Cum sa pui soacra la punct!

De la: agny, la data 2010-07-27 23:19:45

De la: danielascepchin, la data 2010-07-27 14:11:21Sunt soacra de 2 ani. Nora mea este mai mare decat baiatul meu cu 3 ani si jumatate, insa diferenta nu se vede absolut deloc. Baiatul meu avea 19 ani si jumatate cand s-a insurat si chiar daca am considerat ca este totusi prea devreme, nu ne-am opus, insa i-am explicat ca o casnicie implica multa maturitate si responsabilitate. Locuim impreuna, dar eu nu ma bag in treburile lor. E adevarat ca atunci cand se mai cearta (cine nu se cearta?) caut sa-i fac sa inteleaga ca viata este mult prea scurta si plina de neprevazut, asa ca timpul pierdut cu cearta este un timp irosit, mai bine l-ar petrece impreuna frumos. Nu ma intereseaza, daca ii spala, daca ii calca, poate sa faca curat la ei cand vor, sau daca vor. De gatit nora mea nu gateste, dar nici n-am pretentii. Nici eu la varsta ei nu gateam (locuiam cu bunica). Mai gatesc eu, mai gateste baiatul meu (oricum el este bucatar) sau mai gateste mama mea. De fapt eu sunt multumita de ei. Important pentru mine, este ca ei sa fie fericiti si sa se inteleaga. Oricum vremurile sunt din ce in ce mai grele, timpul trece foarte repede, iar parerea mea este ca ura si dusmania nu fac decat sa ne rideze fata si sa ne consume energia degeaba. Soacrele (mai ales mamele de baieti) trebuie sa inteleaga ca dragostea pentru mama este una, dragostea pentru sotie este alta si in momentul in care baiatul devine parinte, dragostea pentru copil este alta. Sunt distincte, pot fi la fel de puternice, chiar daca mama pica pe locul trei (asa cum este si firesc), eu cred ca fiecare avem locul nostru in inima si sufletul lui. Mai aveti un alt fiu? As dori si eu soacra ca Dvs-)

De la: kudika1993, la data 2012-02-15 22:04:28Doamne,citesc si ma crucesc!Singurul meu sfat pentru tineri este ca acestia sa nu locuiasca cu parintii cand sunt in cuplu deoarece oricit de docili ar fi si unii si altii tot vor iesii discutii! Pentru fetele ce sufera din cauza soacrelor le sfatuiesc sa le plateasca cu bunatate soacrelor si au sa vada rezultatul suferintei lor! Eu una asa am facut si la fiecare jignire ,injuratura,birfa ,am zimbit prefacandu-ma ca nu aud!Saraca cred ca a ajuns la balamuc de nervi!La rindul meu sunt viitoare soacra din trei directii si toti au plecat pe drumul lor!Ca vor lua o nevasta neagra,verde,saraca etc este problema lor si nu comentez atita timp cat se intretin si nu stau pe capul meu!Si ei si noi avem dreptul la viata!Cand vin acasa la sfirsit de saptamina stau si le bucataresc ,ii servesc si le fac pachete in mod egal,le spal rufe etc,ajut cu ce pot dar toti muncesc si fac studii asa ca merita sa fie ajutati(nu le dau bani).Deci dragi copii indiferent cat va este de greu nu stati cu parintii pentru nimic in lume,voi va certati,voi va impacati si nu are nimeni dreptul sa va comande viata doar pentru ca va facut! Parintii trebuiesc respectati dar familia este formata din cei doi tineri .......parintii ies din schema si cad pe locul 2 loc care pe mine ma aranjeaza si nu imi doresc decit sa fie copiii fericiti nu sa-mi miroase mie basinile si sa-mi suporte toanele de baba! Sa fiti fericiti !

