 2009 18:56
Iar tu ai merita sa ajungi intr-o clinica de psihiatrie si sa putrezesti acolo! Te crezi vreo sfanta, cumva?! Crezi ca ai vreun drept sa condamni tu pe altii?! Mai bine ia-ti pastilele si nu mai seca lumea pe aici cu iubirea ta de plozi nenascuti! Oamenii ca tine fac pe aceste femei care ajung la avort, sa se simta vinovate, desi nu sunt vinovate cu nimic, au luat decizia potrivita pt momentul respectiv! Si daca avorteza, ce??? E problema ta, cumva! Hai sari in sus ca pe mine ma distrezi cu accesele tale de "sfintenie"!
darksukkubus69 Postat pe 5 August 2009 19:11
De la: darksukkubus69, la data 2009-08-05 19:11:36Iar tu ai merita sa ajungi intr-o clinica de psihiatrie si sa putrezesti acolo! Te crezi vreo sfanta, cumva?! Crezi ca ai vreun drept sa condamni tu pe altii?! Mai bine ia-ti pastilele si nu mai seca lumea pe aici cu iubirea ta de plozi nenascuti! Oamenii ca tine fac pe aceste femei care ajung la avort, sa se simta vinovate, desi nu sunt vinovate cu nimic, au luat decizia potrivita pt momentul respectiv! Si daca avorteza, ce??? E problema ta, cumva! Hai sari in sus ca pe mine ma distrezi cu accesele tale de "sfintenie"! Mai bine te-ai intoarce pe centura de unde ai venit. Sau ai intrat ca sa racolezi indivizi de pe forum?
antonia_p_ Postat pe 5 August 2009 19:21
De la: antonia_p_, la data 2009-08-05 19:21:00 De la: darksukkubus69, la data 2009-08-05 19:11:36Iar tu ai merita sa ajungi intr-o clinica de psihiatrie si sa putrezesti acolo! Te crezi vreo sfanta, cumva?! Crezi ca ai vreun drept sa condamni tu pe altii?! Mai bine ia-ti pastilele si nu mai seca lumea pe aici cu iubirea ta de plozi nenascuti! Oamenii ca tine fac pe aceste femei care ajung la avort, sa se simta vinovate, desi nu sunt vinovate cu nimic, au luat decizia potrivita pt momentul respectiv! Si daca avorteza, ce??? E problema ta, cumva! Hai sari in sus ca pe mine ma distrezi cu accesele tale de "sfintenie"! Mai bine te-ai intoarce pe centura de unde ai venit. Sau ai intrat ca sa racolezi indivizi de pe forum? iar tu mai bine te-ai lua de mana cu lourdess si cu vieru si v-ati duce in padure...nu are nimeni nevoie de parerile voastre de 1 leu si cinspe' bani..!!! se vede de la o posta ca nu va uitati in oglinda dimineata...decat sa vorbiti fara rost,mai bine ati pune masa si ati face ceva util pt acei copii care sunt fara parinti,din cauza ca acei parinti nu au luat o decizie inteleapta la momentul oportun !!!
4Life Postat pe 5 August 2009 19:45
De la: TF_, la data 2009-08-05 19:45:25iar tu mai bine te-ai lua de mana cu lourdess si cu vieru si v-ati duce in padure...nu are nimeni nevoie de parerile voastre de 1 leu si cinspe' bani..!!! se vede de la o posta ca nu va uitati in oglinda dimineata...decat sa vorbiti fara rost,mai bine ati pune masa si ati face ceva util pt acei copii care sunt fara parinti,din cauza ca acei parinti nu au luat o decizie inteleapta la momentul oportun !!! Produsele tale pe care incerci sa le vinzi nu fac nici un leu si cinspe bani. Nu mai vinde gogosi la oameni. Multi dintre copii sunt parasiti din cauza unor barbati ca tine, iresponsabili. Imi amintesc ce scriai pe un alt topic. Te bucurai nevoie mare ca amicul tau a scapat fara sa plateasca pensie alimentara propriului copil. De parca fusese violat saracul. Multe femei fac avort din cauza unor asemenea specimene, care dau biri cu fugitii dupa ce si-au atins scopul. Bleah. Asa ca fetelor, aveti grija. Nu oferiti margaritare la porci. Nu va sacrificati pe voi si pe copilasul vostru.
antonia_p_ Postat pe 5 August 2009 20:06
asculta cretino la ce zice fata aia....eu am 17 ani sh copilu meu a venit pe lume (fara programare) sunt fericita sh mandra de el....am o fetita de 9 luni....am fost pusa intro postura sh o situatie foarte proasta cand eram insarcinata in doar o luna sh 10 zile....prietenul meu sh q mn am decis sa mergem la ginegologie,sa fac un control k aveam probleme q ovarul stang k pe cel drept nul mai am din pacate...am fost operata la 12 ani....in fine sh dupa control doctorul nea dat vestea k sunt insarcinata....eu nestiind k pot face copii....in sufletul meu a fost o bucurie imensu q toate k eram sh sunt inca un copil eram extrem de fericita....sunt constienta k este prea devreme dar mai bn mai devreme decat deloc(mai bn mai tarziu decat de loc era vb dar la mn e invers)asa sh dupa ce am iesit de la doctor pietenul meu era voarte suparat sh il tot pisaleam ce are sh na nu stiam ce tot are k lam vaz k nu e prea fericit de aceasta veste aveam 2 ani decand eram q el....sh dupa 2 zile care nici nu dadusem ochi in ochi vine sh imi sp defapt maobliga sa merg la doctor sa avortez am inceput sa plang eram disperata ma pus sa aleg intre el sh bebelush...iam sp k ii dau raspunsul mai tarziu ....lam sunat apoi dupa vreo jum de ora sh iam spus k nu am nevoie de nici un ban de la el sh k,copilu meu va trai km dealtfel sh el traieste sh am sp k decat sa las un sflet sa moara mai degraba ii las pe amandoi sa traiasca...el nu avea cuvinte nu stia ce sa mai sp sh mia inchis tel....sh de atunci nici nu neam mai vaz....sh akm am o fetita sanatoasa sh frum de 9 luni.....sh e viata mea....nici tatik nu ne trebuie lasa......asta e povestea mea la 17 ani....asa k domnisoara de mai sus lasa tupeu jos sh gandestete k nai sa traiesti 1000 de ani....sh k dmnz nu bate q paru ai sa vezi u consecintele mai tarziu k dmnz nu a dat acest copil ca nu avea ce face la dat q un scop iar u i lai distrus idioatooooooooooooooooooooo
2p3ista Postat pe 5 August 2009 20:08
Antonia, iubire, si tu ai probleme cu poza mea?! Ca mai au ai altii/ altele! Nu lucrez draga pe centura ... este neigienic si incomod pt mine, am alte preferinte... Nici pe forumuri nu prestez, imi place sa vad inainte... Si oricum, nu-mi amintesc sa ma fi adresat tie! 2p3ista, scumpo, la care "domnisoara" te referi, ca nu prea pricep?! Cat despre faptul ca ai facut un copil la 17 ani.... mai bine ti-ai fi vazut de scoala, mai exact de orele de limba romana, decat sa te 'reproduci" la varsta asta!
darksukkubus69 Postat pe 5 August 2009 21:27
TF, nu-ti bata capul... nu ai cu cine!
darksukkubus69 Postat pe 5 August 2009 21:29
Pentru lourdess: Esti o bolnava psihic! Esti o obsedata! Esti patetica! TE CREZI DUMNEZEU??? Cum iti permiti sa acuzi si sa judeci in halul asta? Felul in care vorbesti aici pe forum nu denota credinta, ci cretinitate! Mai gandeste-te....daca ai cu ce!
cora75 Postat pe 6 August 2009 09:22
Vezi, vezi??? Si eu am zis asa, dar imediat s-au gasit alte specimene asemanatoare cu ea, ca sa comenteze!
darksukkubus69 Postat pe 6 August 2009 09:43
lourdess- esti nebuna? alea sunt incurajari? cum iti permitit sa jignesti in halul ala pe cineva? Mare e gradina Domnului si multi prosti sar gardu'! Draga mea, te cred ca esti impotriva, dar mai abtine-te la jigniri....vezi ca D-zeu te poate pedepsi si pe tine, ptr ca judeci......si te poate pedepsi rau....bau- bau!!!!
Dyana_24 Postat pe 6 August 2009 15:56
De la: darksukkubus69, la data 2009-08-05 21:27:59Antonia, iubire, si tu ai probleme cu poza mea?! Ca mai au ai altii/ altele! Nu lucrez draga pe centura ... este neigienic si incomod pt mine, am alte preferinte... Nici pe forumuri nu prestez, imi place sa vad inainte... Si oricum, nu-mi amintesc sa ma fi adresat tie! 2p3ista, scumpo, la care "domnisoara" te referi, ca nu prea pricep?! Cat despre faptul ca ai facut un copil la 17 ani.... mai bine ti-ai fi vazut de scoala, mai exact de orele de limba romana, decat sa te 'reproduci" la varsta asta! hai ca-mi placi!!!!!!
Dyana_24 Postat pe 6 August 2009 16:00
Da' nu vezi ca unora nu le plac?! He he!
darksukkubus69 Postat pe 6 August 2009 18:20
De la: darksukkubus69, la data 2009-08-06 09:43:50Vezi, vezi??? Si eu am zis asa, dar imediat s-au gasit alte specimene asemanatoare cu ea, ca sa comenteze![bolhaito /quote] fa jegoasa borhaito nasoalo bagaboanto sa iti vezi de treaba ta de ucigasa
lourdess Postat pe 6 August 2009 18:41
lordess,esti bolnava psihic fetito...cauta-te la un psihiatru cat de curand...ar trebui sa face o sesizare catre protectia copilului,esti un mare pericol lasat liber pe strazi,un mare pericol pt copii tai si pt oamenii din jur !!! si tare urat vorbesti,mahalagioaica in toata regula,nu alta...sa-ti fie RUSINE !!!
