Setari Cookie-uri

povestioare ...

- Unde credeti ca s-ar incadra un topic cu scurte povestioare cu talc? Cred ca ar fi interesant ... si am mai si putea invata din ele ... ce ziceti?
supermiki
Postat pe 5 August 2008 16:07
Haide-ti sa incep eu ...


A fi pur si simplu

O femeie aflata în coma era pe punctul de a muri. dintr-o data, ea s-a simtit ridicata la cer si s-a trezit în fata Scaunului Judecatii de Apoi.
- Cine esti? a întrebat-o o Voce
- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.
- Nu te-am întrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu.
- Sunt mama a patru copii.
- Nu te-am întrebat a cui mama esti, ci cine esti tu.
- Sunt învatatoare.
- Nu te-am întrebat ce profesie ai, ci cine esti tu.
- Sunt crestina.
- Nu te-am întrebat care e religia ta, ci cine esti tu.
- Sunt cea care a fost la biserica în fiecare zi si a dat de pomana celor sarmani.
- Nu te-am întrebat ce ai facut tu, ci cine esti tu.

MORALA

În mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa înapoi pe pamânt. Când s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel, întreaga ei viata s-a schimbat.
Datoria voastra este sa fiti. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic - caci asa se nasc lacomia si ambitiile; nu sa fiti cutare sau cutare - caci asa deveniti conditionati; ci pur si simplu sa fiti.
supermiki
Postat pe 5 August 2008 16:11
sau ...

Vrabiuta

A fost odata un vaduv care locuia impreuna cu cele 2 fete ale sale care erau foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau mereu multe intrebari... la unele stia sa le raspunda, la altele nu... Cum isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, intr-o zi si-a trimis fetele in vacanta cu un intelept. Inteleptul stia intotdeauna sa le raspunda la intebarile pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un o vrabiuta pe care planuia sa o foloseasca pentru a insela inteleptul.

-Ce vei face? o intreba sora ei.
-O sa ascund vrabiuta in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e vie sau moarta.
Daca va zice ca e moarta, imi voi deschide mainile si o voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e vie, o voi strange si o voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela.

Cele doua fete au mers la intelept care medita si l-au gasit meditand.

- Am aici o vrabiuta ... Spune-mi inteleptule, e vie sau moarta?

Foarte calm, inteleptul surase si le zise:

-Depinde de tine... fiindca e in mainile tale

MORALA
Asa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. Nu trebuie sa invinovatim pe nimeni cand ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. Viata noastra e in mainile noastre, ca si vrabiuta. De noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.
supermiki
Postat pe 5 August 2008 16:18
frumos....
alone
Postat pe 5 August 2008 17:36
as putea sa va mai scriu daca va plac ... hai inca una!


Inima perfecta

Nu dupa multa vreme, in jurul lui s-a strans o mare multime de oameni si toti ii admirau inima, care era intr- adevar perfecta. Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisura. Da, toti au cazut de acord, ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata.
Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Cand, deodata, de multime s-a apropiat un batranel.
Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine:
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele. Oamenii din multimea stransa in jurul tanarului au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batrnelului. Pana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrici, locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din, loc in loc, lipseau bucati intregi din inima concurenta, rani larg deschise, inca sangerande. "Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa", isi sopteau uimiti oamenii.
Tanarul, dupa ce examinase atent inima batranelului, si-a ridicat privirea si i-a spus raznd:
- Cred ca glumesti, mosnege. Priveste la inima mea - este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus bland batranelul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu inima ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb, nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din inima mea, gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sangereaza inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni; si, cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se intoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor. Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? - a incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batranel, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande. Batrnul i-a primit bucata pe care a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrice si a completat inima tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranelului. Cei doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum.

MORALA

Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept. O inima perfecta, dar lipsita de frumusete…
Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?
supermiki
Postat pe 6 August 2008 01:47
buna tuturor! eu am o povestioara pe care am primit-o de la un fost iubit si m-a emotionat enorm cand am citit-o.sper sa aiba acelasi efect si asupra voastra.

Unicul defect al Femeii!