De la: kudika497641, la data 2012-01-14 02:34:00Am o soacra careia se pare ca n-am reusit sa-i intru la suflet nici dupa 6 ani de zile, intotdeauna gatesc, curetenie e mereu, nu fumez, nu ma imbrac provocator, nu vorbesc urat, am o meserie care ar face mandru orice membru familial, imi traiesc viata langa sotul meu care simt ca ma iubeste si ma respecta, la randul meu facandu-l fericit, soacrei mele oferindu-i un nepotel pe care-l adora, de care ma ocup, iar cu toate astea exista o problema care ma face sa ma indoiescde dragostea sotului meu si nu mai stiu ce sa cred si nici ce sa fac. Socrul meu e un scump, cu el ma inteleg foarte bine, nu locuiesc impreuna cu noi ci intr-un sat care se afla la 40 de km.departare de noi. Eu, sotul si copilul in varsta de 3 ani, tot la 2-3 saptamani facem naveta, sa-i aducem de la sat si sa-i ducem, mereu plini de bagaje si cumparaturi, mereu aceiasi poveste indiferent de dorintele mele, intotdeauna au cate o problema fie ea de sanatate sau de alta natura, pe soacra-mea nu o vad fericita ci mereu indispusa cand sunt in prezenta ei, ma simt vinovata pentru asta. Cand ajunge la noi mereu imi bate tot felul de apropouri cum ca ar trebui sa fac diferite lucruri in gospodarie, in mancare sa nu pun mai mult de, etc... Nu ma vorbeste de rau, e un om bun dar nu inteleg ce o face sa fie asa retinuta fata de mine, in plus e vorba ca o simt distanta si stiu ca nu o sa ma iubeasca niciodata, cand mai ramanem la ei la sat, niciodata nu stau degeaba, vreau mereu sa o ajut si sa ii fac pe plac, ii spal geamurile, ii fac curatenie, chiar si gatesc desi nu sunt in casa mea... La noi cand vine, are camera ei, care ar trebui sa fie a copiluui, uneori sta cu saptamanile, socru' meu vine azi si maine trebuie dus pentru ca lui nu-i place aglomeratia, dar totul ii leaga de noi, depind de noi. Iar soacra-mea ramane cat de mult, abia astept sa plece ca sa ma simt in largul meu. Sunt tanara, am doar24 de ani si vreau sa-mi traiesc viata langa familia mea cu problemele mele, dar se pare ca nu pot sa ma simt fericita pe deplin, tocmai pentru ca suntem incontinuu du-te-vino pentru ei, nu realizam ceva pentru noi. Eu mereu le-am cumparat cate ceva de sarbatori dar ei mie nimic si stam bine financiar. Va dati seama ca oricat de bine te-ai intelege tot apar discutii, de multe ori aveam program dartrebuia sa merg la sat fiindca asa era frumos sa ne vada ei fericiti si prezenti iar eu i-am spus ca-mi doresc sa nu mai mergem atat de des, ii ajutam oricand cu mare drag dar mai rar, in plus mama lui ma jigneste asa indiresc, dau un exemplu: copilul dormea in camera ei si m-a chemat sa-l iau, l-am ridicat si s-a trezit,pe urma asezandu-l i-am spus"tuca-l mama pe el, de ce nu dormi?!"iar ea "pai daca vorbesti tare" e o prostie pana la urma pe langa cate ar mai fi de zis, dar nu mi-a picat bine... Eu si sotul meu am ajuns sa ne certam urat de tot, imi spune sa plec ca el nu permite nimanui sa-i calce parintii in picioare desi eu nu i-am jignit in viata mea, repet, problema e soacra-mea. De multe ori ma intreb ce sa fac, cum sa ma port ca nu prea mai rezist sa le adun la suflet, mereu ii fac pe plac, nu e nimic laudabil dar mai sunt si credincioasa. Oare sunt eu prea rea, gresesc? Ma doare enorm cand vad ca ea primeaza mereu in ochii si in sufletul sotului meu.