4Life Postat pe 6 August 2009 18:55
DREPTUL LA VIA�� �n primul r�nd v� invit pe blogul urm�tor: http://www.augustincezar.blogspot.com/ Acest blog con�ine : Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este om din momentul concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative pentru a nu face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe site-uri asem�n�toare. Intra�i �i pe blogul urm�tor: http://www.cezar-iasi.blogspot.com/ Pe acest blog g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc. V� rog intra�i bloguri �i trimite�i-le mai departe ca s� fie de folos �i altora. Chiar merit�. Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu. Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat la adresa de e-mail [email protected] sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�. Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii! Nu avem dreptul s� ne atingem de via��. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci nici un copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� ! Este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este fiin�� uman� din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, zigotul posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt programate �n codul genetic. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. �i suflete�te omul este om din momentul concep�iei, pentru c� Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei. Preciz�ri ini�iale: - Informa�iile medicale din acest material sunt preluate din c�r�i de specialitate �i sunt conforme cu rezultatele cercet�rilor �tiin�ifice. Informa�iile religioase sunt preluate din c�r�i de religie. Aceste informa�ii fac parte �i din lucrarea mea de licen��, intitulat� �Dreptul la via�� o perspectiv� etic�.� - Aici este doar o mic� parte din materialul Dreptul la via��, pe care �l pute�i citi �n �ntregime pe blogurile prezentate mai sus. - Este bine s� citi�i acest material �n �ntregime, pentru a �n�elege �n mod complet argumentele expuse. - Ar fi bine ca, dup� ce citi�i acest material, s�-l recomanda�i �i altora, �mpreun� cu blogurile prezentate mai sus, pentru ca astfel s� foloseasc� �i altor persoane. I. OMUL ESTE OM DIN MOMENTUL CONCEP�IEI � ARGUMENTE BIOLOGICE �I RELIGIOASE : 1) Argumente biologice �ntrebarea �c�nd �ncepe via�a uman�?� apar�ine �tiin�ei trecutului. Ast�zi avem r�spunsul la aceast� �ntrebare din partea celei mai avansate �tiin�e biologice (genetica). Unul dintre cei mai de seam� reprezentan�i ai acestei �tiin�e, geneticianul francez J�r�me Lejeune , ne r�spunde prin afirma�ia pe care a f�cut-o: �Omul este om din momentul concep�iei. Fiin�a omeneasc� este de atunci des�v�r�it� �i unic�.� Afirma�ia sa este confirmat� de cercet�ri f�cute �n Anglia, Fran�a �i S.U.A., care au fost acceptate de comunitatea �tiin�ific� interna�ional�. Deci, �n zilele noastre, s-a dovedit �n mod clar c� un copil este fiin�� uman� din momentul concep�iei, adic� din momentul fecunda�iei. J�r�me Jean Louis Marie Lejeune (1926-1994) a fost un pediadru �i genetician francez, cunoscut mai ales pentru descoperirea leg�turii �ntre diverse boli �i defectele de cromozomi. Iat� �nc� o declara�ie a sa: "�tiin�a nu are dubii c� via�a omului �ncepe �n momentul fecund�rii. Via�a fiec�ruia dintre noi are un �nceput unic. Acesta este momentul �n care toat� informa�ia genetic� necesar� �i suficient� pentru a alc�tui un individ special pe care �l vom numi mai t�rziu Petru sau Maria, �n dependen�� de construc�ia genetic�, atunci c�nd va fi adunat� informa�ia suficient� �i necesar�. Acest lucru are loc anume �n acel moment c�nd capul spermatozoidului p�trunde �n celula feminin�, �n ovul. �n asemenea momente, informa�ia, transmis� de c�tre tat�, se �nt�lne�te �n celula feminin� cu informa�ia transmis� de mam�. Cunoa�tem c� acest lucru este cunoscut tuturor biologilor, anume c�, dup� fecundare, nici o alt� informa�ie nu mai poate fi dob�ndit�. �n orice etap� a dezvolt�rii sale, embrionul �i p�streaz� individualitatea �i umanitatea sa �i el apar�ine speciei homo sapiens. �n momentul fecund�rii, avem de a face cu un om, c�ci informa�ia care se con�ine �n cromozomi este informa�ia transmis� de un om." Pentru a vedea declara�iile geneticianului J�r�me Jean Louis Marie Lejeune intra�i pe site-ul urm�tor : http://www.avort.ro/marturie-Jerome-Lejeune.php G�si�i, de asemenea �i m�rturii ale femeilor, documentare �i sfaturi. Deci, recentele progrese ale �tiin�elor biologice dovedesc clar c� noua fiin��, chiar de la concep�ie, posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul fecunda�iei. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Toate tr�s�turile corpului omenesc sunt concentrate �n codul genetic. �n momentul �n care gametul masculin (spermatozoidul) p�trunde �n gametul feminin (ovulul), se formeaz� zigotul, care poart� �n el noul cod genetic, un nou program conform c�ruia se va dezvolta, �nscris �n cei 46 de cromozomi (cantitatea normal� de ADN) . Savantul Robert Edwards a definit ovulul fecundat (zigotul): �o fiin�� uman� microscopic� �n stadiul cel mai precoce de dezvoltare.� Zigotul, noua fiin�� uman� minuscul�, va trece �n continuare prin stadii de dezvoltare care vor primi diferite nume: embrion, f�t. �ns� nu exist� vreo discontinuitate, vreun salt calitativ sau vreo modificare revolu�ionar� de la un stadiu de dezvoltare la altul. Profesori universitari �i medici de la Facultatea de Medicin� din Tesalonic precizau �n 1986 c� �omul exist� ca om din clipa concep�iei.� Medicul ginecolog grec G. Papaevanghelu afirm� c� �omul exist� din momentul concep�iei �i via�a nu �ncepe abia dup� formarea deplin� a tuturor organelor (luna a doua - a treia), cum se credea mai �nainte.� Societatea Medical� Panelen�, la congresul medical din 1985 a sus�inut, conform datelor actuale ale medicinii, c� ��nceperea vie�ii omului coincide cu momentul fecunda�iei�. Aceea�i pozi�ie a avut-o �i Asocia�ia Medicilor din Atena, �ntr-un memoriu trimis Guvernului. Geneticianul Robert Debr� spune: �Via�a uman� �ncepe cu celula fecundat�. Nu exist� nici o etap� �n care s� ai dreptul s� o opre�ti.� Faptul c� un copil este fiin�� uman� din momentul concep�iei a fost dovedit recent de �tiin��, dar religia a afirmat �ntotdeauna acest lucru. �n afar� de codul genetic, copilul are �i spirit creat de Dumnezeu �n clipa concep�iei, �n ovulul fecundat, dar despre aceasta mai pe larg c�nd vom ar�ta argumentele religioase. Marele fiziolog Nicolae Paulescu scria c� �z�mislirea se face �n momentul �nt�lnirii celor dou� celule sexuale, a c�ror unire formeaz� ovulul fecundat. �n acel moment, Dumnezeu trimite (creeaz� �n ovulul fecundat � n.n.) sufletul.� (Nicolae Paulescu, �Fiziologie Filosofic� � �No�iunile �suflet� �i �Dumnezeu� �n Fiziologie�). Concep�ia nedorit� a unui copil nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort (�i nici un alt motiv nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort, dup� cum ve�i vedea �n cadrul materialului). Nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu �i El �i va ajuta pe p�rin�i s� le asigure copiilor cele necesare vie�ii prin posibilit��ile pe care le scoate �n cale. �n plus, ajut� �i statul �i multe asocia�ii, ONG-uri �i funda�ii (unele adrese �i telefoane ale acestora sunt �n cadrul acestui text). Deci p�rin�ii nu trebuie s� se team� dac� s-a conceput un copil nedorit (sau mai mul�i copii nedori�i). Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la �nceput, poate deveni acceptat, apoi dorit �i iubit, iar un copil dorit la �nceput, poate deveni nedorit datorit� comportamentului s�u negativ de mai t�rziu. Dac� cineva crede c� nu are iubire pentru un nou copil, va putea dob�ndi aceast� iubire cu timpul. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului c� un num�r foarte mare de sarcini nu sunt programate �i deci, �n primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama dep�e�te �ocul ini�ial, accept� copilul care cre�te �n ea �i apoi a�teapt� cu ner�bdare na�terea lui. Cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire. � O lume �n care to�i copiii s� fie dori�i ar fi ideal�, dup� cum ideal� ar fi o lume �n care toate so�iile s� fie dorite de so�i, to�i so�ii de so�ii, to�i p�rin�ii b�tr�ni s� fie dori�i de copiii lor, toate popoarele : negri, �igani, evrei, s� fie dorite de celelalte popoare, �n care nici un om, nic�ieri �i niciodat� s� nu fie nedorit de ceilal�i. Dar o asemenea lume nu exist� (pe p�m�nt), iar dac� �ncerc�m s� o realiz�m prin eliminarea tuturor nedori�ilor, ne trezim �n Germania lui Hitler, unde singurul popor care avea voie s� mai existe era cel arian, fiindc� era singurul dorit. Nu exist� nici un criteriu pentru a se putea spune c� un copil dorit va fi fericit �i iubit, sau c� un copil nedorit va fi nefericit �i neiubit. Sunt copii nedor�i �i totu�i adu�i pe lume, care sunt apoi foarte iubi�i �i, invers, copii dori�i, care sunt apoi foarte neferici�i. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului c� un num�r foarte mare de sarcini nu sunt programate �i deci, �n primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama dep�e�te �ocul ini�ial, accept� copilul care cre�te �n ea �i apoi a�teapt� cu ner�bdare na�terea lui.� (Asocia�ia Medicilor Catolici, � Avortul � �ntreb�ri �i r�spunsuri �, Ed. Presa Bun�, Ia�i, 1993, p. 30) Sub aspect �tiin�ific, faptul c� avortul este uciderea unei fiin�e umane e un lucru at�t de evident, �nc�t ilustrul biolog Botella Llusia afirm�: �Pentru un biolog este imposibil s� fie de acord cu avortul, la fel ca �i pentru un teolog.� Copilul care se dezvolt� �n uter, indiferent de stadiul �n care se afl� (ovul fecundat, embrion sau f�t), nu este proprietatea mamei, nici a tat�lui, nici a unui alt om, nici a societ��ii, nici a statului. Nici mama, nici tat�l, nici un alt om, nici societatea, nici statul nu au dreptul s� dispun� de via�a acestei fiin�e umane, deci nu au nici un drept s� hot�rasc� faptul c� nu va tr�i. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om, chiar dac� acel om este copilul s�u. Avortul nu poate fi considerat un drept al femeii, dup� cum nu poate fi un drept al nim�nui s� ucid� un adult. Uciderea legalizat� a unui om r�m�ne uciderea unui om. Legea care permite avortul este nedreapt� �i nu are nici un suport �tiin�ific sau ra�ional. Fiind evident, �n lumina datelor �tiin�ifice, c� embrionul, din momentul conceperii deja, e fiin�� uman�, parlamentele �i institu�iile interna�ionale nu au curajul s� dea o defini�ie restrictiv� embrionului uman. Dar nici defini�ia corect� nu �ndr�znesc s� o dea c�ci, prin aceasta, ar trebui s� recunoasc� caracterul nedrept �i criminal al legilor care autorizeaz� avortul �i s�-�i recunoasc� vinov��ia pentru sutele de milioane de vie�i nevinovate distruse. Nu trebuie s� uit�m �ns� c� exist� ��ri democratice, cum ar fi Irlanda, Polonia, Malta, animite state din S.U.A., etc., unde avortul este interzis prin lege. Dreptul la via�� este dreptul suprem �i fundamental al omului, f�r� de care nu e posibil nici un alt drept. Fiin�a conceput� are calitatea de persoan� uman�; o are, nu trebuie s� i-o dea vreo autoritate uman�. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vie�ii" �i a �nlocuit sacralitatea vie�ii cu termenul de "calitate" a vie�ii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoan� �i, prin urmare, dreptul de a tr�i, trebuie s� posede un anumit standard de "calitate" a vie�ii. Dar valoarea, sacralitatea �i inviolabilitatea oric�rei vie�i umane �i au r�d�cina �n Dumnezeu. Valoarea oric�rei fiin�e umane: t�n�r sau b�tr�n, s�n�tos sau bolnav, embrion sau nou-n�scut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce �n limbaj hedonist �i utilitarist se nume�te "calitatea vie�ii". Nu exist� via�� lipsit� de calitate, via�a e o valoare absolut�, fiind darul lui Dumnezeu. Avortul este contrar lui Dumnezeu, contrar moralei, contrar drepturilor omului �i datelor �tiin�ei. Copilul are dreptul sacru de a fi protejat, pentru c� este persoan� uman� din momentul concep�iei �i, �n plus, el singur nu se poate ap�ra. Exist� studii care arat� c� p�m�ntul are resurse suficiente pentru a hr�ni mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, dar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii. Pentru femeile care au f�cut deja avort �i se confrunt� cu diferite consecin�e emo�ionale negative (pe l�ng� cele fizice), exist� �i consilierea post-avort (dup� avort) care se poate face la Asocia�iile �Primul Pas� �i �Solidaritate �i Speran�� n Ia�i (adresele asocia�iilor sunt �n cadrul textului) sau la alte asocia�ii pentru via�� n alte ora�e. Iat� c�teva cuvinte ca �i cum ar fi spuse de un copil nen�scut, extrase dintr-un material intitulat �Jurnalul unui copil care nu s-a n�scut�: �5 octombrie: Ast�zi a �nceput via�a mea. M�mica �i t�ticul nu �tiu �nc� aceasta. Sunt mai mic� dec�t o g�m�lie de ac, cu toate acestea sunt o persoan�. Un alt lucru s-a stabilit: voi fi feti��. Voi avea p�rul blond �i ochii alba�tri. 19 octombrie: Apare primul meu s�nge, primele mele vene. 25 octombrie: Azi a �nceput s�-mi bat� inima. De acum �ncolo ea va bate �nceti�or pentru tot restul vie�ii. 2 noiembrie: Cresc c�te pu�in �n fiecare zi. Mi se formeaz� m�inile �i picioarele. Dar trebuie s� mai a�tept un timp p�n� c�nd aceste picioru�e m� vor �n�l�a spre bra�ele mamei �i p�n� c�nd aceste m�nu�e vor putea culege flori �i �l vor putea �mbr��i�a pe tata. 12 noiembrie: La m�ini mi se formeaz� dege�elele. Cu ele voi putea m�ng�ia p�rul mamei. 20 noiembrie: Abia ast�zi doctorul i-a spus mamei c� eu exist aici �n p�ntecele ei. Ce fericit� trebuie s� fie! 13 decembrie: Acum aproape c� pot s� v�d. �n jurul meu este �ntuneric. C�nd mami m� va scoate �n lume, �n jur vor fi pretutindeni soare �i flori. Dar, mai mult dec�t orice, vreau s-o v�d pe mami. Cum ar��i, mami? 28 decembrie: Ast�zi mama mea m-a ucis.� C�teva versuri impresionante, scrise de un preot: �n �sanctuarul� lor umbros / Se-ascund de uciga�a arm�. E dureros c� sunt ur��i / De �ns�i propria lor mam�. Suspin� Cerul pentru ei / �i sfin�ii protesteaz�-n cor, N-avem urechi c� suntem surzi / S� le venim �n ajutor. (Preot Petru B�g�cian) 2) Argumente religioase : �n afar� de dovezile biologiei, �nv��tura cre�tin� afirm�, pe baza revela�iei din Biblie, c� Dumnezeu creeaz� spiritul �n materie �n momentul concep�iei. Deci, pe l�ng� codul genetic, �nscris �n cromozomi, care determin� caracteristicile trupe�ti �i care, a�a cum am v�zut, exist� din clipa concep�iei, copilul are �i spirit tot din acea clip�. Faptul c� Dumnezeu creeaz� �n clipa concep�iei spiritul copilului este sus�inut �i de alte religii (iudaic�, islamic�, etc.). Prin urmare, �i sub aspect religios copilul este fiin�� uman� din momentul concep�iei. �n budism, Codul lui Manu �i Zendavesta consider� uciderea copiilor �n p�ntecele matern p�cat la fel de grav ca �i uciderea p�rin�ilor. Spiritul este imaterial, deci invizibil, dar este dup� chipul lui Dumnezeu. Chiar din clipa concep�iei omul are chipul lui Dumnezeu at�t �n spirit c�t �i �n trup; chipul trupesc, primit prin cromozomi, chiar dac� apare (se dezvolt�) la c�teva s�pt�m�ni de la concep�ie, este con�inut �n codul genetic din zigot chiar din clipa concep�iei, �n form� incipient�. Trupul omului este p�rta� la demnitatea de chip al lui Dumnezeu. Este vorba de chipul lui Dumnezeu la modul general, nu de particularit��ile de ras�, care au ap�rut �n timp tot din voin�a lui Dumnezeu; �ns� este revelat �n Biblie (Dt. 32,8 �i Fap. 17,26) - dar �i sub aspect �tiin�ific s-a demonstrat - c� toate rasele provin din aceea�i pereche de str�mo�i comuni. Omul formeaz� o unitate bidimensional�. E o persoan� at�t �n spirit c�t �i �n trup. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al S�u �i ca o binecuv�ntare. Dumnezeu spune �n una dintre cele zece porunci: �S� nu ucizi !� (Exod 20,13). Fiind uciderea unui om, avortul este p�cat foarte mare. Despre leg�tura personal� a omului cu Creatorul s�u vorbesc mai multe texte biblice, printre care Psalmul 138: �Tu mi-ai �ntocmit r�runchii, Doamne, Tu m-ai �esut �n p�ntecele mamei mele. Te laud c� sunt o f�ptur� at�t de minunat�. Minunate sunt lucr�rile tale �i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de tine, c�nd am fost f�cut �ntr-un loc tainic, �esut �n chip minunat, ca �n ad�ncimile p�m�ntului. C�nd nu eram dec�t un plod f�r� chip (�n textul ebraic � un copil imediat dup� concep�ie, f�r� chip trupesc dezvoltat - n. n.) ochii T�i m� vedeau.� (Ps. 138, 13-16). Oamenii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, iar nu proprietari ai vie�ii. �n Sf�nta Evanghelie st� scris : �Iar Isus, cunosc�nd cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus l�ng� Sine, �i le-a zis : � Oricine va primi pruncul acesta (unul ca acesta � n. n.), �n numele Meu, pe Mine M� prime�te; iar oricine M� va primi pe Mine, prime�te pe Cel ce M-a trimis pe Mine. C�ci cel ce este mai mic �ntre voi to�i, acesta este mare �� (Luca 9, 47-48). �i tot Domnul Isus Cristos a mai spus : �Vede�i s� nu dispre�ui�i pe vreunul din ace�tia mici� (Matei 18,10). Avortul este o situare de partea diavolului, contra lui Dumnezeu. Diavolul, neput�ndu-l atinge pe Dumnezeu, �l atac� pe cel ce poart� chipul lui Dumnezeu, pe om, respectiv pe copil. �n �Didahea�, o scriere a Bisericii din jurul anului 100 d. Ch., st� scris: �S� nu ucizi copilul prin avort �i s� nu dai pieirii pe noul-n�scut!� �nv��tura cre�tin�, bazat� pe revela�ia lui Dumnezeu din Sf�nta Scriptur� (Biblia), a proclamat �ntotdeauna c� via�a uman� trebuie protejat� �ncep�nd de la concep�ie, �n toate fazele ei de dezvoltare, �i a criticat �n mod foarte categoric avortul �n nenum�rate documente oficiale �i concilii. Autorul legii morale este �nsu�i Dumnezeu. Biserica nu este autoarea legii morale, ci depozitara ei. Pe baza revela�iei lui Dumnezeu, toate Bisericile cre�tine, �ntr-un glas, arat� c� avortul este uciderea unui om. Papa Ioan Paul al II-lea, �ntr-un discurs din 17 septembrie 1983, spunea: �Nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu.�; iar �n ziua de 8 septembrie 1985 a lansat acest apel: �Salva�i omul care �nc� nu s-a n�scut, amenin�at de omul care s-a n�scut!� Avortul este uciderea unui copil f�r� ap�rare. �n enciclica �Evangelium vitae� (�Evanghelia vie�ii�), acela�i pap� scrie: �A ap�ra �i a promova, a venera �i a iubi via�a e o misiune pe care Dumnezeu o �ncredin�eaz� fiec�rui om�. �n 1951, Papa Pius al XII-lea amintea urm�torul adev�r: �Copilul �n p�ntecele mamei are dreptul la via��, drept primit direct de la Dumnezeu, nu de la p�rin�i, nici de la vreo societate sau autoritate omeneasc�.� �ntr-un document al Bisericii Catolice, �Gaudium et spes� (�Bucurie �i speran��), citim: �Via�a omului �i �ndatorirea de a o transmite nu sunt limitate la lumea aceasta �i nici nu pot fi m�surate �i �n�elese numai �n cadrul ei.� Iar papa Benedict al XVI � lea spunea: "Libertatea de a ucide nu este o libertate adev�rat�, ci o tiranie care reduce fiin�a uman� la sclavie." Merit� de asemenea s� fie men�ionat� Declara�ia asupra avortului provocat dat� de Congrega�ia pentru Doctrina Credin�ei la 25 noiembrie 1974, cu aprobarea Papei Paul al VI-lea, �ntruc�t pentru prima dat� �ntr-un document oficial al Bisericii sunt luate �n considerare �i cuno�tin�ele �tiin�ifice cele mai recente referitoare la �nceputul vie�ii: "Din momentul �n care ovulul este fecundat, se inaugureaz� o via�� care nu este nici cea a tat�lui, nici cea a mamei, ci a unei noi fiin�e umane care se dezvolt� pe cont propriu. Aceast� nou� fiin�� nu va fi niciodat� o fiin�� uman� dac� nu este din prima clip� uman�. La aceast� eviden�� dintotdeauna�tiin�a genetic� modern� aduce pre�ioase confirm�ri. Ea a demonstrat c�, din primul moment, este fixat programul a ceea ce va fi aceast� fiin�� vie: un om, acest om individual cu �nsu�irile sale caracteristice deja bine precizate. Din momentul fecund�rii a �nceput deja aventura unei vie�i umane. Fiecare din marile ei capacit��i are nevoie de timp pentru a se dezvolta �i a intra �n ac�iune". Sf�ntul P�rinte Papa Ioan Paul al II-lea a tras nenum�rate semnale de alarm�, �ncerc�nd s� trezeasc� con�tiin�ele oamenilor �n fa�a celui mai s�ngeros r�zboi din istoria omenirii: r�zboiul dezl�n�uit �n ultimele decenii �mpotriva copiilor care nu s-au n�scut �nc�. Spicuiesc din interven�iile sale: "�n realitate, avortul este o �nfr�ngere a omului �i a societ��ii civile. Prin el este sacrificat� via�a unei fiin�e umane de dragul unor bunuri de mai mic� valoare, invoc�ndu-se adesea motive inspirate din lipsa de curaj �i de �ncredere �n via��. Aceasta este una din urm�rile cele mai �ngrijor�toare ale materialismului teoretic �i practic care, elimin�ndu-l pe Dumnezeu, sf�r�e�te prin a elimina �i omul" (25 decembrie 