Pe vremea cand Dumnezeu a creat femeia si era cea de-a sasea zi in care lucra din greu, a aparut un inger si a spus: "De ce-i dedici atata timp acestei creaturi?"
Iar Dumnezeu a raspuns: "Ai vazut lista speciala pe care am facut-o
pentru ea?" "Trebuie sa fie complet lavabila, dar nu din plastic, sa aiba peste 200 de parti mobile, toate substituibile, sa poata functiona cu Cola light si resturi alimentare, sa poata tine patru copii in poala in acelasi timp, sa aiba un sarut care poate vindeca orice durere, de la un genunchi zgariat la o inima franta si va face toate acestea cu doar doua maini."
Ingerul a fost uimit de cerinte. "Doar doua maini? Nu se poate! Si asta
e modelul standard? Dar e prea multa munca pentru o singura zi. Mai bine asteapta pana maine sa-ti sfarsesti lucrul."
"Ba n-o sa astept", a protestat Dumnezeu. "Mai am atat de putin pana sa
desavarsesc aceasta faptura care imi este atat de aproape de inima.Deja se poate vindeca singura cand este bolnava si, pe deasupra, poate munci 18 ore pe zi."
Ingerul s-a apropiat si a atins femeia. "Dar, Doamne, ai facut-o atat de moale." "Da, este moale", a incuviintat Dumnezeu, "dar am facut-o si
puternica. Nici n-ai idee cate poate suporta sau indeplini."
"O sa poata gandi?" a mai intrebat ingerul. Si Dumnezeu a raspuns: "Nu
numai ca va putea gandi, ci chiar sa gaseasca solutii si sa negocieze."
Atunci, ingerul a observat ceva si, apropiindu-se, a atins obrazul femeii. "Oops, se pare ca din modelul asta se prelinge ceva. Ti-am spus eu ca incerci sa pui prea multe in el."
"Nu se prelinge nimic, aceea e o lacrima", l-a corectat Dumnezeu.
"Pentru ce e lacrima?" intreba ingerul.
"Lacrima este modul ei de a-si exprima bucuria, tristetea, durerea, dezamagirea, iubirea, singuratatea, deznadejdea si mandria."
Ingerul a ramas impresionat. "Doamne, esti un geniu, te-ai gandit la
toate! Femeia este cu adevarat uimitoare."
Si asa si este! Femeile au puteri care ii uimesc pe barbati. Indura necazuri si cara greutati, intretin fericirea, iubirea si bucuria. Zambesc cand ar vrea sa tipe. Canta cand ar vrea sa planga.Plang cand sunt fericite si rad cand sunt nervoase. Lupta pentru ideile in care cred. Se revolta in fata nedreptatii. Nu accepta un refuz cand au convingerea ca exista o solutie mai buna. Traiesc in lipsuri pentru ca familia lor sa poata avea cele necesare. Merg la doctor cu o prietena speriata. Iubesc neconditionat.Plang de fericire cand copiii lor exceleaza si se bucura cand prietenii obtin premii. Sunt fericite cand afla despre o nastere sau o nunta. Li se frange inima cand le moare un prieten. Sufera cand le moare cineva din familie si totusi sunt tari atunci cand cred ca nu le-a mai ramas putere. Stiu ca o imbratisare si un sarut pot vindeca o inima franta.
Femeile exista in toate formele, dimensiunile si culorile. Ar conduce
masina, zbura cu avionul, merge pe jos sau ti-ar trimite un e-mail ca sa stii cat de mult tin la tine. Inima unei femei este cea care face lumea sa se invarta. Aduc bucurie, speranta si iubire. Sunt pline de compasiune si au idealuri si isi sustin moral prietenii si familia. Femeile au lucruri esentiale de spus si totul de oferit.
SI, TOTUSI, DACA AU VREUN DEFECT, ACESTA ESTE CA UITA CAT DE MULT VALOREAZA.
flying_soul
Postat pe 6 August 2008 21:29
- fff frumos ioana ... si cat de adevarat ... sa fiti fericiti, se pare ca ai un prieten, ma rog fost iubit deosebit de sensibil ...
supermiki
Postat pe 7 August 2008 01:03
ce ziceti de asta:


O dupa-amiaza in parc - (sau puterea gesturilor marunte)

A fost odata un baietel care dorea sa-L întâlneasca pe Dumnezeu. Stia ca era o calatorie lunga pâna unde locuia Dumnezeu, asa ca si-a pus în gentuta de gradinita un pachet cu biscuiti si sase cutii cu suc. A plecat la drum.
La numai trei strazi de casa lor, a vazut o batrânica stând pe banca într-un parc. Privea la niste porumbei. Baietelul s-a asezat lânga ea si a deschis gentuta. Era gata sa soarba putin suc, când vazu ca batrâna arata foarte flamânda. I-a oferit un biscuit. Ea l-a acceptat cu multumire si i-a zâmbit. Zâmbetul ei era atât de frumos, asa ca baietelul dori sa-l mai vada; îi darui si o cutie de suc. Din nou ea îi zâmbi atât de frumos. Era încântat.
Au stat acolo întreaga dupa-amiaza, mâncând si zâmbind. Nimeni nu spunea niciun cuvânt.
Când seara se lasa peste oras, baietelul îsi dadu seama ca este obosit si ca trebuie sa plece acasa. Dupa ce facu câtiva pasi, se întoarse si-i dadu batrânei o îmbratisare. Ea îi darui cel mai mare si frumos zâmbet.
Când baietelul deschise usa casei, mama fu surprinsa de bucuria de pe fata copilului ei. L-a întrebat:
- Ce ai facut azi de esti atât de fericit?
- Am prânzit cu Dumnezeu.
Dar înainte ca mama sa poata spune ceva, adauga:
- Stii ceva? Are cel mai minunat zâmbet pe care l-am vazut vreodata!
Între timp, batrâna, radiind de bucurie, ajunse si ea acasa. Fiul ei, uimit de pacea de pe fata ei, o întreba:
- Mama, ce ai facut azi de esti atât de fericita?
- Am mâncat biscuiti în parc cu Dumnezeu.
Dar înainte ca fiul ei sa poata spune ceva, adauga:
- Stii, este mult mai tânar decât mi-am închipuit.
MORALA
Gesturile marunte au o putere miraculoasa asupra celor de langa noi. Faptul ca mergi la magazinul din colt si vanzatoarea se uita urat la tine iti poate strica ziua. La fel de bine insa poti sa mergi la acelasi magazin si atunci cand ceri o paine sau ce vrei tu sa cumperi sa arborezi cel mai frumos zambet si sa-i faci vanzatoarei ziua mai usoara. Nu este usor sa fi vanzator.
Oricum cele de mai sus sunt doar un exemplu. Te invit sa experimentezi puterea zambetului... ori de cate ori ai ocazia.
supermiki
Postat pe 7 August 2008 01:05
- maine ... sau poate azi, am sa va scriu una mai frumoasa ... vreti?
supermiki
Postat pe 7 August 2008 01:10
De la: supermiki, la data 2008-08-07 01:10:45 - maine ... sau poate azi, am sa va scriu una mai frumoasa ... vreti?
... sau poate nu va plac ... poate va plictisesc? ...
supermiki
Postat pe 7 August 2008 01:11
supermiki la mai multe sunt super...bravo...