De la: franziska_eu, la data 2012-02-16 12:29:38

De la: kudika497641, la data 2012-01-14 02:34:00Am o soacra careia se pare ca n-am reusit sa-i intru la suflet nici dupa 6 ani de zile, intotdeauna gatesc, curetenie e mereu, nu fumez, nu ma imbrac provocator, nu vorbesc urat, am o meserie care ar face mandru orice membru familial, imi traiesc viata langa sotul meu care simt ca ma iubeste si ma respecta, la randul meu facandu-l fericit, soacrei mele oferindu-i un nepotel pe care-l adora, de care ma ocup, iar cu toate astea exista o problema care ma face sa ma indoiescde dragostea sotului meu si nu mai stiu ce sa cred si nici ce sa fac. Socrul meu e un scump, cu el ma inteleg foarte bine, nu locuiesc impreuna cu noi ci intr-un sat care se afla la 40 de km.departare de noi. Eu, sotul si copilul in varsta de 3 ani, tot la 2-3 saptamani facem naveta, sa-i aducem de la sat si sa-i ducem, mereu plini de bagaje si cumparaturi, mereu aceiasi poveste indiferent de dorintele mele, intotdeauna au cate o problema fie ea de sanatate sau de alta natura, pe soacra-mea nu o vad fericita ci mereu indispusa cand sunt in prezenta ei, ma simt vinovata pentru asta. Cand ajunge la noi mereu imi bate tot felul de apropouri cum ca ar trebui sa fac diferite lucruri in gospodarie, in mancare sa nu pun mai mult de, etc... Nu ma vorbeste de rau, e un om bun dar nu inteleg ce o face sa fie asa retinuta fata de mine, in plus e vorba ca o simt distanta si stiu ca nu o sa ma iubeasca niciodata, cand mai ramanem la ei la sat, niciodata nu stau degeaba, vreau mereu sa o ajut si sa ii fac pe plac, ii spal geamurile, ii fac curatenie, chiar si gatesc desi nu sunt in casa mea... La noi cand vine, are camera ei, care ar trebui sa fie a copiluui, uneori sta cu saptamanile, socru' meu vine azi si maine trebuie dus pentru ca lui nu-i place aglomeratia, dar totul ii leaga de noi, depind de noi. Iar soacra-mea ramane cat de mult, abia astept sa plece ca sa ma simt in largul meu. Sunt tanara, am doar24 de ani si vreau sa-mi traiesc viata langa familia mea cu problemele mele, dar se pare ca nu pot sa ma simt fericita pe deplin, tocmai pentru ca suntem incontinuu du-te-vino pentru ei, nu realizam ceva pentru noi. Eu mereu le-am cumparat cate ceva de sarbatori dar ei mie nimic si stam bine financiar. Va dati seama ca oricat de bine te-ai intelege tot apar discutii, de multe ori aveam program dartrebuia sa merg la sat fiindca asa era frumos sa ne vada ei fericiti si prezenti iar eu i-am spus ca-mi doresc sa nu mai mergem atat de des, ii ajutam oricand cu mare drag dar mai rar, in plus mama lui ma jigneste asa indiresc, dau un exemplu: copilul dormea in camera ei si m-a chemat sa-l iau, l-am ridicat si s-a trezit,pe urma asezandu-l i-am spus"tuca-l mama pe el, de ce nu dormi?!"iar ea "pai daca vorbesti tare" e o prostie pana la urma pe langa cate ar mai fi de zis, dar nu mi-a picat bine... Eu si sotul meu am ajuns sa ne certam urat de tot, imi spune sa plec ca el nu permite nimanui sa-i calce parintii in picioare desi eu nu i-am jignit in viata mea, repet, problema e soacra-mea. De multe ori ma intreb ce sa fac, cum sa ma port ca nu prea mai rezist sa le adun la suflet, mereu ii fac pe plac, nu e nimic laudabil dar mai sunt si credincioasa. Oare sunt eu prea rea, gresesc? Ma doare enorm cand vad ca ea primeaza mereu in ochii si in sufletul sotului meu.