1986). "Ascensiunea unei culturi utilitariste care, dup� ce a introdus legalizarea avortului, acum cere legalizarea eutanasiei �i justific� din ce �n ce mai deschis experien�ele pe om, f�r� s� �in� cont de respectul datorat integrit��ii subiectului, e un fapt alarmant" (5 decembrie 1987). "�nv��tura biblic� invit� la reflec�ie �i asupra situa�iei fiin�elor umane pe cale de dezvoltare, destinate plin�t��ii dezvolt�rii, mai mult, destinate s� participe la �ns�i via�a lui Dumnezeu. Din nefericire, noi asist�m la spectacolul frecvent al unei practici care vizeaz� curmarea violent� a drumului at�tor vie�i umane, care �nc� nu s-au n�scut" (19 octombrie 1986). Avortul ucide fiin�a �n care Dumnezeu �i-a pus chipul S�u; intr� �n drepturile lui Dumnezeu, care este singurul st�p�n asupra vie�ii omului; r�pe�te dreptul firesc al omului la via��; �ncalc� porunca iubirii; �ncalc� o datorie foarte important� fa�� de societate. Deci avortul este p�cat �mpotriva lui Dumnezeu, �mpotriva firii omului �i �mpotriva societ��ii. II. SOLU�II ALTERNATIVE LA AVORT : Exist� solu�ii alternative la avort, propuse de asocia�ii pentru ap�rarea vie�ii, �n decursul consilierii pre-avort (�nainte de avort). Dou� astfel de asocia�ii sunt �n Ia�i: 1) Asocia�ia de caritate �Primul Pas�, Ia�i, bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 89, bloc 89, scara A, parter, ap.2, cod 700401; telefon 0232 / 277.901; e-mail: [email protected] adresa web: http://www.primulpas.ro.org/ Serviciile asocia�iei sunt oferite de c�tre speciali�ti �n domeniu: asisten�i sociali, medici, psihologi. Asocia�ia �Primul Pas� ofer� gratuit urm�toarele servicii: - Teste de sarcin�; - Trimiteri pentru consulta�ii ginecologice �i ecografii gratuite; - Consiliere direct sau prin e-mail; - Informare cu privire la implica�iile �i alternativele unui avort; - Oferire de ajutor material de urgen��, at�t �nainte, c�t �i dup� na�tere; - G�zduire; - Grup de suport pentru m�mici; - Informare despre alte servicii de �ngrijire. 2) Funda�ia Solidaritate �i Speran�� Centrul InfoAdolescent, Ia�i, str. Costache Negri nr. 48, cod 700071, telefon 0744.798.610 ; 0232 / 220.548; 0232 / 271.228 sau 0332 / 805.750; e-mail: [email protected] site : http://www.fundatia.mmb.ro/ Serviciile sunt acelea�i ca �i la Asocia�ia Primul Pas �i sunt tot gratuite. Iat� unele dintre solu�iile alternative la avort oferite de asocia�iile pentru via�� : - Ajutor material at�t �nainte, c�t �i dup� na�tere; - Centre maternale unde sunt primite femeile, tinerele �i adolescentele �ns�rcinate. Ele pot ram�ne �n aceste centre maternale cu masa �i cazarea gratuite, p�n� la un anumit timp dup� na�tere, iar apoi sunt ajutate material pentru a-�i putea cre�te mai u�or copilul; - Asisten�� maternal� a copilului (�ncredin�area lui pentru un timp unei familii care vrea s� ia un copil �n �ngrijire). Aceasta �nseamn� c� mama real� are dreptul legal s�-�i ia copilul �napoi oric�nd dore�te acest lucru (c�nd se simte �n stare s�-l creasc�); - �ncredin�area copilului spre adop�ie unor familii care nu pot avea copii sau care au, dar vor s� �i adopte. Dec�t s�-l ucid� prin avort, este clar c� e preferabil ca mama s�-l nasc� pe copil �i s�-l a�eze �n bra�ele unor p�rin�i adoptivi, care �l vor �ngriji cu dragoste. Adop�iile, dup� cum se �tie, se fac pe cale legal�. Mama poate s�-�i viziteze copilul oric�nd, dac� dore�te. �n fiecare an, peste 50.000 de femei din America fac aceat� alegere. Iat� ce spunea o femeie: �Datorit� faptului c� nu am putut s�-i ofer minimul necesar, cea mai bun� decizie pe care am luat-o vreodat� a fost s�-i g�sesc fiicei mele o familie adoptiv� care s� o iubeasc� �i s� o creasc�. �n prezent �i iube�te familia adoptiv� �i m� iube�te �i pe mine. F�r� s� renun� la ea, i-am oferit mult mai mult.� - �i alte solu�ii. Pentru consiliere spiritual�, un preot din Ia�i v� poate r�spunde la urm�toarea adres� de e-mail: [email protected] Alte asocia�ii pentru via�� n alte ora�e : 3) Alt preot, p�rintele T�nase Nicolae, a �nfiin�at Asocia�ia Pro Vita Pentru N�scu�i �i Nen�scu�i �i a construit mai multe a�ez�minte unde prime�te copii spre cre�tere, �n satele Valea Plopului �i Valea Screzii, comuna Pose�ti, jude�ul Prahova. Adresa : Preot T�nase Nicolae, strada Nicolae Iorga, nr. 72, bl. C1, ap. 8, V�lenii de Munte, jude�ul Prahova, Rom�nia sau : Parohia Valea Plopului, Comuna Pose�ti, Jude�ul Prahova, cod cod. 107440, Rom�nia Telefoane : 0244 / 280.600 0244 / 421.208 0746 / 014.605 Fax : 0244 280.695 e-mail: [email protected] [email protected] Site-ul Asocia�iei: http://provitann.org/?page_id=20 Toate serviciile Asocia�iei sunt gratuite. P�rintele T�nase prime�te, de asemenea, �i copii ai str�zii. �n cre�terea copiilor este ajutat �i de oamenii din sat. Multe femei care au renun�at la avort �i au n�scut copiii, i-au �ncredin�at p�rintelui T�nase Nicolae pentru un timp sau definitiv. Iat� un link cu prezentarea Asocia�iei �i fotografii de acolo : http://www.crestinortodox.ro/Valea_Plopului___asezamant_al_iubirii_crestine-22-21847.html 4) SITE-ul ASCOR � Ia�i : http://www.dreptul-la-viata.ro tel. 0741.750.624, 0765.449.730 id messenger �i e-mail: [email protected] 5)Centrul de formare �i consiliere � Sfin�ii Arhangheli Mihail �i Gavriil � - Ia�i http://www.sfintiiarhangheli.ro tel. 0751.214.017 ; 0232.215.157 6) Asocia�ia Pro Vita Pentru N�scu�i �i Nen�scu�i are filial� �i �n Bucure�ti, precum �i �n alte ora�e din �ar�. Site-ul Asocia�iei Pro Vita pentru n�scu�i �i nen�scu�i � Filiala Bucure�ti (de aici pute�i primi �i CD-uri gratuite cu filme �i alte materiale pentru via��) http://www.provitabucuresti.ro/ tel.: 0728.673.673 fax: 031/815.27.80 e-mail: [email protected] 7) SITE-UL http://www.avort.ro/consiliere.php CON�INE POSIBILITATEA DE CONSILIERE PE E-MAIL DIN PARTEA A DOUA MAICI CU PREG�TIRE (MAICA SOFRONIA �I MAICA RAFAELA CARE AU FOST PREZENTATE �I LA TV) DE LA CENTRUL DE FORMARE �I CONSILIERE "SFIN�II ARHANGHELI MIHAIL �I GAVRIIL ", PRECUM �I ARTICOLE, DOCUMENTARE, M�RTURII �I SFATURI : http://www.avort.ro/ 8) SITE CARE CON�INE M�RTURII PUBLICE ALE FEMEILOR http://www.avort.ro/marturii.php 9) SITE-UL ADEVARUL DESPRE AVORT. FOARTE INTERESANT http://www.adevaruldespreavort.ro/ 10) SITE-UL http://www.vreausaaflu.ro/ CON�INE �NREGISTR�RI VIDEO �I DOCUMENTARE FOARTE INTERESANTE PENTRU VIA�� http://www.vreausaaflu.ro/camp/?page_id=11 11) Site-ul Asocia�iei Darul Vie�ii http://www.darulvietii.cnet.ro/ 12) Alte �nregistr�ri video �i audio foarte interesante pentru via��. Cele mai multe dintre ele sunt �n limba rom�n�: http://www.provita.org.ro/ 13) Site-ul Asocia�iei Pro Vita Media http://www.provita.ro/ 14) Site-ul Asocia�iei Pro Vita Craiova http://www.provitacraiova.ro/ 15) Site-ul Asocia�iei Pro Vita Gala�i http://www.provitagalati.ro/ 16) Site-ul avort.info cu multe informa�ii pentru via�� : http://www.avort.info/ 17) Site-ul Asocia�iei FAMILIA �I VIA�A, centru de consiliere pentru familie http://www.familiasiviata.ro/ 18) Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o colec�ie foarte interesant� de �nregistr�ri video �i documentare pentru via��: http://www.catholicdigitalstudio.com/prolifevideos.htm 19) Acces�nd urm�torul link, pute�i citi o carte direct pe internet, despre probleme fundamentale de bioetic�: http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?omulafi 20) Pute�i citi direct pe internet cartea intititulat� �Manual de bioetic�, �n care se vorbe�te foarte pe larg despre avort, dac� accesa�i urm�torul link: http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual 21) Site-ul Asocia�iei Ortodoxe Fr��ia Franco-Rom�n� despre Pro-Vita http://aoffr.free.fr/html/provita_ro.html 22) Un site foarte interesant al Mi�c�rii Pentru Via��, poate fi accesat pe linkul urm�tor: http://pentru-viata.org/ 23) Un alt site pentru via�� : http://www.avort.net/ 24) Informa�ii foarte interesante pentru via��, difuzate de Altermedia http://ro.altermedia.info/news/cultura-vietii/ 25) Un site deosebit de interesant care con�ine multe c�r�i (care pot fi citite direct pe internet), reviste despre c�s�torie, ap�rarea vie�ii, familie, adolescen��, s�n�tate, recenzii de filme, jocuri, precum �i leg�turi cu alte site-uri http://www.profamilia.ro/ 26) Exist� organiza�ii pentru ap�rarea vie�ii umane �i la nivel interna�ional, cum ar fi organiza�ia Human Life International, cu site-ul urm�tor: http://www.hli.org/ 27) Un site despre Sf�nta Gianna Beretta Molla, o martir� a ap�r�rii vie�ii umane http://www.hli.org/gianna_molla/ 28) Despre Mar�ul vie�ii, manifestare public� �mpotriva avortului http://provitabucuresti.ro/2006/06/02/pro-vita-bucuresti-a-participat-la-marsul-vietii-la-iasi/ Pe un afi� erau fotografia�i copii t�ia�i �n buc��i �n urma avortului, iar l�ng� ei era reprezentat un copil �n uterul unei femei care se preg�tea pentru avort. L�ng� acel copil din uter scria simbolic, ca �i cum ar spune el: �V� rog, v� implor, nu-mi face�i aceasta! Sunt alte solu�ii!� Pe un afi� erau fotografia�i copii t�ia�i �n buc��i �n urma avortului, iar l�ng� ei era reprezentat un copil �n uterul unei femei care se preg�tea pentru avort. L�ng� acel copil din uter scria simbolic, ca �i cum ar spune el: �V� rog, v� implor, nu-mi face�i aceasta! Sunt alte solu�ii!