V-aþi gandit vreodatã cã s-ar putea ca unii dintre noi sã fim imuni la dragoste? ªtiu, sunã foarte ciudat dar gandiþi-vã puþin: spunem cã iubim cu toatã forþa ºi totuºi, in momentul in care ceva neprevãzut apare in viaþa noastrã, ne indoim de persoana de langã noi ºi, datoritã sentimentului de fricã ce ne incearcã, activãm scutul de protecþie, sentimentele scad in densitate. Cu cat se repeta mai des aceste momente, cu atat dragostea scade.
Se spune cã femeile in general sunt primele care simt cand o relaþie este pe sfarºite ºi suferã mai puþin decat bãrbaþii. Inclin sã dau dreptate celui ce a zis acest lucru. Am avut un prieten timp de doi ani ºi jumãtate ºi credeam cã-l iubesc, dar cu timpul m-am rãcit. Era posesiv, gelos, nervos ºi am ajuns sã nu mai simt nimic pentru el. In clipa cand i-am spus cã vreau sã ne despãrþim nu am avut nici un regret ºi totuºi a fost o perioadã cand l-am iubit. Povestea s-a repetat. Se pare cã scutul meu se activeazã foarte repede ºi orice sentiment de dragoste ce m-ar putea lega de persoana de langã mine se transformã subit intr-unul de indiferenþã. Acum sunt cu cineva ºi vorbim ca la anul sã ne cãsãtorim, totul este bine ºi frumos doar cã intr-o searã, pe la miezul noptii, mi-a sunat telefonul: era un cunoscut aflat intr-o stare de ebrietate „profundã” deoarece fusese ziua lui de naºtere. Au urmat niºte discuþii nu prea plãcute cu iubitul meu, nu cu þipete, dar mi-am dat seama cã gelozia ii umbreºte judecata. Panã la urmã care a fost vina mea?! Mi-a reproºat cã el nu ar suna niciodatã o femeie atat de tarziu dacã nu ar fi vrut ceva de la ea dar, ºi revin, vina mea care este?! Nu i-am spus eu sã mã sune, nu vroiam sã mã sune. Ei pot suna cand sunt beþi pe oricine nu le pasã ºi nu se gandesc cã acele persoane ar putea sã fie cu cineva, sau cã este o orã la care nu-þi mai permiþi sã dai telefoane. Poþi invinui pe cineva din cauza unui telefon primit? Oricare ar fi rãspunsul, acum ºtiu cã am fãcut un pas inapoi... Mi se pare cã nu mai e persoana de care m-am indrãgostit, ci o relaþie trecãtoare. Nu imi doresc acest lucru dar vaccinul iºi face efectul fãrã a cere aprobarea mea. Caþi oameni pot spune cã simt acelaºi lucru ca ºi mine?! Este atat de posibil sã iubeºti pe cineva cu toatã forþa azi ºi maine sã se schimbe totul, sã nu simþi nimic, o remuºcare, un regret, o lacrimã sã-þi inunde trupul? Sã insemne oare, asta, cã nu iubim indeajuns de mult sau cã este doar o pasiune? Oricum dragostea trece panã la urmã deci putem spune cã nu vom iubi niciodatã in adevãratul sens al cuvantului. Mi s-a spus de multe ori cã nu am suflet, cã nu þin la nimic, cã nu am pãreri de rãu ºi sentimente, cã sunt ca o pãpuºã de gheaþã la a cãrei inimã nu va ajunge nimeni niciodatã, dar eu mã bucur enorm de mult cã acest vaccin iºi face efectul. Am mai puþine de pierdut ºi multe suferinþe de evitat. Queenie
Spune-ti parerea!