Daca ai fost buna pana acum si n-ai fost apreciata de soacra ta, schimba foaia si devino indiferenta la orice dorinta de-a ei, nu o mai ajuta la treburile gospodaresti, ca doar aceea e casa ei si nu casa ta, nu o mai gazdui la tine acasa, nu-i mai permite ca in casa ta sa se poarta de parca ea ar fi stapana casei, nu-i mai permite sa te critice din orice, invata sa-i impui niste limite in comportamentul ei fata de tine, dar si tu impune-ti sa nu mai te manifesti fara personalitate in fata ei, infrunt-o si arata-i cand e cazul sa stea in banca ei.

Femeia asta o sa te desparta de sotul tau, daca n-o potolesti. Discuta cu sotul tau si spune-i ca se impune sa-i puneti niste limite soacrei tale, atunci cand vine pe la voi sau cand esti nevoita si sunteti nevoiti sa interactionati cu ea. Nu mai accepta orice mizerie si orice interventie in viata ta din partea acestei femei atat de autoritare.

Invata sa te impui si sa impui niste limite, mai ales celor ce-ti incalca principiile, viata, alegerile. Iar sotul tau trebuie sa priceapa ca acum tu, el si copilul vostru formati o familie care ar trebui sa fie la fel de importanta sau, si mai bine, cu mult mai importanta decat familia din care provine. E timpul ca soacra ta si sotul tau sa accepte ca orice pui, atunci cand prinde aripi, zboara din cuib si-si formeaza propria sa familie.

De la: Andreyutza1, la data 2011-02-24 15:21:02Buna ziua.si eu am o probl cu soacra mea.noi locuim cu socri mei in grecia ptr k aici muncim.(eu sotul meu si socrul).de 3 ani suntem casatoriti si avem si o fetita d 2 ani.la 3 luni dupa cununie fiind ziua sotului am zis sai fac un tort.bineinteles k a inceput sami explice cum sa fac si ce sa fac.ma adus la disperare d am aruncat tot si iam zis sal fak ea.atunci a dat in mine.inainte d botez s4 nunta a inceput sami comande iar ce rochie sa iau ce flori etc.imi umbla in lucruri in dulapuri la bani in lipsa mea.ma vb d rau p unde poate iar din pakte sotul meu nu face nimic.iam zis sa ne mutam dar nu vrea.soacra ma jigneste comenteaza si multe altele.am ajuns la capatul rabdari si sunt hotarata sami iau copilul si sa ma intorc la mama mea in romania