� Chiar dac� a avut rela�ii sexuale �nainte de c�s�toria cre�tin� (rela�ii sexuale pre � maritale) sau, mai r�u, �n afara c�s�toriei cre�tine (rela�ii sexuale extra � maritale), nu trebuie s�-�i ucid� copilul, ci trebuie s�-l nasc� �i, dac� nu-l poate cre�te, s� aleag� una sau mai multe dintre solu�iile alternative descrise mai sus. Dac� �l poate cre�te ea �ns�i, nu trebuie s� se team� c� se va c�s�tori greu din cauz� c� are copil, c�ci sunt at��ia b�rba�i care iau �n c�s�torie femei cu copii, fie c� au �i ei copii, fie c� nu au. Sau poate c� se va c�s�tori cu tat�l copilului. Dac� va apela la asocia�iile de mai sus sau la alte asocia�ii pentru via�� n alte ora�e, va primi ajutor material �i, dac� va dori, va putea locui la un centru maternal p�n� la un timp dup� na�tere �i apoi va putea l�sa copilul la o familie care acord� asisten�� maternal� pentru un timp sau �l va putea da spre adop�ie. Dac� mama este elev� sau student� poate s� mearg� la �coal� �i c�t timp este �ns�rcinat� �i dup� ce na�te. Dup� cum am v�zut, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil �i pentru p�rin�ii tinerei mame nec�s�torite: chiar dac�, poate, la �nceput unii dintre ei se �mpotrivesc na�terii copilului, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie se obi�nuiesc cu g�ndul c� fiica lor va na�te copilul. �i, oricum, fata nu trebuie s� asculte de p�rin�i dac� ace�tia ar �ndemna-o la avort sau la oricare alt lucru r�u. III. CONSECIN�E FIZICE �I EMO�IONALE ALE AVORTULUI : Pe l�ng� faptul c� este uciderea unui copil f�r� ap�rare, avortul are �i numeroase consecin�e asupra s�n�t��ii �i uneori asupra vie�ii femeii, chiar dac� este f�cut de medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi aceasta de steril�. Dup� un avort, cele mai multe femei se confrunt� cu una sau mai multe dintre urm�toarele consecin�e (unele dintre aceste consecin�e sunt imediate, iar altele pot ap�rea �i dup� c��iva ani): 1) Consecin�e fizice - Hemoragii - complica�ii hemoragice - de multe ori at�t de greu de st�p�nit, �nc�t necesit� extirparea chirurgical� a uterului �i permanentizarea unei infirmit��i serioase pentru femeie; - Infec�ii ale aparatului genital feminin, cu reducerea p�n� la dispari�ie a capacit��ii de procreare; - Infec�ii pelviene acute �i cronice; - Perfora�ii uterine �nso�ite uneori �i de lezarea organelor din vecin�tate: vezic�, rect, intestin sub�ire, peritoneu . De cele mai multe ori, consecin�ele sunt catastrofale, chiar dac� nu sunt constatate de la �nceput. Perfora�iile mici, neobservate, evolueaz� lent �i pot produce infec�ii grave, cangren� uterin�; - Sterilitate; - Complica�ii particulare legate de diverse manevre; - Accidente neurologice datorate diverselor embolii ; - Tetanus post-avort (�nc� prezent, �n ciuda profilaxiei); - Dureri abdominale acute �i prelungite (mai ales dup� dispari�ia anesteziei), ame�eli, dureri de cap; - R�ni cervicale (t�ierea sau ruperea colului uterin de c�tre instrumentele folosite pentru avort); - R�ni cicatriciale permanente ale mucoasei uterine; - Inflamarea trompelor uterine; - Infec�ii datorate r�m�nerii �n uter a unor resturi ale f�tului sau ale placentei; - Sinechii uterine ; - Conflicte serologice Rh ; - Infectarea cu virus hepatic datorit� transfuziei din cauza hemoragiei dup� avort; - Cancer la s�n. O leg�tur� �ntre cancerul de s�n �i avort a fost precizat� de medici �nc� din anul 1957. Pornindu-se de la faptul c� hormonii produ�i �n timpul sarcinii au un efect protector, s-a ajuns la concluzia c� avortul induce o schimbare hormonal� brusc�. Efectul acestei violen�e afectez� celulele s�nului, schimbare care, p�n� la urm�, provoac� apari�ia cancerului. Un studiu publicat �n 1994 �n �Jurnalul Institutului Na�ional de Cercetare a Cancerului� constata: �Riscul cancerului de s�n pentru femeile care au f�cut un avort este cu 50% mai mare dec�t �n cazul altor femei�. - Cre�terea inciden�ei hipertensiunii. Un studiu efectuat �n California (S.U.A.) a ar�tat c� ��n compara�ie cu femeile care au n�scut, femeile care au avut un avort au un risc mai mare, din punct de vedere statistic, de deces cerebro � vascular. Aceasta este o dovad� c� avortul provocat cre�te inciden�a de hipertensiune la femei.� (�A Record Linkage Study of 173, 279 Low Income American Women�, �n �Clinical Medicine & Health Research�, 25 aprilie 2001). - Cre�terea frecven�ei avorturilor spontane; - Cre�terea frecven�ei sarcinilor extrauterine ; - Na�teri premature, na�teri de copii mor�i; - Deregl�ri menstruale; - Atac de cord �i convulsii datorit� reac�iei alergice fa�� de anestezie; - Embolismul lichidului amniotic : este o boal� catastrofal� �i �nseamn� o infectare a s�ngelui femeii cu lichid amniotic din con�inutul placentei sau cu fragmente din �esuturile f�tului. Asemenea cazuri sunt deseori mortale. - Febr� ridicat�, blocaj renal , convulsii, �oc septic , com�; - Moarte. Nimeni nu va �ti exact num�rul femeilor care mor din cauza avortului. Motivul t�cerii este �reputa�ia�, at�t a medicului, c�t �i a familiei �n care are loc decesul. �n general, drept cauz� a decesului nu se trece cea real�, adic� avortul, ci complica�iile care rezult� din avort, de exemplu hemoragie, hepatit�, etc. Se consider� c� num�rul real al deceselor provenite din avort este cel pu�in de zece ori mai mare dec�t cel indicat oficial de statistici. �n publica�ia �The Scotsman�, la 9 martie 1970, s-au scris urm�toarele cuvinte: �Putem s� consider�m c� avortul legal este cauza principal� a mor�ii femeilor tinere� (�i nu numai a celor tinere � n. n.) Exist� o coresponden�� aproape matematic� �ntre rata avorturilor �i rata mortalit��ii materne. Rom�nia a fost mai mul�i ani pe primul loc �n Europa la rata avorturilor (�i �n primii ani de dup� 1989 chiar pe primul loc �n lume) �i a ajuns pe locul doi �n Europa la rata mortalit��ii materne. Se poate muri �i de la primul avort, chiar dac� e f�cut de medic cu aparate oric�t de sterile. De asemenea, vaccinurile avortive �i pilula avortiv� RU486, prezint� consecin�e fizice foarte grave. Dou� exemple: - Injec�ia intrauterin� a diverselor lichide �n scop avortiv (�nc� extrem de frecvent�) are risc foarte mare de apari�ie a a�a-numitului avort toxico-septic cu evolu�ie rapid� �i violent� �i cu sf�r�it �n general mortal; - Ingestia diverselor substan�e avortive afecteaz� �n special ficatul �i rinichii, iar doza avortiv� este foarte apropiat� de cea mortal�. �n ceea ce prive�te sterilitatea femeilor �n urma avortului, un material ap�rut �n 20 noiembrie 1997 �n �Evenimentul Zilei� �ncepea cu titlul �Alarm� de gradul zero�, ar�t�nd c� fertilitatea rom�ncelor cunoa�te o sc�dere evident�. Avortul determin� consecin�e grave, iar statisticile eviden�iaz� c� �morbiditatea cauzat� de complica�iile avortului a devenit semnificativ� (Dr. Barto� Daniela, �S�n�tatea femeii �i a copilului �i protec�ia familiei �n viziunea Ministerului S�n�t��ii �i Familiei din Rom�nia� �n Congresul Interna�ional �Familia �i via�a la �nceputul unui nou mileniu cre�tin�, Bucure�ti, 2002). 2) Consecin�e emo�ionale (sindromul post � avort care poate ap�rea imediat sau la c��iva ani dup� avort �i care const� �n emo�ii negative) - Sentimente de vinov��ie, m�nie, team�; - Triste�e, m�hnire, depresie; - Pl�ns frecvent; - Tulbur�ri ale somnului (insomnii, co�maruri) ; - Teama de sarcini viitoare; - Pierderea respectului de sine; - Dificult��i de rela�ionare cu ceilal�i; - Comportament agresiv fa�� de sine �ns�i, fa�� de tat�l copilului �i fa�� de cei implica�i �n avort; - Incapacitatea / diminuarea implic�rii �n activitatea sexual�; - Abuz de alcool, consum de droguri; -G�ndul de suicid. Preciz�m aici c� cine se sinucide ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului, pentru c� moare cu acest p�cat al sinuciderii pe suflet. Diavolul, �n viclenia lui, dup� ce �i introduce femeii g�ndul avortului, dac� ea face avort �ncearc� s� o �mping� la descurajare �i sinucidere, pentru a ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului. Pentru femeile care au f�cut deja avort �i se confrunt� cu a doua serie de consecin�e prezentate (emo�ionale) exist� �i consilierea post-avort (dup� avort) care se poate face la asocia�iile pentru via�� i despre care am amintit �i mai sus. Despre consecin�ele emo�ionale, dou� femei m�rturisesc urm�toarele : (Din revista pentru elevi �Schreibenkleister�, Bad Neustadt / Baurische, Rhon, Germania): �To�i cei care m-au sf�tuit s� fac avortul �n urm� cu doi ani � doctorul, consilierul, p�rin�ii, prietenii, prietenele �i so�ul meu � m-au asigurat c� a�a e cel mai bine pentru mine �i pentru copilul meu! Acum copilul meu este mort iar eu sunt disperat�! Nu mai pot s� dorm noaptea, nu mai pot s� r�d. Nimeni nu m� �n�elege! V� rog, spune�i tuturor oamenilor c�t de groaznic este un avort! Dureri cumplite �mi chinuie trupul �i sufletul. De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma?� (Jutta) �Mi-am avortat copilul. Ast�zi nu a� mai lua o asemenea hot�r�re, indiferent ce ar spune cei din jur. Tr�iesc cu o fric� �n mine de care nu mai pot sc�pa. Am co�maruri �n care �mi apare o feti�� care fuge spre mine cu bra�ele �ntinse �i �ntreab� mereu: �De ce m�mico? De ce?� Apoi m� trezesc ud� de transpira�ie. Acest vis �i privirea feti�ei m� urm�resc continuu de c�nd am avut acea interven�ie._Relatez acest lucru pentru folosul tuturor femeilor �i tinerelor fete care se afl� �n aceea�i situa�ie. G�ndi�i-v� foarte bine ce face�i, pentru c� v� vor chinui visele �i v� vor urm�ri privirile copiilor avorta�i. Ve�i sim�i o singur�tate cople�itoare, durere �i jale, c�nd ve�i vedea o mam� cu copilul ei. Voi ve�i suporta consecin�ele acestei interven�ii, nu partenerul vostru. El nu v� poate lua teama, regretul sau �nsingurarea. De aceea g�ndi�i-v� bine �nainte de a alege avortul �i nu permite�i nim�nui s� v� constr�ng�, pentru c� via�a voastr� va fi distrus�. Exist� numeroase organiza�ii care v� pot ajuta. Nu face�i aceea�i gre�eal� ca �i mine!� (Judith) Avortul nu �nl�tur� nelini�tea, angoasa femeii �n dificultate, ci i-o spore�te �i i-o prelunge�te. Sunt dou� forme de angoas�: una pe termen scurt care dureaz� p�n� la avort, alta pe termen lung, care �ncepe la avort sau dup� avort. Toate greut��ile �i durerile maternit��ii se uit�, dar angoasa provocat� de avort dureaz� la multe femei chiar �i toat� via�a. Dac� �i tat�l a fost de acord cu avortul, pot ap�rea �i la el consecin�e emo�ionale, precum �i la alte persoane. Cei care au participat la avort, cum ar fi unii medici, asistente medicale, rude sau prieteni care au contribuit la avort, au �ndemnat la avort sau au fost de acord cu avortul, pot fi afecta�i de consecin�e emo�ionale. De aceea consilierea post-avort se adreseaz� �ntr-o anumit� m�sur� �i b�rba�ilor. Doctorul Mina Minovici, care a fost profesor de medicin� legal� la Facultatea de Medicin� �i directorul Institutului Medico-Legal din Bucure�ti, �n �Tratat complet de medicin� legal� arat� la r�ndul s�u urm�rile dezastruoase ale avortului. IV. CE SE VEDE C�ND UN AVORT ESTE FILMAT LA ECOGRAF : �n documentarul intitulat �Strig�tul mut� se prezint� un avort filmat prin intermediul ecografului. �n acest documentar se observ� cum copilul nu vrea s� moar�, se agit�, se fere�te de instrumentele pentru avort. Frecven�a b�t�ilor inimii sale cre�te foarte mult. C�nd constat� c� nu mai are unde s� se fereasc�, deschide gura larg, ca �ntr-un strig�t mut. Apoi este t�iat �n buc��i �i extras din uter bucat� cu bucat�. Spre sf�r�itul documentarului se pot vedea femei care pl�ng amar deoarece