Postat pe 7 August 2008 01:14
CU ADEVARAT IMPORTANT

Un ardelean, de la munte si prietenul lui treceau, in centrul orasului Bucuresti.
Era in timpul pranzului si strazile erau pline de oameni ... se loveau unii de altii ... se calcau pe picioare, (se schimbau replici moralizatoare, pline de bunavointa si eleganta … specific zonei). Masinile claxonau, franele taxiurilor scartaiau pe la colturi, sirenele urlau, sunetele orasului erau asurzitoare! Deodata, ardeleanul nostru ... (poate era chiar din Sibiu … poate era cioban … cum ni se spune noua provincialilor, mai ales din zona Sibiului), spune:
"Aud un greiere!"

Prietenul sau spune: "Ce? Esti nebun? Cum poti sa auzi un greiere in galagia asta!"
"Nu, sunt sigur!" a spus el, "Am auzit un greiere!".
"E o nebunie," i-a raspuns prietenul.
Insa el asculta cu atentie un moment, si apoi se indreptã, traversand strada, spre un ghiveci de ciment, in care cresteau niste plante. S-a uitat in ele si pe sub crengile lor, a descoperit un mic greiere.

Amicul sau a fost pur si simplu uimit. "E incredibil! … Cred ca ai urechi supraomenesti!"
"Nu", a spus ardeleanul nostru. "Urechile mele nu sunt cu nimic diferite de ale tale. Depinde ce vrei sa asculti."
"Dar nu se poate!" a spus prietenul. "N-as putea auzi un greier, in asa o galagie."
"Da, intr-adevar," a venit replica. " Depinde ce este cu adevarat important pentru tine . Hai sa-ti arat!"
A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede, pe care, in mod discret, le-a scapat pe trotuar.
Atunci, in ciuda zgomotului soselei aglomerate, care le surzea urechile, au putut observa pe o raza de 20 de metri distanta, fiecare cap intorcandu-se sa vada daca banii cazuti nu erau ai lor.
"Ai inteles ce vreau sa spun?" a intrebat provincialul nostru. "Totul depinde de ce este important pentru tine."

MORALA
Nu exista forta mai mare decat forta gandului!
Un lucru gandit este pe jumatate realizat.
Gandurile negre vor creea situatii intunecate... gandurile luminoase, vor crea situatii si circumstante luminoase.
Esti ceea ce gandesti! Iar ceea ce gandesti este suma a ce pretuiesti tu cel mai mult.
supermiki
Postat pe 7 August 2008 15:53


Eu mai vreau povestioare de astea
iris_4_ever
Postat pe 10 August 2008 20:42
- Bine ... am sa-ti trimit inca una ... cu toate ca am ajuns tarziu acasa si maine am o gramada de treaba ... inclusiv sa-mi duc masina la service si voi ramane fara masina o saptamana ... zic ei. Totusi nu prea multi aprecieaza acet fel de povestiri ... cel putin nu am prea primit feed back-ul la care m-am asteptat ... poate nici eu nu am postat acolo unde trebuia. Poate daca scriam mare SEX ... atrageam mai mult atentia ... hahaha! ... dar pentru tin mai scriu una acum.


Poveste cu un magar


Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul era oricum batran, iar ca fantana, fiind secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. Astfel a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei.

Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei. Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai tare pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu. Taranul privi in adincul fantanei si ramase uluit de ce vazu.

Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui. In curand, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi frematind...

MORALA

Viata va arunca poate si peste tine cu pamint si cu tot felul de greutati...

Insa, secretul pentru a iesi din fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas inainte. Putem iesi din adancurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti. Foloseste pamantul pe care ti-l arunca peste tine ca sa mergi inainte.
Aminteste-ti de cele 5 reguli pentru a fi fericit:
1. Curata-ti inima de ura, frica, egoism;
2. Scuteste-ti mintea de preocupari inutile;
3. Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa;
4. Daruieste mai mult si asteapta mai putin;
5. Iubeste mai mult si ... scutura-te de pamant, pentru ca in viata asta, tu trebuie sa fii solutia, nu problema.
supermiki
Postat pe 11 August 2008 01:29
sa nu fie cu suparare dar cine nu stie aprecia astfel de povestioare,este un ingust notoriu.. bravooo,bravo...sunt superbe.sa stii..o persoana care are ceva mai mult de impartit decat impresii despre SEX... si chiar dk nu ai primit feed-bakul asteptat asta nu inseamna ca nu au valoare lucrurile despre care scrii...ci cei care citesc nu au asemenea valori in viata..continua asa!!!multe salutari calduroase...delissa

Postat pe 11 August 2008 08:25
Acum le-am citit si eu si intr-adevar sunt grozave. Imi plac tare mult, mai stii altele?
Uite, mie imi plac maximele si vorbele de duh:

Unele imprejurari sau persoane te pot impiedica temporar. Tu esti singurul care iti poti pune piedici definitiv.

Un om e istet dupa raspunsurile lui, dar e intelept dupa intrebarile lui.

Optimistul vede o oportunitate in fiecare pericol, pesimistul vede un pericol in fiecare oportunitate.
mahy33
Postat pe 11 August 2008 09:14
- Super!! Daca mai stiti mai scrieti. Haideti sa facem, sa umplem acest topic numai cu intelepciune ... ce ziceti? ...
Macar aici sa nu posteze nimeni nimic josnic, negativ ... nimic rau ... sa ramana plin doar cu ganduri pozitive, sfaturi intelepte ... oare n-ar fi mai bine?
Sa fie un loc unde sa poti evada atunci cand simti nevoia sa te re-incarci. De negativism oricum ne lovim tot timpul, ori ca vrem ori ca nu vrem, in viata de toate zilele. Ce ziceti? ...



Stelele de mare


O teribila furtuna se abatu asupra marii. Vantul sufla inghetat, brazdand apa si inaltand-o in valuri uriase care se repezeau spre mal lovindu-l cu putere si producând curenti care pãtrundeau în adânc ca plugurile de otel si smulgeau din loc vietuitoarele marine, crustaceele si molustele, purtându-le la zeci de metri de tarm.
Atunci când furtuna se potoli, la fel de repede precum se si pornise, apa se domoli si se retrase. Acum plaja era o imensa intindere de noroi unde se zvarcoleau in agonie mii si mii de stele marine. Erau atat de multe incat plaja parea ca devenise rozalie.
Acest lucru facu sã vina multa lume pe acea parte a coastei. Sosira acolo si echipe de la diverse televiziuni pentru a filma straniul fenomen.
Stelele marine erau aproape nemiscate.
Trageau sa moara.
In multime, tinut de mana de tatal sau, era si un copil care privea cu ochii plini de tristete micutele stele de mare. Cu totii se uitau si nimeni nu facea nimic. Dintr-odata, copilul lasa mana tatalui sau, isi scoase încaltamintea si fugi pe plaja. Se apleca si culese cu manutele sale trei stelute de mare; apoi, luand-o la fuga, le duse in apa. Dupa aceea, se intoarse inapoi si repeta operatiunea.
De pe parapet, un om striga spre el:
- Dar ce faci, baiete?
- Arunc in apa stelele de mare. Altfel vor muri toate pe plaja, raspunse copilul fara a se opri din fuga.
- Dar pe plaja asta sunt mii si mii de stele de mare: cu siguranta nu ai sa poti sa le salvezi pe toate. Sunt prea multe, mai striga barbatul. Ca sa nu mai spunem ca la fel se intampla pe sute de alte plaje de-a lungul coastei! Nu poti schimba lucrurile!
Copilul zambi, se apleca iar si mai culese o stea de mare si, aruncand-o In apa raspunse:
- Iata ca am schimbat lucrurile pentru aceasta.
Barbatul ramase o clipa mut, apoi se apleca, isi scoase pantofii si sosetele si cobori si el pe plaja. Incepu sã adune stele de mare si sa le arunce in apa. O clipa mai tarziu coborara inca doua fete si astfel erau deja patru persoane care aruncau stele marine in apa. Dupa alte cateva minute erau cincizeci, apoi o suta, doua sute, mii de persoane care aruncau stele de mare in apa. Astfel au fost salvate toate.



