Poveste de viata: Cauta iubirea intai in tine apoi cere de la altii

Dragii si dragile mele, nu ne-am mai povestit de mult insa astazi am o istorioara de-a dreptul savuroasa. Ca in multe alte randuri, e vorba despre o prietena pe care o stiu de ani multi. Inainte de povesti mai departe, dati-mi voie sa va fac o marturisire: imi plac femeile de mor insa nu in sensul la care se vor gandi cei mai multi dintre barbati si cel putin un domn.

Multe dintre femeile din jurul meu au curajul de a fi sensibile si nu isi ascund sentimentele, asa cum eu am facut-o de multe ori. Tot ele, femeile din jurul meu si-au construit pas cu pas cariere solide fara sa faca cine stie ce compromisuri si fara sa isi piarda din masculinitate. Tot ele sunt partenere de nadejde ale barbatilor pe care si i-au ales, concurente capabile din punct de vedere profesional si sfatuitoare de incredere atunci cand nu stiu pe unde sa scot camasa.

Admir in general puterea femeii care nu pretinde ca este altceva decat femeie, care nu se ascunde dupa degete sau in umbra vreunui barbat si care nu isi inghite parerea doar pentru a face pe plac. Am invatat lectii valoroase de la ele si le multumesc in fiecare zi, in parte si in particulare pentru asta. Femeia despre care va povestesc astazi nu se numara printre cele enumerate mai sus in ciuda faptului ca ne cunoastem de atatia ani.

Prietenia dintre noi doua functioneaza mai degraba din inertie decat din afectiune si numitori comuni. Si ca sa fiu sincera pana la capat, functioneaza inca si pe baza de mila pentru ca e o femeie ingrozitor de singura desi este tot timpul inconjurata de oameni.

Foto crabgarden/ Shutterstock

Am fost colege de liceu si pana la un punct, eram croite din acelasi material. Amandoua dezinvolte, amandoua fara teama. Insa acolo unde eu faceam cu masura, ea depasea limitele. Asa se face ca in cele din urma, drumurile noastre s-au distantat, chiar daca nu s-au despartit complet inca. De cand a intrat in adolescenta, ea avea un lipici fenomenal la baieti. Ii putea agata chiar si cand trecea strada sa ia paine insa dupa o saptamana, doua, hai o luna, cei mai multi dintre ei plecau fluierand. Cum se intampla de regula in liceele noastre, ea a capatat o reputatie proasta. Habar n-am cine i-a pus contor si cine insemna la raboj sau mai ales de ce ii interesa atat de tare insa cert e ca de fiecare data cand trecea pe langa un grup de baieti din liceu, isi dadeau coate si-si povesteau unul altuia ce figuri porno au pus in scena cu prietena mea, desi unii dintre ei nici macar nu stiau cum o cheama, cu atat mai putin cum arata pe sub uniforma. Chiar si asa, ea nu baga niciodata de seama privilre lungi, susotelile nesimtite si scenariile de SF care se faceau in urma ei. Ea era pur si simplu fericita pentru ca primea atentie, nici nu conta de la cine. In ea a fost tot timpul un gol pe care nu stia sa il umple singura si care a macinat-o pana la os si regret.