regret� c� au ucis copilul �i pe deasupra au r�mas �i cu diferite sechele fizice �i emo�ionale �n urma avortului. Documentarul a fost realizat de doctorul ginecolog american Bernard Nathanson. Acest doctor fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din S.U.A. �i unul din fondatorii organiza�iei pentru legalizarea avortului, numit� N.A.R.A. Dup� ce �i-a f�cut un proces de con�tiin��, doctorul Nathanson �i-a f�cut �mea culpa�, a �ncetat s� mai fac� avorturi �i a realizat acest documentar pentru con�tientizarea oamenilor �n privin�a avortului. Un t�n�r medic, care a contribuit la realizarea film�rii avortului la ecograf, a fost at�t de mi�cat de ceea ce a v�zut pe ecran �n timpul avortului, �nc�t a ie�it pentru c�teva clipe din sal�, s-a re�ntors apoi pentru a termina filmarea, dar niciodat� nu a mai f�cut vreun avort. La aceast� filmare a asistat �i o feminist� care la �nceput era de acord cu avortul (de�i feministele au mai multe motive s� fie �mpotriva avortului, cum vom ar�ta �n paragraful 8) dar a fost at�t de mi�cat� de ceea ce a v�zut, �nc�t niciodat� nu a mai fost de acord cu avortul. Multe femei care vizioneaz� acest documentar spun c� nu vor face avort niciodat�, iar cele care au f�cut avort �i vizioneaz� documentarul spun c� nu vor mai face nici un avort. La fel ca �i ginecologul Bernard Nathanson, �i ginecologul s�rb Stoian Ada�evici �i mul�i al�ii din diferite p�r�i ale lumii (�i din Rom�nia) au renun�at s� mai fac� vreun avort. Exist� exemple care arat� c� medicii obstetricieni au avut de suferit de pe urma avorturilor pe care le-au efectuat. La nivel mondial, a fost constituit� Societatea Centurionilor, organiza�ie interna�ional� ce include medici care au practicat avortul. Foarte mul�i dintre ace�tia, dup� perioada de recuperare au �nceput s� militeze pentru ap�rarea vie�ii. V. CE DECLAR� UNUL DINTRE MEDICII ROM�NI CARE AU RENUN�AT S� MAI FAC� AVORTURI (DR. MIRCEA V. HOMESCU) Dr. Mircea V. Homescu, medic primar, se pronun�� categoric �mpotriva avorturilor. Pozi�ia sa este demn� de semnalat, deoarece vine din partea unui medic care a efectuat avorturi, p�n� c�nd a pus con�tiin�a sa fa�� n fa�� cu legile morale. Chiar a�a se confeseaz�: �Semnatarul acestor opinii m�rturise�te � din capul locului � c� a efectuat, �n via�a lui profesional�, mii de avorturi, motiv pentru care, azi, �nc�rcat de regrete, �ncearc� s�-i fereasc� � m�car pe al�ii � de aceast� ucidere de oameni, s�v�r�it� aparent �n condi�ii �legale�.� (Din �Adev�rul despre avort� �n ��nvierea�, Foaie religioas� editat� de Arhiepiscopia Timi�oarei, anul VIII, nr. 21 (183), s�mb�t�, 1 noiembrie 1997). Iat� principalele idei dezvoltate de medicul respectiv: 1) Copilul este fiin�� uman� din momentul concep�iei: �Copilul este fiin�� uman� chiar din clipa concep�iei.� 2) P�rin�ii nu au dreptul s� hot�rasc� asupra dreptului la via�� al copilului, ci numai Dumnezeu: - �Se amestec� azi � cu scop justificativ � problema avortului cu drepturile omului, ale femeii sau ale cuplului parental. Este un mod fals de a pune problema. Drepturile omului nu depind de oameni, ci apar�in fiin�ei umane, decurg�nd din �ns�i originea ei.� - �Nici m�car noi, medicii, care facem cu miile � �i milioanele � acest gest uciga� de fiin�e umane, nu avem legitimitatea de a ne aroga asumarea avortului �n cadrul profesiei. Ucig�nd astfel fiin�e omene�ti, nu doar c� ne arog�m o autoritate construit� artificial � autoritatea de a ucide � ci comitem ceva ce doar Dumnezeu poate s� hot�rasc�: via�a sau moartea cuiva. �n plus, tr�d�m �i jur�m�ntul lui Hippocrate pe care unele �coli medicale din lume, dar �i de la noi, nici nu-l mai practic�.� 3) Este inacceptabil� legisla�ia care permite avortul p�n� la trei luni, el nefiind admisibil la nici o etap� a dezvolt�rii copilului: �Cine d� oare voie legisla�iilor s� sus�in� c� omul este om doar dup� trei luni de via�� intrauterin�? Fiin�a uman� este �i r�m�ne o unitate din clipa concep�iei �i p�n� la moarte.� 4) Nici o circumstan�� nu d� dreptul cuiva s� fac� avort: �Nici o circumstan�� social�, medical� sau etic� nu justific� avortul.� 5) Avortul este semnul decaden�ei unei societ��i: �Avortul este expresia cea mai evident� a pr�bu�irii morale a societ��ilor care-l accept� �i-l practic�.� Acestea sunt convingerile la care a ajuns un specialist care spune despre sine c� este �unul care a f�cut avorturi dar care n-ar mai face, pentru nimic �n lume.� VI. LEGALIZAREA AVORTULUI E UN REGRES ENORM �I O DEGRADARE A DEMNIT��II FEMEII Legalizarea avortului nu e �n nici un caz un pas �nainte �n emanciparea femeii, dimpotriv�, e un regres enorm �i o degradare a demnit��ii femeii. �mpreun� cu copiii nen�scu�i, victime ale avortului sunt femeile r�nite �n trupul �i sufletul lor. Marii beneficiari de pe urma avortului sunt b�rba�ii imorali. Sunt beneficii economice care se scot din v�rsarea s�ngelui acestor copii. A�a cum arat� �i doctorul Bernard Nathanson �n documentarul �Strig�tul mut�, �n lume s-a format o �ntreag� industrie legal� sau ilegal� a avortului, cu o vast� re�ea de dispensare, organizat� �n mare parte de mafie �i de alte organiza�ii criminale interna�ionale. Multe femei devin complice ale b�rba�ilor imorali, f�r� s�-�i dea seama c� ace�tia le instrumentalizeaz�, le exploateaz� �i nu inten�ioneaz� c�tu�i de pu�in emanciparea lor. �n general b�rba�ii imorali, �ntr-o manier� foarte abil� �i �n�el�toare, tr�mbi�eaz� ni�te pretinse �drepturi ale femeii�, urm�rind �n realitate o mai cr�ncen� dominare a acesteia. Prin propaganda �n favoarea avortului, b�rba�ii imorali: - Creeaz� condi�ii care le permit s� dispun� de orice femeie dup� bunul plac; Dr. Laure Brisbois face urm�toarea remarc� referitoare la legalizarea avortului �n Fran�a: �O lege �n favoarea avortului �i avantajeaz� pe iresponsabilii sexuali, deoarece 55% din femeile care au avortat sunt nec�s�torite �i 14% concubine, �n total 69%�. - Se sustrag chiar de la �nceput de la orice r�spundere cu privire la copilul care ar fi putut veni pe lume; - Se scutesc de promovarea ini�iativelor capabile s� �mbun�t��easc� situa�ia femeii �n societate; - Fac ca femeile s� devin� simple obiecte la dispozi�ia lor. Experien�a arat� c� legalizarea avortului produce un adev�rat dezastru �n r�ndul adolescentelor umilite, exploatate, �njosite, abandonate deja de la �nceputul vie�ii lor de femeie. Av�nd apoi �n vedere urm�rile nefaste ale avortului pentru s�n�tatea �i via�a femeii, nu se poate vorbi �n nici un caz despre emanciparea ei prin legalizarea avortului. Din p�cate, aceste urm�ri nu constituie obiectul vreunei propagande �i, pe c�t e posibil, sunt �inute secret: �S-a creat un fel de conspira�ie pentru a acoperi riscurile prin t�cere. Datorit� reac�iilor emo�ionale provocate de discu�iile asupra avortului legal, dovezile bine documentate provenind din ��ri cu o mare experien�� n acest domeniu, din p�cate au fost pu�in luate �n considera�ie de pres�, at�t de cea medical�, c�t �i de cea specializat�. Acest lucru nu poate fi justificat din punct de vedere medical, dac� urm�rile implic� o daun� pentru pacien�i. Pentru aceste motive public�m un scurt rezumat al activit��ilor desf�urate de noi �n aceast� sec�ie de obstetric� �i ginecologie. Nu suntem m�ndri nici de num�rul sarcinilor �ntrerupte, nici de complica�iile descrise.� (J. A. Stallworthy, The Lancet, 4 decembrie 1971). VII. �N AFAR� DE FEMEIA CARE RECURGE LA AVORT CINE MAI ESTE VINOVAT DE P�CATUL AVORTULUI ? �n afar� de femeia care recurge la avort, vinova�i de p�catul avortului mai pot fi �i so�ul, prietenul, p�rin�ii, rudele sau cuno�tin�ele femeii, dac� o �ndeamn� la avort, dac� �i dau bani pentru avort sau dac�, �tiind c� ea vrea s� fac� avort, sunt de acord cu avortul. Aceste persoane ar trebui s� fac� tot posibilul ca ea s� p�streze copilul ori s-o opreasc� prin con�tientizare �i direc�ionare spre consiliere la asocia�ii pentru via�� i/sau la un preot. Vinova�i de p�catul avortului sunt �i medicii �i personalul sanitar care contribuie la avort; ei n-ar trebui s� pun� �n slujba mor�ii competen�a dob�ndit� pentru promovarea vie�ii. Dup� cum am v�zut, sunt �i medici ginecologi care refuz� s� fac� avorturi. Sunt �i asistente medicale care refuz� s� asiste avorturi. Accept�nd s� fac� avort, medicul, pe l�ng� faptul c� �i d� aportul la uciderea unui copil f�r� ap�rare, �i tr�deaz� �i propriul angajament exprimat �n jur�m�ntul lui Hippocrate prin aceste cuvinte: �Nu voi accepta cererea de a administra otrav� cuiva, nici nu voi da sfaturi de acest fel. De asemenea, nu-mi voi da aportul ca femeile s� comit� avort.� Iar formularea de la Geneva a jur�m�ntului lui Hippocrate con�ine urm�toarea expresie: ��voi respecta �n mod absolut via�a uman� �nc� din momentul concep�iei sale�Declar aceasta liber �i �n deplin� cuno�tin�� de cauz�, f�c�nd apel la onoarea mea!� Medicul nu trebuie s� se �n�ele cu urm�torul pretext: dec�t s� se fac� avorturi clandestine, cu risc pentru via�a femeilor, mai bine s� se fac� legal �i sub supraveghere medical�. Crimele naziste nu sunt mai pu�in odioase pentru faptul c� s-au f�cut legal �i sub supraveghere medical�. Un act medical este act medical dac� el corespunde scopului s�u, care este acela de salva via�a sau de a vindeca, �i nu pentru c� sunt folosite instrumente, medicamente, instala�ii medicale, tehnici avansate, nici pentru faptul c� cel care �l s�v�r�e�te are o diplom� universitar�. Un trec�tor care face respira�ie artificial� unui �necat s�v�r�e�te un act medical; un medic care colaboreaz� la moarte folosind metode �i aparate avansate nu s�v�r�e�te un act medical. La fel, avortul nu poate fi considerat un act medical pentru faptul c� este s�v�r�it de un medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi aceasta de steril�. �n 1941, medicii SS de la Auschwitz, se felicitau pentru faptul c� au �umanizat� exterminarea, �nlocuind oxidul de carbon cu un gaz pe baz� de cianur�. Uciderile adul�ior �i t�lh�riile se s�v�r�esc �ntotdeauna �n condi�ii proaste pentru victimele lor, dar nimeni nu se g�nde�te s� le legalizeze pentru a putea fi s�v�r�ite sub control medical. �n plus, avorturile clandestine nu dispar prin legalizarea avorturilor. Apoi, cum am v�zut, avortul nu e lipsit de consecin�e fizice �i emo�ionale, chiar dac� este f�cut de medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi de steril�. A�a cum am ar�tat �n alt paragraf, din m�rturiile medicilor care practic� avortul se �tie c� sus�in�torii avortului pun �n circula�ie pe pia�� multe statistici �retu�ate�, urm�rind amplificarea dramei avortului clandestin, �n inten�ia de a se face impresie �i de a se cere legalizarea avortului. Dr. Bernard Nathanson afirm� c� cifra real� a avorturilor clandestine, �n Statele Unite, a fost umflat� de zece ori. Experien�a din ��rile �n care s-a legalizat avortul arat� c�, prin legalizare, num�rul avorturilor clandestine nu a sc�zut. Se pare c�, �n general, num�rul avorturilor clandestine este mai mare dec�t a celor �legale�: �Datele de care dispunem arat� c�, �n ciuda unei cre�teri sensibile a num�rului avorturilor legale, �n perioada 1968 � 1969, din p�cate, nu s-a �nregistrat nici o schimbare important� �n cazurile de avort clandestin care cer internare �n spital. Faptul c� legalizarea avortului nu a dus p�n� �n prezent la o diminuare a num�rului de avorturi clandestine sau a cazurilor de moarte provocat� de avort nu ne surprinde; dimpotriv�, confirm� experien�a f�cut� de numeroase ��ri.