De la: kudika497641, la data 2012-01-14 02:34:00Am o soacra careia se pare ca n-am reusit sa-i intru la suflet nici dupa 6 ani de zile, intotdeauna gatesc, curetenie e mereu, nu fumez, nu ma imbrac provocator, nu vorbesc urat, am o meserie care ar face mandru orice membru familial, imi traiesc viata langa sotul meu care simt ca ma iubeste si ma respecta, la randul meu facandu-l fericit, soacrei mele oferindu-i un nepotel pe care-l adora, de care ma ocup, iar cu toate astea exista o problema care ma face sa ma indoiescde dragostea sotului meu si nu mai stiu ce sa cred si nici ce sa fac. Socrul meu e un scump, cu el ma inteleg foarte bine, nu locuiesc impreuna cu noi ci intr-un sat care se afla la 40 de km.departare de noi. Eu, sotul si copilul in varsta de 3 ani, tot la 2-3 saptamani facem naveta, sa-i aducem de la sat si sa-i ducem, mereu plini de bagaje si cumparaturi, mereu aceiasi poveste indiferent de dorintele mele, intotdeauna au cate o problema fie ea de sanatate sau de alta natura, pe soacra-mea nu o vad fericita ci mereu indispusa cand sunt in prezenta ei, ma simt vinovata pentru asta. Cand ajunge la noi mereu imi bate tot felul de apropouri cum ca ar trebui sa fac diferite lucruri in gospodarie, in mancare sa nu pun mai mult de, etc... Nu ma vorbeste de rau, e un om bun dar nu inteleg ce o face sa fie asa retinuta fata de mine, in plus e vorba ca o simt distanta si stiu ca nu o sa ma iubeasca niciodata, cand mai ramanem la ei la sat, niciodata nu stau degeaba, vreau mereu sa o ajut si sa ii fac pe plac, ii spal geamurile, ii fac curatenie, chiar si gatesc desi nu sunt in casa mea... La noi cand vine, are camera ei, care ar trebui sa fie a copiluui, uneori sta cu saptamanile, socru' meu vine azi si maine trebuie dus pentru ca lui nu-i place aglomeratia, dar totul ii leaga de noi, depind de noi. Iar soacra-mea ramane cat de mult, abia astept sa plece ca sa ma simt in largul meu. Sunt tanara, am doar24 de ani si vreau sa-mi traiesc viata langa familia mea cu problemele mele, dar se pare ca nu pot sa ma simt fericita pe deplin, tocmai pentru ca suntem incontinuu du-te-vino pentru ei, nu realizam ceva pentru noi. Eu mereu le-am cumparat cate ceva de sarbatori dar ei mie nimic si stam bine financiar. Va dati seama ca oricat de bine te-ai intelege tot apar discutii, de multe ori aveam program dartrebuia sa merg la sat fiindca asa era frumos sa ne vada ei fericiti si prezenti iar eu i-am spus ca-mi doresc sa nu mai mergem atat de des, ii ajutam oricand cu mare drag dar mai rar, in plus mama lui ma jigneste asa indiresc, dau un exemplu: copilul dormea in camera ei si m-a chemat sa-l iau, l-am ridicat si s-a trezit,pe urma asezandu-l i-am spus"tuca-l mama pe el, de ce nu dormi?!"iar ea "pai daca vorbesti tare" e o prostie pana la urma pe langa cate ar mai fi de zis, dar nu mi-a picat bine... Eu si sotul meu am ajuns sa ne certam urat de tot, imi spune sa plec ca el nu permite nimanui sa-i calce parintii in picioare desi eu nu i-am jignit in viata mea, repet, problema e soacra-mea. De multe ori ma intreb ce sa fac, cum sa ma port ca nu prea mai rezist sa le adun la suflet, mereu ii fac pe plac, nu e nimic laudabil dar mai sunt si credincioasa. Oare sunt eu prea rea, gresesc? Ma doare enorm cand vad ca ea primeaza mereu in ochii si in sufletul sotului meu.

De la: helena_helena, la data 2012-02-20 15:23:03buna! imi place foarte mult modul in care ai raspuns:) se vede ca ai determinare si stii foarte bine ce vrei,lucru pe care mereu il voi aprecia! si eu ma confrunt cu aceeasi situatie...vechea problema... soacra mea e o denumire generica...de fapt...am cam 3:D mama prietenului meu este o femeie deosebita insa...ea mai are 2 surori..care s-au ocupat si ele de baiat...si din pacate au ajuns sa ii scoata ochii pentru acest ajutor..si mereu i-au pretins ca este datoria lui sa le ajute...sa le slugareasca...si acum vor sa ii controleze viata..la inceputul relatiei mele cu el..il sunau daca indrazneam cumva sa stam pana mai tarziu in oras...sunau un barbat de 24 de ani sa ii ceara socoteala..ca pe unde umbla...ca sa vina acasa..de parca era copil de 5 ani...fara sa ma cunoasca vorbeau urat la adresa mea.Cu toate acestea, la un moment dat i-am spus iubitului meu ca sunt pregatita sa fac cunostinta cu ele..surprinzator...s-au comportat frumos...si totul a mers de minune...cam o luna..dupa care au inceput sa ii reproseze ca le neglijeaza...ca s-a schimbat de cand e cu mine...si ca vezi draga doamne eu stau pe banii lui, in conditiile in care eu nu i-am permis lui vreodata sa imi plateasca vreun suc in oras...mereu am dorit sa fiu independenta si sa imi platesc ceea ce consum..M-am comportat ireprosabil cu ele...ne faceau program duminica de duminica...am zis sa las de la mine...dar mai nou...el este invitat la masa insa pe mine nu ma cheama...vor sa ma excluda...si nu inteleg de ce se comporta asa...se comporta ca si cum ar fi geloase,sunt rautacioase si sincer am suferit foarte mult.Eu chiar am vrut ca totul sa fie ok..poate ca nu am procedat foarte bine,dar i-am spus iubitului ca daca merge la astfel de 'mese' de unde eu sunt exclusa, cu toata suferinta ma voi vedea nevoita sa renunt la el.Pt mine asta ar insemna ca el sa se complaca in aceasta situatie si sa le permita sa isi bata joc de mine si de relatia noastra dupa bunul plac..el a cam racit relatiile cu ele(desi locuieste cu ele) si nici nu s-a dus la acele 'mese' la care eu nu eram invitata.Ma doare sa il vad pus in aceasta situatie...dar nu pot tolera ideea de a fi exclusa doar pentru ca ele nu vor sa accepte ca are si el dreptul la viata privata. Ele nu au ceva personal cu mine..lle deranjeaza pur si simplu ideea k exista altcineva in viata lui..nu suporta ideea ca ele nu mai sunt pe primul plan si au impresia ca il pierd si in loc sa faca astfel incat sa ne intelegem ca oamenii reactioneaza intr-o maniera absurda si infantila.