MORALA

Pentru ca lumea sa se schimbe ar fi suficient sa aiba cineva - chiar si un prunc - indrazneala de a incepe.


supermiki
Postat pe 11 August 2008 12:21
Un om si cainele sau au murit in acelasi timp. Ajungand in cer, au mers pe un drum pietruit cu aur, pe langa un gard de marmura fina, pana au dat de o poarta superba, construita din perle, ce straluceau sub razele soareluri.

Ajungand langa poarta, au vazut un om sezand in pragul ei.

- Scuzati-ma, unde ne aflam?
- In Rai, a raspuns portarul.
- Putem primi un pahar cu apa?
- Desigur, a raspuns portarul, intra si vei primi.
- Singur? Prietenul meu nu poate intra?
- Regret, nu permitem intrarea animalelor...

Omul a decis sa renunte la apa, si-a chemat cainele si-au plecat mai departe. Tot mergand au ajuns la o poarta simpla de lemn, fara gard imprejur. Un portar statea rezemat de poarta si citea dintr-o carte.

- Putem primii putina apa?
- Desigur, cu placere, intrati, a raspuns portarul.

Cei doi au trecut portarul.Cei doi au trecut poarta si au baut apa rece din fantana apropiata, cat au poftit.

- Multumim, dar unde ne aflam?
- In Rai, le-a raspuns portarul.
- Am mai intalnit un portar, si el mi-a spus ca la poarta lui e intrarea in Rai...
- Ah, te referi la strada aurita si poarta cu perle? Nuuu, acolo e Iadul!
- Si nu va pasa ca acolo se folosesc de numele vostru?
- Nu, i-a raspuns portarul. Noi suntem bucurosi sa ei ii pastreaza pe toti aceia care sunt de acord sa-si paraseasca prietenii si sa-i lase afara!
iris_4_ever
Postat pe 11 August 2008 12:41
Stii ce zic? Ca mi se pare grozava ideea ta! Povestioare cu talc nu stiu, doar "crampeie" de intelepciune.
Asadar:

A fi apt de o pasiune si a nu o trai te face incomplet si limitat.

Don't worry about the people in your past, there is a reason they didn't make it to your future.

Nu dispretui niciodata lucrurile simple. O lumanare poate face ceea ce soarele nu va putea niciodata: sa lumineze noaptea.

mahy33
Postat pe 11 August 2008 12:55
Trãia odatã într-un sat un bãtrân foarte sãrac. El avea însã un cal foarte frumos. Atât de frumos încât lordul din castel vroia sã i-l cumpere. Dar bãtrânul l-a refuzat spunându-i:

“Pentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum aº putea sã îmi vând prietenul?”

Dar, într-una din zilele urmãtoare, când bãtrânul a mers la grajd, a vãzut cã i-a dispãrut calul.

Toþi sãtenii i-au spus “Þi-am spus noi! Trebuia sã îi vinzi calul lordului. Dacã nu ai acceptat el þi l-a furat! Ce mare ghinion.”

“Ghinion sau noroc, zise bãtrânul, cine ºtie?”

Toþi au râs de el. Dupã 15 zile însº calul s-a întors. ªi nu era singur, avea în spate o mulþime de cai sãlbatici. El a scãpat din grajd, a curtat o tânãrã iapã ºi, când s-a întors, restul cailor s-au luat dupã el.

“Ce mai noroc!” strigarã sãtenii.

Bãtrânul, împreunã cu fiul sãu, a început sã îmblânzeascã acei cai noi veniþi. Dar, o sãptãmânã mai târziu, fiul bãtrânului ºi-a rupt piciorul în timp ce încerca sã dreseze unul dintre cai.

“Ghinion!” îi ziserã prietenii bãtrânului. “Ce ai sã te faci acum, fãrã ajutorul fiului tãu? Tu eºti deja în pragul sãrãciei!”

“Ghinion, noroc, cine poate ºti?” le rãspunse bãtrânul.

Dupã câteva zile de la tragicul accident, soldaþii lordului trecurã prin sat ºi îi obligarã pe toþi flãcãii sã li se alãture. Doar fiul bãtrânului a scãpat datoritã piciorului sãu rupt.

“Ce noroc pe tine!” strigarã vecinii. “Toþi copiii noºtri au fost dusâºi în rãzboi, doar tu ai avut ºansa sã îl pãstrezi lângã tine. Fiii noºtri ar putea fi uciºi.”

Bãtrânul le rãspunse: “Ghinion, noroc… cine poate ºti?”

Viitorul vine cãtre noi bucãþicã dupã bucãþicã, puþin câte puþin. Nu ºtim niciodatã ce ne aºteaptã. Dar dacã pãstrãm o atitudine pozitivã va fi mereu loc pentru o nouã ºansã ºi vom putea fi mai fericiþi.


Asta-i una din istorioarele care mi-au placut intotdeauna si care ma reprezinta

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
iris_4_ever
Postat pe 11 August 2008 12:58
Zambetul celui care sufera este mai dureros decat lacrimile celui care plange.