� (�British Medical Journal�, 30 mai 1970). Bisericile cre�tine privesc medicina ca pe o form� practic� de exercitare a iubirii de semeni. �Medicina apare �n general ca un mijloc privilegiat de exercitare a iubirii. Dar, pe de alt� parte, sunt denun�ate (�n sensul de criticate - n.n.) folosirile rele ale artei medicale �i actele criminale ale unor medici.� (Jean-Claude Larchet, �Teologia bolii�). Hippocrate, p�rintele eticii medicale, l-a definit pe cel care practic� medicina �numai vindec�tor�, inaugur�nd astfel o er� nou�. �nainte de el, rolul celui care practica medicina privea fie vindecarea, fie uciderea. Ast�zi unii medici �i asum� din nou acest dublu rol. �nainte de Hippocrate, medicul nu se bucura de deplina �ncredere a pacientului, �ntruc�t se afla at�t �n slujba vie�ii, c�t �i �n slujba mor�ii. Ast�zi, relu�ndu-se acest dublu serviciu, mul�i se �ntreab� dac� se mai poate avea �ncredere �n medicul obstetrician. M�ine poate c� se va pune aceea�i �ntrebare cu privire la medicul pediatru �i la toate celelalte categorii ale clasei medicale. �n cazul avortului, rela�ia medic � pacient se inverseaz� �i �i pierde orice valoare, pentru c� la medic se prezint� de fapt doi pacien�i s�n�to�i, dar unul moare (copilul) �i unul pleac� bolnav (femeia). �i, cum vom vedea, nu este permis avortul nici �n caz c� s-ar prevedea na�terea unui copil bolnav sau handicapat. Geneticianul Lejeune mai spunea: �Medicul care �i ucide proprii pacien�i nu a adus niciodat� vreo contribu�ie la medicin�. Medicul trebuie s� respecte omul, pe to�i oamenii �i pe fiecare �n parte. Acesta e un imperativ categoric, dup� expresia lui Kant. El nu trateaz� doar trupuri, ci persoane. Pre�uindu-�i �i respect�ndu-�i propriul trup, el va pre�ui �i va respecta trupul oric�rui om. El trebuie s� considere persoana uman� drept scop �i nu mijloc. De aceea nu trebuie s� distrug� sau s� degradeze o via�� uman�, nici pentru vreun c�tig material, nici cu scopul de a face experien�e medicale �i nici cu vreun alt scop. Medicul trebuie s� s�v�r�easc� orice act medical cu responsabilitate, nu c�l�uzindu-se dup� criterii subiective, de ordin emo�ional, �n func�ie de situa�ie, ci apel�nd la con�tiin�a sa, �in�nd cont de legile morale. Deoarece con�tiin�a poate fi u�or victima ignoran�ei �i a confuziei, ea trebuie format� �i educat� cu grij� prin studierea �i �nsu�irea normelor deontologice . VIII. NICI UN MOTIV NU JUSTIFIC� AVORTUL (NICI UN MOTIV NU D� DREPTUL CUIVA S� RECURG� LA AVORT) Este complet fals� p�rerea unora c� avortul ar fi de preferat mai degrab� dec�t traiul �n s�r�cie. Omul nu are dreptul s� hot�rasc� valoarea sau non-valoarea vie�ii. Dumnezeu e st�p�nul vie�ii �i nu omul. Valoarea vie�ii nu trebuie privit� doar sub aspectul ei p�m�ntesc, ci �n primul r�nd �n perspectiva ei ve�nic�. Dac� e permis s� ucizi o fiin�� uman� deoarece risc� s� tr�iasc� �n s�r�cie �i, prin urmare, dup� concep�ia materialist-hedonist� , s� tr�iasc� o via�� f�r� valoare, �n acest caz ar �nsemna s� fim de acord �i cu uciderea tuturor celor care sunt n�scu�i sau maturi �i tr�iesc �n s�r�cie. P�n� acum nimeni nu a afirmat acest lucru de�i, dac� se admite avortul, ar fi �logic�. A�a cum spuneam la �nceput, via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vie�ii" �i a �nlocuit sacralitatea vie�ii cu termenul de "calitate" a vie�ii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoan� �i, prin urmare, dreptul de a tr�i, trebuie s� posede un anumit standard de "calitate" a vie�ii. Dar valoarea, sacralitatea �i inviolabilitatea oric�rei vie�i umane �i au r�d�cina �n Dumnezeu. Valoarea oric�rei fiin�e umane: t�n�r sau b�tr�n, s�n�tos sau bolnav, embrion sau nou-n�scut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce �n limbaj hedonist �i utilitarist se nume�te "calitatea vie�ii". Nu exist� via�� lipsit� de calitate, via�a este o valoare absolut�, fiind darul lui Dumnezeu. Banii �i bunurile materiale nu aduc fericirea �i nici n-o �ntre�in. Omul poate g�si fericirea �n interiorul s�u dac� �l are pe Dumnezeu �n suflet. Dac� nu g�se�te fericirea �n sufletul s�u, atunci n-o poate g�si nici �n toate bog��iile P�m�ntului. Au existat �i �mp�ra�i care aveau de toate �i erau neferici�i �i au existat �i s�raci care nu aveau mai nimic �i erau ferici�i, deci fericirea nu depinde de bani sau bog��ii. �n plus, problema s�r�ciei nu poate fi rezolvat� prin uciderea s�racilor. Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Via�a pe P�m�nt nu este lipsit� de �ncerc�ri, de necazuri. Dumnezeu nu a vrut r�ul �n lume. �ntreaga r�spundere pentru r�ul din lume �i revine omului. Necazurile �i bolile au intrat �n lume mai �nt�i datorit� p�catului str�mo�esc al omului, pentru c� omul a cedat ispititorului. De asemenea, au �i diferite cauze genetice �i alte cauze (alcoolismul, fumatul, etc.) Deci, necazurile �i bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. Ele sunt permise �i pentru c� au - sau ar trebui s� aib� - efect pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : � Dac� a� fi suferit c�nd eram t�n�r c�t suf�r acum c�nd sunt b�tr�n, a� fi ajuns un geniu .� �Dumnezeu nu a venit s� suprime suferin�a, nu a venit s� o explice, dar a venit ca s� o umple de prezen�a Sa�, spune un alt scriitor, Paul Claudel. �i asta p�n� �n r�d�cinile sale cele mai profunde. Sf�ntul Igna�iu de Loyola spune c� atunci c�nd vine boala trebuie s� ne convingem � c� ea nu este un dar inferior s�n�t��ii �. Acest sf�nt s-a convertit tocmai �n boal�. A avut ocazia s� reflecteze, s� se dedice lecturilor spirituale, rug�ciunii. Bolnavul �i ajut� mai mult, cu r�bdarea sa, cu cuvinte edificatoare, cu exemplul, pe vizitatori, dec�t ei pe el. Sf�ntul Ioan Hrisostomul scrie : � Dac� la boal� te �ncrezi �n Dumnezeu, �i place mai mult dec�t dac� ai face multe fapte bune c�nd e�ti s�n�tos. � Iar Blaise Pascal scrie : � Cunosc pericolul s�n�t��ii, dar �i marile avantaje ale bolii. � Pe de alt� parte, suferin�a are �i rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii fa�� de al�ii. �n acest sens, papa Ioan Paul al II � lea scria despre suferin�� : � Suferin�a e prezent� �n lume pentru a face s� se desc�tu�eze iubirea, pentru a face s� se nasc� fapte de iubire fa�� de aproapele. � Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastr� : "Nu v-a ajuns nici o ispit� care s� nu fi fost potrivit� cu puterea omeneasc� �i Dumnezeu, care este credincios, nu va �ng�dui s� fi�i ispiti�i peste puterile voastre; ci �mpreun� cu ispita, a preg�tit �i mijlocul s� iesi�i din ea, ca s-o pute�i r�bda." (1 Cor. 10,13) Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este �i pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceast� via�� trec�toare, ci s� ne �ndrept�m speran�a spre via�a ve�nic�. Necazurile �i r�ul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numit� teodicee. Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferin�a noastr�: Domnul Isus Cristos a venit �i a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim. Ne m�ntuim dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u, a�a cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat robo�i, ne-a �nzestrat cu liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnic� pentru el. Deci, s� nu z�d�rnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! S� ne str�duim s� ajungem �n rai, unde nu este durere, nici �ntristare, nici suspin, ci via�� ve�nic� �i at�t de fericit� cum nici nu ne putem imagina! Dac� ne vom m�ntui, vom avea parte de �mplinirea acelui "desiderium", �mplinirea acelei dorin�i de fericire total�, "�mplinire p�n� la stele". Se poveste�te c� un om a avut �ntr-o noapte un vis interesant. Se f�cea c� se afla �ntr-un pustiu uria�, unde vedea, privind �napoi, urmele pa�ilor pe nisip pe care �i f�cuse pe urmele pa�ilor lui Isus : urmele pa�ilor lui Isus �mpreun� cu urmele pa�ilor s�i. Dar spre surprinderea sa, a remarcat c� �n anumite zile nu erau dou� urme de pa�i pe nisip, ci una singur� : erau zilele �n care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : � Doamne, tu ai promis c� vei r�m�ne cu noi �n toate zilele. De ce m-ai l�sat singur tocmai �n momentele cele mai grele ? � Iar Domnul a r�spuns : � Zilele �n care ai v�zut o singur� urm� pe nisip sunt zilele �n care te-am purtat �n bra�e. Nu e urma pa�ilor t�i, ci urma pa�ilor mei. � Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� s-ar concepe un copil nedorit. Concep�ia nedorit� a unui copil nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort (acest caz l-am explicat la �nceputul materialului, �n paragraful 1, deoarece este un motiv mai des invocat). Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la �nceput, poate deveni acceptat, apoi dorit �i iubit, iar un copil dorit la �nceput, poate deveni nedorit datorit� comportamentului s�u negativ de mai t�rziu. Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� s-ar concepe copilul din rela�ii sexuale care au loc �nainte de c�s�toria cre�tin� sau, mai r�u, din rela�ii care au loc �n afara c�s�toriei cre�tine Chiar dac� a avut rela�ii sexuale �nainte de c�s�toria cre�tin� (rela�ii sexuale pre � maritale) sau, mai r�u, �n afara c�s�toriei cre�tine (rela�ii sexuale extra � maritale), nu trebuie s�-�i ucid� copilul, ci trebuie s�-l nasc� �i, dac� nu-l poate cre�te, s� aleag� una sau mai multe dintre solu�iile alternative descrise �n paragraful 2. Dac� �l poate cre�te ea �ns�i, nu trebuie s� se team� c� se va c�s�tori greu din cauz� c� are copil, c�ci sunt at��ia b�rba�i care iau �n c�s�torie femei cu copii, fie c� au �i ei copii, fie c� nu au. Sau poate c� se va c�s�tori cu tat�l copilului. Dac� va apela la asocia�iile de mai sus sau la alte asocia�ii pentru via�� n alte ora�e, va primi ajutor material �i, dac� va dori, va putea locui la un centru maternal p�n� la un timp dup� na�tere �i apoi va putea l�sa copilul la o familie care acord� asisten�� maternal� pentru un timp, apoi �l va putea lua �napoi. O alt� solu�ie este adop�ia, dac� p�rin�ii doresc aceasta. Dac� mama este elev� sau student� poate s� mearg� la �coal� �i c�t timp este �ns�rcinat� �i dup� ce na�te. Dup� cum am v�zut, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil �i pentru p�rin�ii tinerei mame nec�s�torite: chiar dac�, poate, la �nceput unii dintre ei se �mpotrivesc na�terii copilului, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie se obi�nuiesc cu g�ndul c� fiica lor va na�te copilul. �i, oricum, fata nu trebuie s� asculte de p�rin�i dac� ace�tia ar �ndemna-o la avort sau la oricare alt lucru r�u. Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� s-ar prevedea na�terea unui copil cu handicap (fizic sau psihic), boli incurabile sau malforma�ii grave, pentru c�, �n acest caz, ar �nsemna s� fim de acord �i cu uciderea copiilor deja n�scu�i care au handicap, boli incurabile sau malforma�ii grave sau cu uciderea adul�ilor cu aceste deficien�e �i atunci am fi ca �n Germania lui Hitler, unde cei cu handicap sau cu boli incurabile erau extermina�i. Dup� cum am v�zut, este acela�i om �ncep�nd de la concep�ie, indiferent c� se afl� �n interiorul organismului mamei sau �n exteriorul acestuia. Orice via��, chiar �i cea cu deficien�e, este sacr� �i inviolabil�. Via�a uman� trebuie primit� indiferent de calitatea ei. Studii bine documentate arat� c� persoanele cu malforma�ii nu sunt mai pu�in bucuroase de via�� dec�t persoanele zise �normale�. Cea mai mare parte a p�rin�ilor care au un copil handicapat se declar� ferici�i c� au copilul �i aproape to�i declar� c� ei, copiii handicapa�i, se simt ferici�i. �n toate ��rile este impresionant num�rul p�rin�ilor cu copii handicapa�i care militeaz� �mpotriva avortului. Nu este permis s� se recurg� la avort nici dac� femeia a r�mas �ns�rcinat� �n urma unui viol sau �n urma unui incest, pentru c� nu trebuie s� fie ucis copilul pentru delictul tat�lui s�u. Exist� �n moral� un principiu foarte clar: nu se poate repara o nedreptate printr-o alt� nedreptate �i mai mare. �n plus, femeia care a fost victima unui viol sau incest, dac� a r�mas �ns�rcinat� �i face avort, adaug� o traum� �i mai mare la trauma psihic� pe care o sufer� �n urma violului. Indiferent cum vine copilul la existen�� (din viol, incest sau altfel) este o fiin�� uman� �n care Dumnezeu �i-a pus chipul S�u, �i are dreptul la via��. Este adev�rat c� exist� �i unele cazuri dureroase, dramatice. Dar este tot adev�rat c� e nedrept s� se recurg� la ucidere pentru a rezolva aceste cazuri, oric�t ar fi ele de dureroase �i de dramatice. Avortul nu trebuie f�cut �n nici un caz. Dup� cum am v�zut, nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Ce e de f�cut �n cazul �n care trebuie s� se aleag� �ntre via�a mamei �i via�a copilului? �n practic�, �n zilele noastre, o asemenea situa�ie disperat� este extrem de rar�. Uneori medicii exagereaz� situa�ia real� spre a o speria pe mam� �i a o determina s�-�i avorteze copilul. O fac din ignoran�� profesional�, din dorin�a de c�tig sau din diferite alte motive. Dar chiar �n cazul real c� via�a mamei este �n pericol, este de datoria medicului s� sus�in� �n via�� at�t mama c�t �i copilul, utiliz�nd toate mijloacele terapeutice. Dac� s-au utilizat toate mijloacele pentru a salva at�t mama c�t �i copilul, tot nu trebuie f�cut avortul, �ns� �n acest caz poate fi �i situa�ia unui act cu dublu efect, adic� s� fie permis sub aspect moral un tratament sau o opera�ie necesar� pentru a salva via�a mamei, de�i se prevede c�, indirect, va muri copilul: �n acest caz, moartea copilului e un efect secundar dureros, dar nedorit. Dar nici �ntr-un caz nu trebuie s�v�r�it� �n mod direct avortarea copilului. Un medic croat, Dr. Antun Lisec, spune de exemplu despre sarcina extrauterin�: �Sarcina extrauterin� este o provocare pentru cadrele sanitare, �n special pentru ginecologi, care ar trebui s� descopere ce ar fi de f�cut f�r� a ucide copilul nen�scut, a-i da �ansa s�-�i continue cre�terea �i �n acela�i timp a preveni moartea mamei.� (�Darul Vie�ii�, nr. 6, iunie 2004). Sunt �i mame care se sacrific� pentru a putea tr�i copilul. O astfel de mam� martir� a fost Gianna Beretta Molla, care a fost �i medic. Ea a tr�it �ntre anii 1922 �i 1962�n Italia. A acceptat s�-�i ri�te via�a, la numai 39 de ani, refuz�nd s�-�i avorteze feti�a. A refuzat s� urmeze tratamentul care i-ar fi putut salva via�a, dar care i-ar fi provocat avortul. �nainte de na�terea grea �i repeta so�ului ei: �Dac� trebuie s� alege�i �ntre mine �i copil, nici o ezitare: alege�i, o cer hot�r�t, alege�i copilul. Pe el s�-l salva�i.� �n fa�a obliga�iilor pentru familie a trebuit s� aib� �nt�ietate obliga�ia de a nu-�i ucide copilul. A n�scut feti�a care era al patrulea copil, dar ea a murit pentru via�a copilului �i a fost beatificat� (declarat� fericit�) la 24 aprilie 1995. La beatificare au participat �i so�ul �mpreun� cu copiii ei. Beatificarea este o etap� premerg�toare canoniz�rii . Pe data de 21 decembrie 2003, Biserica Catolic� a recunoscut un miracol ob�inut prin mijlocirea ei, iar pe 16 mai 2004 a fost canonizat�. Multe mame �n a�teptarea na�terii se �ndreapt� c�tre Sf�nta Gianna pentru a-i cere ajutorul, iar altele pentru a-i cere curajul de a spune �nu� avortului. Biserica Catolic� spune despre Sf�nta Gianna �i despre alte mame ca ea: �Acestea sunt mamele care, �ntr-o lume at�t de cufundat� �n �ntuneric, aprind lumini de speran��. �ntr-o lume �n care prea u�or se poate ucide, aceste mame radical cre�tine, au curajul s� primeasc� �i s� apere via�a. Cu orice pre�, pl�tind chiar pre�ul vie�ii. Fiindc� via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al S�u�. �Cine nu ar fi cuprins de cea mai autentic� admira�ie la v�zul acelei mame care, �n pericolul aproape sigur al mor�ii, se sacrific� �n mod eroic pentru a putea salva via�a copilului ei? Ceea ce sufer� ea pentru a se achita de obliga�ia sa natural�, �i poate r�spl�ti numai Dumnezeu �i o va �i r�spl�ti nu numai cu o m�sur� bun�, ci cu una care se revars�.� (�Casti connubiis� � �Cununia curat�). Informa�ii despre Sf�nta Gianna se g�sesc �i pe site-ul urmator: http://www.hli.org/gianna_molla/
vieru_cezar_iasi Postat pe 7 August 2009 03:07
Lasa, TF, ca pe mine ma distreaza specimenul asta de dusa! Nici macar nu m-a enervat cu ce a scris acolo dimpotriva, ma face sa rad, lasa sa mai scrie sa am motiv de distractie! Da, si eu i-am recomandat mai sus sa se mai trateze, dar ea e incurabila! Ha ha ha ha!
darksukkubus69 Postat pe 7 August 2009 13:58
De la: darksukkubus69, la data 2009-08-07 13:58:19Lasa, TF, ca pe mine ma distreaza specimenul asta de dusa! Nici macar nu m-a enervat cu ce a scris acolo dimpotriva, ma face sa rad, lasa sa mai scrie sa am motiv de distractie! Da, si eu i-am recomandat mai sus sa se mai trateze, dar ea e incurabila! Ha ha ha ha! prostii se aseamana si se inteleg foarte bine,mai trist este ca nu pot canvinge si pe alti sa fie ca ei,haaaaaaahahahahhahhaahahhaahhahahahaahhhahahahhah..........
enemgabriel Postat pe 7 August 2009 14:02
Offf! altul...
darksukkubus69 Postat pe 7 August 2009 14:20
De la: TF_, la data 2009-08-06 18:55:14lordess,esti bolnava psihic fetito...cauta-te la un psihiatru cat de curand...ar trebui sa face o sesizare catre protectia copilului,esti un mare pericol lasat liber pe strazi,un mare pericol pt copii tai si pt oamenii din jur !!! si tare urat vorbesti,mahalagioaica in toata regula,nu alta...sa-ti fie RUSINE !!! TF - sa va fie rusine voua bestii ucigase,moarte dupa placere,sa va fie rusine ca existati,tarfete ce sunte-ti ,masini de ucis,masini de macelarit prunci nevinovati halal gandire,bombe ucigase sa va ia dracu de fraiere
lourdess Postat pe 7 August 2009 17:29
De la: cora75, la data 2009-08-06 09:22:38Pentru lourdess: Esti o bolnava psihic! Esti o obsedata! Esti patetica! TE CREZI DUMNEZEU??? Cum iti permiti sa acuzi si sa judeci in halul asta? Felul in care vorbesti aici pe forum nu denota credinta, ci cretinitate! Mai gandeste-te....daca ai cu ce! pentru cora75 - draga ucigasa,bestie cu sange rece,TU AI CREDINTA cand te-ai cracit sa iti ucizi pruncusorul tu ai dreptul sa vorbesti mare lichea ce esti,cum mai mananci tu bestie cu chip de om cand ai sfaramat trupul nevinovat al propriului tau copil care avea dreptul la viata ,oare ucigasa"mamica"ce esti tu dormi bine pe perna???
lourdess Postat pe 7 August 2009 17:33
Ha ha ha ha ha! Iar nu ti-ai luat tratamentul?
darksukkubus69 Postat pe 7 August 2009 19:30
De la: lourdess, la data 2009-08-07 17:29:37 De la: TF_, la data 2009-08-06 18:55:14lordess,esti bolnava psihic fetito...cauta-te la un psihiatru cat de curand...ar trebui sa face o sesizare catre protectia copilului,esti un mare pericol lasat liber pe strazi,un mare pericol pt copii tai si pt oamenii din jur !!! si tare urat vorbesti,mahalagioaica in toata regula,nu alta...sa-ti fie RUSINE !!! TF - sa va fie rusine voua bestii ucigase,moarte dupa placere,sa va fie rusine ca existati,tarfete ce sunte-ti ,masini de ucis,masini de macelarit prunci nevinovati halal gandire,bombe ucigase sa va ia dracu de fraiere auzi cucoana,vezi cum te exprimi taranco,ai grija ce iti iese pe gura,nu de alta,dar intotodeauna gura bate curul....ce exemplu dai tu schizofrenica mica copiilor tai ??? ce au ei bun de invatat de la o paranoica de mama !?!?!?!?????
4Life Postat pe 7 August 2009 20:33

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
sex	35	De la: kudika329386 10 Noiembrie 2010 20:36
mi;a intarziat 3 zile...un sfat va rog	6	De la: mikydutza 3 Noiembrie 2009 16:48
ovare polichistice	13	De la: office_salinasusesi_ro 9 Iunie 2010 23:56

am nevoie de un sfat !!	8	De la: healthy017299 12 Octombrie 2010 11:41
Efecte secundare, sarcina extrauterina sau avort spontan?	1	De la: Achillesluv 8 Aprilie 2014 01:34