Sursa: blogul Sabinei Unul dintre personajele din “Magicianul”, spune la un moment dat ca a ierta inseamna a uita. M-am intrebat de multe ori daca poti ierta si uita, poti uita dar nu poti ierta, ori poti ierta fara a uita. Singurul raspuns pe care mi l-am putut da a fost ca a ierta in sine este un act care cuprinde si uitarea si ca a ierta este poate cel mai demn, mai frumos si mai bun lucru pe care un om poate sa invete sa il faca. Incepand cu a se ierta pe sine, a-si ierta limitele, greselile, trecutul sau neputinta, si a-i ierta pe cei din jur. Pe cei care i-au facut rau intentionat sau nu, cei care nu l-au inteles, cei care nu l-au iubit asa cum a vrut sa fie iubit sau cei care au plecat lasand in urma un gol. Putini dintre noi sunt atat de norocosi incat sa fie inconjurati pe parcursul intregii vieti de oameni care sa ne faca numai bine. Nu toti cei care fac parte din lumea noastra pentru diferite perioade de timp ne sunt sau ne raman prieteni. Cineva mi-a spus odata ca un prieten adevarat este cel care apare la usa ta din senin, doar pentru ca te intreba ce faci. A te strange un brate si a-ti spune cateva cuvinte frumoase. Dar acesti oameni sunt rari, sau mai bine zis relatiile acestea nu sunt de gasit la tot pasul. Poate de cei mai multi dintre ei nu ne laga amintiri placute, dar tocmai aceasta cred ca este frumusetea actului de a ierta. Faptul ca poti schimba si alege ce fel de amintiri sa pastrezi si cum sa te raportezi la trecut. Atunci cand cineva iti provoaca suferinta, ea nu numai ca nu dispare cu una cu doua, dar de multe ori poate fi o durere care fie si estompata de trecerea timpului, va ramane pentru totdeauna o cicatrice. Insa prin a ierta, cred ca ne putem usura existenta si putem face ca povara pe care o purtam in spate, ca bagajul de lacrimi, deceptii si tristete sa nu ne doboare. Sau cel putin sa nu ne macine la nesfarsit. Am invatat ca iertand, ma pot uita in urma si acolo sa fi ramas doar ceea ce a fost frumos. Doar bucuria, lumina si iubirea. Am observat ca exista foarte multe lucruri ce pot declansa amintiri placute. Mirosuri, locuri, obiecte, sunete, stari, iar lista poate continua. Un singur lucru este capabil sa reinvie durerea, sau sa ne aminteasca ce am simtit atunci cand a durut. Chipul sau prezenta celui care ne-a ranit. Si atunci, de ce sa nu iertam? Iertarea cred ca ne poate salva si de frica, ne poate da incredere si ne poate face sa zambim vietii fara un motiv anume, ci doar pentru ca ne este sufletul usor, impacat si liber. Eu am iertat, si nu exista nici mcar un om care sa fi trecut prin viata mea si pe care sa nu-l pot vedea ori de care sa nu ma lege fie si cea mai marunta amintire frumoasa. Poate ca in schimb imi va lua viata intreaga sa invat sa ma iert pe mine, insa nu cred ca exista un lucru mai intelept si mai uman care sa-mi ocupe timpul ce mi-a fost daruit. Sursa: blogul Sabinei
Citeste si:
Magicianul Robert Tudor și Șerban Copoț au făcut primele declarații...
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: