Stii tot si poti orice!

O viata intreaga am alergat dupa confirmari si aprobari pentru ca nu credeam ca sunt perfecta asa cum sunt, pentru ca aveam senzatia ca nu sunt destul.

Astazi stau si ma uit in urma si realizez cat de oarba am fost multa vreme. Am dormit traind cu idei si citate pe care la nivel mental le credeam insa in adancul fiintei mele nu credeam si nu stiam ca stiu tot si pot orice fara sa-mi spuna altcineva.

Am trait facand lucru dupa lucru, actionand, programandu-ma mental pentru a fi persoana care imi doream sa fiu, insa mi-am dat seama ca de multe ori nu eram congruenta cu ceea ce afirmam, sau spuneam.

Experienta e sfanta. Te trezeste, te da de pereti, te face sa-ti dai seama daca tot ce ai spus vreodata sau ai gandit mental a fost doar de suprafata sau exprima adevarul fiintei tale.

Atunci cand altcineva imi spunea ca nu sunt asa cum afirm ca sunt, ca de fapt comportamentele mele reflecta altceva decat spun la nivel verbal, ego-ul meu urla, se enerva, acuza si apoi se simtea ingrozitor. Credeam ca ceilalti habar nu au ce vorbesc, ca eu stiu mai bine, ca nu am citit degeaba atatea carti si am petrecut atatea ore uitandu-ma la documentare de dezvoltare personala si spirituala.

Cand cineva ma contrazicea sau nu era de acord cu mine, Ego-ul aparea ca o fiara gata sa ucida , sa urle, sa tipe doar pentru a-si obtine confirmarea de care are nevoie.

Cum sa-mi spui ca eu nu stiu nimic? Cine esti tu sa-mi dai lectii? Tu nu esti credibil in fata mea! Eu stiu mai bine! Ceea ce nu puteam sa vad este ca toate acestea nu veneau din fiinta mea interioara, umila si modesta, cea care accepta fiecare om asa cum este, si care accepta ca fiecare dintre noi are propria perceptie si propriul drum, ci veneau dintr-un alt loc un loc in care traia teama.

De cate ori m-am lasat atrasa in aceasta capcana , in discutii contradictorii in care incercam sa-I conving pe ceilalti ca eu am dreptate, nici nu-mi aduc aminte.

In urma cu vreo doua saptamani m-am pus noaptea in pat si am cerut lui Dumnezeu, universului, sinelui meu superior, cum vrei sa-l numesti sa-mi dea o cale prin care sa pot sa-mi dau seama cum sa ma port atunci cand cineva nu e de acord cu mine, atunci cand cineva are o alta perceptie asupra vietii. Bineinteles ca evenimentele nu s-au lasat asteptate. Am cunoscut oameni, am trait evenimente care sa scoata cat mai mult la iveala aceasta persoana fabricata, Ego-ul meu, care imi ascunde fiinta. Toate mi-au dat ocazia sa incep sa constientizez cat de mult reactionam.

---