Nu te teme ca durerea a sapat prea adanc in inima ta, asa va fi mai mult loc pentru fericire.

Pentru a fi iubit trebuie sa ajungi neaparat la o anumita stima fata de tine insuti, sa te iubesti, sa te apreciezi, sa te simti puternic, autonom si totodata sociabil, capabil de a fi in frunte si de a reusi in ceea ce iti propui. Atunci vei avea sansa de a fi iubit.
Aminteste-ti ca in dragoste, ca si la banca, credit li se acorda doar bogatilor. (Andre Moreau)
mahy33
Postat pe 11 August 2008 13:33
supermiki...mai vreaaaau.... ce zici tu acolo ca ai gresit topicul.... mie place chiar daca nu comentez...deci continua...
dandanaua_reloaded
Postat pe 11 August 2008 18:32
Suuperrr!!


Sa iubesti total si adevarat

Toata lumea din blocul meu stia cine este Uratul. Uratul era motanul rezident. Ii placeau trei lucruri pe lume: sa se bata, sa manance din gunoi si, sa spunem asa, sa iubeasca.
Toate acestea la un loc, combinate cu o viata petrecuta afara, si-au spus cuvantul asupra Uratului. In primul rand, avea un singur ochi, iar acolo unde ar fi trebuit sa fie celalalt, avea o gaura larg deschisa. Pe aceeasi parte a capului ii lipsea si urechea, piciorul stang din spate arata ca fusese rupt la un moment dat si se vindecase capatand o forma nenaturala, facandu-l sa para de parca ar fi vrut intotdeauna sa faca un ocol.
Coada si-o pierduse demult, ramanand in locul ei doar cu un ciot scurt, de care noi trageam mereu. Uratul ar fi fost un motan tarcat de culoare gri inchis, daca n-ar fi avut acele rani de pe cap, gat, chiar si umeri, care aveau coji groase si galbene.

De fiecare data cand oamenii il vedeau pe Uratul, aveau o singura reactie: „Ce motan urat!”
Toti copiii erau avertizati sa nu-l atinga, adultii aruncau cu pietre in el, il udau cu furtunul si-l fugareau atunci cand incerca sa le intre in case, sau ii strangeau labutele in usa, daca nu voia sa plece.

Uratul reactiona intotdeauna la fel. Daca puneai furtunul pe el, ramanea pur si simplu pe loc, udandu-se leoarca, pana cand te dadeai batut si renuntai. Daca aruncai cu obiecte dupa el, isi incolacea corpul lung si subtire in jurul picioarelor tale, in semn de iertare. Ori de cate ori vedea copii, alerga spre ei, mieunand frenetic si lovindu-se cu capul de mainile lor, implorand sa i se dea iubire. Daca il luai in brate, incepea sa te suga de camasa, de urechi – de orice gasea.

Intr-o zi, Uratul si-a impartit iubirea cu cainii vecinilor mei. Acestia nu au raspuns frumos, iar Uratul a fost grav ranit. Din apartamentul meu, i-am putut auzi tipetele si am incercat sa-i sar in ajutor. Pana am ajuns in locul in care statea intins, mi-am dat seama ca viata trista a lui Urâtul se apropia de sfarsit. Uratul statea intins intr-un cerc ud, cu picioarele si partea din spate contorsionate intr-o forma atipica si avand o muscatura pe partea de blanita alba de pe burta.

Luandu-l in brate si incercand sa-l duc acasa, am putut auzi ca respira greu si-l simteam cum se zbate. Cred ca-i provoc mare durere, m-am gandit eu.
Apoi am simtit o senzatie cunoscuta de tras si supt de urechea mea – Uratul, in dureri atat de mari, suferind si aflandu-se in mod cert pe moarte, incerca sa ma suga de ureche. L-am tras mai aproape de mine si si-a impins capul in palma mea, apoi si-a intors singurul lui ochi galben spre mine si am putut auzi sunetul distinct al torsului. Chiar si in cea mai mare suferinta, acea pisica urata si cu cicatrice nu cerea decat putina afectiune – poate putina compasiune.

In acea clipa am crezut ca Uratul era cea mai frumoasa si mai iubitoare creatura pe care am vazut-o vreodata. N-a incercat niciodata sa ma muste ori sa ma zgarie, sau sa atace in vreun fel. Pur si simplu, s-a uitat la mine, avand incredere ca ii voi alina durerea.

Uratul a murit in bratele mele inainte sa pot intra in casa, dar dupa am stat si l-am tinut mult timp in brate, gandindu-ma cum un motan speriat, deformat si fara casa mi-a putut schimba parerea despre ce inseamna sa ai o adevarata puritate de spirit, sa iubesti total si cu adevarat.


MORALA

Uratul m-a invatat mai multe despre actul de a da si despre compasiune decat ar fi putut sa ma invete mii de carti, seminarii sau emisiuni speciale de televiziune – si ii voi fi mereu recunoscator pentru asta. El fusese speriat la exterior, insa eu am fost speriat in interior si venise vremea sa merg mai departe si sa invat sa iubesc cu sinceritate si in profunzime – sa le ofer afectiunea mea deplina celor la care tineam.