De la: helena_helena, la data 2012-02-20 15:23:03buna! imi place foarte mult modul in care ai raspuns:) se vede ca ai determinare si stii foarte bine ce vrei,lucru pe care mereu il voi aprecia! si eu ma confrunt cu aceeasi situatie...vechea problema... soacra mea e o denumire generica...de fapt...am cam 3:D mama prietenului meu este o femeie deosebita insa...ea mai are 2 surori..care s-au ocupat si ele de baiat...si din pacate au ajuns sa ii scoata ochii pentru acest ajutor..si mereu i-au pretins ca este datoria lui sa le ajute...sa le slugareasca...si acum vor sa ii controleze viata..la inceputul relatiei mele cu el..il sunau daca indrazneam cumva sa stam pana mai tarziu in oras...sunau un barbat de 24 de ani sa ii ceara socoteala..ca pe unde umbla...ca sa vina acasa..de parca era copil de 5 ani...fara sa ma cunoasca vorbeau urat la adresa mea.Cu toate acestea, la un moment dat i-am spus iubitului meu ca sunt pregatita sa fac cunostinta cu ele..surprinzator...s-au comportat frumos...si totul a mers de minune...cam o luna..dupa care au inceput sa ii reproseze ca le neglijeaza...ca s-a schimbat de cand e cu mine...si ca vezi draga doamne eu stau pe banii lui, in conditiile in care eu nu i-am permis lui vreodata sa imi plateasca vreun suc in oras...mereu am dorit sa fiu independenta si sa imi platesc ceea ce consum..M-am comportat ireprosabil cu ele...ne faceau program duminica de duminica...am zis sa las de la mine...dar mai nou...el este invitat la masa insa pe mine nu ma cheama...vor sa ma excluda...si nu inteleg de ce se comporta asa...se comporta ca si cum ar fi geloase,sunt rautacioase si sincer am suferit foarte mult.Eu chiar am vrut ca totul sa fie ok..poate ca nu am procedat foarte bine,dar i-am spus iubitului ca daca merge la astfel de 'mese' de unde eu sunt exclusa, cu toata suferinta ma voi vedea nevoita sa renunt la el.Pt mine asta ar insemna ca el sa se complaca in aceasta situatie si sa le permita sa isi bata joc de mine si de relatia noastra dupa bunul plac..el a cam racit relatiile cu ele(desi locuieste cu ele) si nici nu s-a dus la acele 'mese' la care eu nu eram invitata.Ma doare sa il vad pus in aceasta situatie...dar nu pot tolera ideea de a fi exclusa doar pentru ca ele nu vor sa accepte ca are si el dreptul la viata privata. Ele nu au ceva personal cu mine..lle deranjeaza pur si simplu ideea k exista altcineva in viata lui..nu suporta ideea ca ele nu mai sunt pe primul plan si au impresia ca il pierd si in loc sa faca astfel incat sa ne intelegem ca oamenii reactioneaza intr-o maniera absurda si infantila.