Multi oameni vor sa fie mai bogati, sa aiba mai mult succes, sa fie placuti, frumosi, dar eu – eu voi incerca mereu sa fiu ca Uratul.


supermiki
Postat pe 11 August 2008 19:47
in sfarsit... povestioare pt sufletul meu. Nu credeam ca cineva va avea ideea de a posta asa ceva. Multumesc pt ele si le voi citi cu placere, chiar daca ma voi abtine de la comentarii deoarece acestea vor fi mult prea palide si inutile fata de stralucirea a ceea ce trebuie cu adevarat stiut. Imi pare rau ca nu stiu si eu macar cateva.
Mai vreau si as vrea ca niciodata sa nu cada in uitare acest topic destinat sa mangaie sufletele si sa trezeasca omul din om.
amme22
Postat pe 11 August 2008 19:50
De la: amme22, la data 2008-08-11 19:50:49in sfarsit... povestioare pt sufletul meu. Nu credeam ca cineva va avea ideea de a posta asa ceva. Multumesc pt ele si le voi citi cu placere, chiar daca ma voi abtine de la comentarii deoarece acestea vor fi mult prea palide si inutile fata de stralucirea a ceea ce trebuie cu adevarat stiut. Imi pare rau ca nu stiu si eu macar cateva.
Mai vreau si as vrea ca niciodata sa nu cada in uitare acest topic destinat sa mangaie sufletele si sa trezeasca omul din om.


- comentarea care tocmai ai facut-o face mai mult decat orice alta comentare.
De asa ceva avem nevoie sa putem continua ... cel putin eu ...
Ma bucur ca va place si voua ... ma rog ... celor carora le place ... am rugamintea ca cei carora nu le place ... pur si simplu sa nu le citaesca si sa ne lase ... fara nici o postare ...
supermiki
Postat pe 11 August 2008 20:04
supermiki, iti multumesc pt ceea ce stii sa fii
amme22
Postat pe 11 August 2008 20:13
O povestioara si de la mine:

Intr-o zi intr-un cocon a aparut o mica gaura; un om, care trecea din intamplare prin preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta gaura mica.
Dupa multe incercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva.
Atunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul. Fluturele a iesit imediat. Insa corpul fluturelui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.
Omul a continuat sa observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor deschide si vor putea suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta sa sa poata zbura.
Acest lucru nu s-a intamplat! Fluturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite.
Nu a putut zbura NICIODATA!
Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura. Era chinul prin care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta. Uneori, efortul este exact lucrul de care avem nevoie in viata.

Daca ni s-ar permite sa ne traim viata fara a intalni obstacole, am fi limitati.
Nu am putea fi atat de puternici cum suntem.
Nu am putea zbura NICIODATA!
Am cerut putere...
Si viata mi-a dat dificultati pentru a ma face puternic.
Am cerut intelepciune...
Si viata mi-a dat probleme ca sa le rezolv.
Am cerut prosperitate...
Si viata mi-a dat un creier si muschi pentru a munci.
Am cerut sa pot sa zbor...
Si viata mi-a dat obstacole de a le depasi.
Am cerut iubire..
Si viata mi-a dat oameni pe care sa ii ajut in problemele lor.
Am cerut favoruri...
Si viata mi-a dat potential.
Nu am primit nimic din ce am cerut...
Dar am primit tot ce aveam nevoie.

Traieste-ti viata fara frica, ataca toate obstacolele si demonstreaza ca le poti surmonta!

Kittynelle
Postat pe 11 August 2008 21:12
miki...m-ai facut sa plang..cu gandul la uratul tau....mi-am amintit de copilarie cand am luat in palme o vrabiuta ranita si plangeam de mi se rupea sufletul ca nu poate sa zboare si ma rugam de mama sa o faca bine si mi-a murit in palma....de atunci nu am mai suportat sa vad animale murin in jurul meu iar acum 2 ani cand mi-a murit pisica "misha" am plans 2 saptamani si nu am vrut sa vorbesc cu nimeni pt ca am avut mereu senzatia ca a fost vina mea ca amurit...ca puteam face mai mult ...desi acum stiu ca nu e asa.....
ufff mi-a placut...mai vreau chiar daca imi aduc lacrimi pe obraji....macar imi aduc aminte cu bucurie de glasul ala dulce care se auzea de la coltul blocului cand veneam acasa seara si pana nu o tineam in brate langa inima mea nu ma lasa sa intru in casa....trebuia sa o tinin brate sa o pup sa o mangai sinumai cand se simtea ea alinata puteam sa ma descalt si sa ma dezbrac si eu....
si acum imi e dor de ea...pt ca ...pisica aiai mi-a fos langa sufletul meu atunci cand nimeni nu a fost....
dandanaua_reloaded
Postat pe 11 August 2008 21:22
Buna idee acest topic, iar povestioarele sunt superbe!

ECOUL VIETII

Pe când tatãl ºi fiul mergeau prin munþi,
împiedicându-se, fiul cade ºi strigã
"aaaaaahhhhhhhhh!!!!!"
Spre surpriza sa, o altã voce repetã, din munte:
"aaaaaahhhhhhhhh!!!!!"
Curios, copilul strigã:
“CINE E ACOLO??"
ªi primi rãspunsul: CINE E ACOLO??".

Supãrat de rãspuns, copilul strigã:
“LAªULE!"
ªi primi rãspunsul: “LAªULE!"
Copilul îºi întrebã tatãl:
“Ce se întâmplã?"
Tatãl surâse ºi îi spuse:
“fiule, fii atent"
Atunci tatãl strigã cãtre munte
"TE ADMIR"
Iar vocea rãspunse: "TE ADMIR"
ªi din nou omul strigã:
“EªTI UN CAMPION"
ªi vocea rãspunse: “EªTI UN CAMPION”",
DIN NOU OMUL STRIGÃ:
“EªTI PLIN DE SUCCESE!”
Iar vocea rãspunse: “EªTI PLIN DE SUCCESE”.
Copilul era surprins dar nu înþelegea.
Apoi tatãl i-a explicat cã vocea aceea se numeºte “ecou”
Dar în realitate ESTE VIAÞA!!!
Îþi întoarce tot ceea ce faci ºi spui!!!
Viaþa noastrã este o reflectare
a propriilor noastre acþiuni.
Dacã doreºti mai multã iubire în lume,.
Creeazã mai multã iubire în jurul tãu,
Dacã doreºti fericire,
Dãruieºte fericire celor ce te înconjoarã,
Dacã îþi doreºti o inimã surâzãtoare
dãruieºte un surâs în inimã celor pe care îi întâlneºti
Aceasta se aplicã tuturor aspectelor vieþii,
viaþa îþi va da înapoi,
Exact ceea ce i-ai dat tu.
Viaþa ta nu este o coincidenþã,
ci este o reflectare a ta.
Cineva a zis......
“DACÃ NU-ÞI PLACE
CE PRIMEªTI ÎNAPOI
GÂNDEªTE-TE BINE
CE DAI....”
Paula_Maria
Postat pe 11 August 2008 21:53
CATELUL
In vitrina unui magazin de animale, era un afis: „Catelusi de vanzare“.
Un baietel de 10 ani, intra si intreaba care-i pretul unui catelus. Vanzatorul ii raspunde ca pretul este intre 30 si 50$.
Baietelul baga mana in buzunar scoate cateva monezi, numara 2.70 $ si intreaba: „as putea vedea catelusii“.
Vanzatorul zambeste, fluiera, si din magazin iese afara cateaua, si in urma ei 5 catelusi frumosi. Al saselea catelus… ramase in urma si nu se apropia !
Baietelul intreaba: „De ce catelusul asta schioapata?“ Omul ii raspunse ca s-a nascut cu o problema la picior si va schiopata toata viata!
„Asta-i catelusul pe care-l doresc“ a spus baietelul cu bucurie in glas. „Daca asta-i dorinta ta, ti-l dau gratis!“
Copilul s-a suparat si a raspuns: „Nu-l vreau gratis, pretul lui e la fel ca si al celorlalti catei, iti voi da tot ce am la mine acum, si in fiecare luna iti voi plati 50 de centi, pana voi achita pretul lui intreg !“
„Esti sigur ca vrei acest catelus? Doar niciodata nu va putea fugi sau sa se joace si sari ca ceilalti !“
Baietelul s-a aplecat si si-a ridicat putin pantalonul si i-a aratat vanzatorului aparatul de fier ce-i sustinea piciorul stramb. „Nici eu nu pot alerga, de aceea acest catelus are nevoie de cineva care sa-l inteleaga !“
Ochii vanzatorului s-au umplut de lacrimi cand i-a spus copilului: „ma rog si sper ca fiecare catelus sa aiba pe cineva care sa-l iubeasca, asa cum tu il vei iubi pe acest catelus!“



In viata nu conteaza cine esti, conteaza ca cineva sa te pretuiasca si sa te iubeasca neconditionat!

Un prieten adevarat, este acela care soseste in timp ce ceilalti dispar !

Paula_Maria
Postat pe 11 August 2008 22:04

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Suvite blonde cu decolorant Kallos. 3 De la: Saranghee_Kira_1 15 Septembrie 2012 17:45
sanatate 8 De la: RAINBOWLADY 13 Ianuarie 2012 18:40
oare? 23 De la: Kathhy 17 Aprilie 2009 14:08
mondenitati 12 De la: Dor_a 13 Octombrie 2009 12:42
Rochie de inchiriat? 1 De la: ramonaccca 19 Mai 2008 17:01