De la: kudika498971, la data 2012-01-17 19:44:29soacreleeee:)))) nu sunt toate la fel ...dar sunt acele soacre care au facut copii doar pt a le fi sclavi (sa le intretina ,sa coordoneze ele viata fiului etc )ca doar o fac din prea multa iubire :)))).Este absurd ...cum poti sa-ti iubesti fiul cand tu ii faci rau ,il faci sa sufere ?acele soacre egoiste ,fara principii ...vedeti-va de treaba voastra si lasati copilul sa-si traiasca viata ,daca e fericit cu sotia lui, nu il bagati in mormant inaintea voastra ....cica din prea multa dragoste :))

De la: ILUTAPAULA, la data 2009-01-08 20:55:09SUNT IN TOTALITATE DE ACORD CU TINE.PE FATA MA INTELEG CU SOACRA MEA DAR PE LA SPATE NUMAI EU STIU CATE INDUR.E O PREFACUTA SI CU ASTA AM SPUS TOTUL DESPRE EA.SI PLUS DE ASTA STAU CU EA CU SOCRUL MEU SI CU CUMNATA MEA SI 2 FETE INTR-O CASA.AM IMBATRANIT IN 10 LUNI CAT ALTELE IN 30 DE ANI.MOOOOOOOOOOOOOORRRRR SAU DIVORTEZ.DIN 2 UNA

De la: , la data 2009-01-08 08:40:17Emilia0 ,sotul tau ,FIUL SOACREI TALE,ti-a citit acest mesaj?
Cum poti avea atat de uscat,de sec,sufletul,cum poti fi atat de inumana si sa vezi in MAMA SOTULUI TAU, un obiect pe care sa-l manipulezi?
Aceasta este prima dovada ca nu-l iubesti nici pe fiul soacrei, adica pe sotul tau,esti casatorita din interes,in casa ta nu va fi niciodata armonie,iar oricare ironie sau manipuilare din partea ta impotriva soacrei va fi contabilizata de sotul tau ,care incet,incet se va indeparta de tine.

Niciodata nici un barbat mu va renunta la respectul si dragostea pentru mama,pentru parintii lui doar ca sa-ti faca tie pe plac.

Ce-si doreste oricare mama de baiat de la femeia aleasa de fiul ei:

1. Sa nu fie imorala,ipocrita,rea si materialista, o soacra simte toate aceste trasaturi de caracter ale "norei".
2. Sa fie curata,spalata, sa nu se macheze ca o prostituata,o enerveaza buricile goale, asa ca-n haremurile turcesti.
3. Sa aiba tot timpul casa curata ,ingrijita,sa stie sa fie stapana la ea in casa.
4. Sa gateasca foarte bine, iar daca nu stie soacra este oricand gata sa o ajute ca o mama sau ca o prietena.
5. Nora sa vada in ea(soacra)pe propria ei mama ,sa o respecte si sa o iubeasca sincer,dusmania norei este cea care poate distruge o casnicie.
6.Daca nora provine dintr-o familie de tarani primitivi sa nu tina cu dintii de "obiceiurile "de acasa sa aiba deschiderea sa se civilizeze, sa nu vada in sotul, fiul soacrei ei, pe tatal ei ,un alcoolic si paduchios care trebuie permanent inselat si pacalit asa cum isi pacaleste si soacra.

Scumpo,iti dau un sfat,ascunde acest nou topic nu te lauda cu el sotului,vei pierde mult, foarte mult in fata lui,chiar daca nu-ti va arata direct ,in fata ,aceasta nemultumire.