povestioare ...

confuza..

inregistrati-va si castigati 500 euro

supermiki Postat pe 11 August 2008 22:28
- superbe povestioare ... va multumesc!
Am si eu o povestioara.. dar asa, mai amuzanta O turma de bivoli se deplaseaza intotdeauna cu viteza celui mai incet bivol din turma. Cand turma este vanata, de obicei este ucis cel mai slab si mai din urma bivol. Aceasta selectie naturala este benefica turmei ca intreg, pentru ca astfel prin eliminarea celor mai slabi membri se imbunatatesc viteza si sanatatea turmei. Cam in acelasi mod, creierul uman poate opera doar atat de repede cat ii permite cea mai slaba celula. Consumul de alcool, dupa cum se stie omoara celulele creierului, dar in mod normal prima data omoara celulele cele mai slabe. In acest mod, consumul regulat de bere distruge cele mai slabe celule cerebrale, facand creierul o masina mult mai rapida si mai eficienta. Acesta este si motivul pentru care intotdeauna te simti mai destept dupa mai multe beri morala..? o trageti voi singuri
Postat pe 11 August 2008 23:34
va multumesc tuturor.. o parte din povestioare le stiam dar imi umplu sufletul de bucurie de fiecare data cand le recitesc ! multumesc.. comentarii??? ar trebui sa ma vedeti cum stau lipita cu ochii si inima de ecran citind !

olga43 Postat pe 12 August 2008 00:19
supermiki mrss miai mingiiat sufletu te tuc de nu te vezi asa cum imi tuc eu prieteni si asa cum numai eu stiu,greu am gasit povestioarele tale,dar uite mam descurcat,si credema asa sunt si eu ca uritu,asa sunt asa simnt,incerc sa ma schimb dar nu stiu daca voi reusi
mari58 Postat pe 12 August 2008 00:32
- Ma bucur ca-ti plac povestioarele ... si crede-ma ... nu trebuie sa te schimbi ... ramai asa cum esti ... pana la urma oamenii care se aseamana se aduna ... chiar daca pana atunci vom mai pierde cateodata ... dar oricum merita. Ce zici? ... - Cele trei cai Se spune ca erau trei prieteni care isi doreau sa urce un munte pentru ca in varful lui traia un batran plin de intelepciune pe care isi doreau sa-l cunoasca. La un moment dat au ajuns la o rascruce, si fiecare a continuat sa-si aleaga drumul dupa cum il indemna sufletul. Primul a ales o carare abrupta, ce urca drept catre varf. Nu-i pasa de pericole, dorea sa ajunga la batranul din varful muntelui cat mai repede. A doua cale nu era chiar atat de abrupta, dar strabatea un canion ingust si accidentat, strabatut de vanturi puternice. Al treilea a ales o carare mai lunga, care ocolea muntele serpuind in pante line. Dupa 7 zile, cel care urcase pe calea cea abrupta a ajuns in varf extenuat, plin de rani sangerande. Plin de nerabdare, s-a asezat sa-si astepte prietenii. Dupa 7 saptamani, ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera, ajunse si al doilea. Se aseza in tacere langa cel dintai, asteptand. Dupa 7 luni sosi si cel de al treilea, cu fata stralucindu-i de fericire, semn al unei profunde stari de liniste si multumire interioara. Cei doi erau furiosi pentru ca drumul lor a fost greu si au avut mult de asteptat, in timp ce drumul lui a fost o adevarata placere. Asa ca l-au intrebat pe batranul intelept care a ales cel mai bine. -Ce ai invatat tu? il intreba pe primul. -Ca viata este grea si plina de pericole si greutati, ca este plina de suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale imi poate provoca rani, ca pentru fiecare pas inainte trebuie sa duc o lupta incrancenata care ma sleieste de puteri. Asadar� am ales eu calea cea mai buna catre tine? -Da, ai ales bine� Si tu, ce ai invatat? il intreba pe al doilea. -Ca in viata multe lucruri ma pot abate din cale, ca uneori pot sa pierd drumul, ajungand cu totul altundeva decat doresc� dar daca nu imi pierd increderea, reusesc pana la urma. Asadar� am ales eu calea cea mai buna catre tine? -Da, ai ales bine� Si tu, ce ai invatat? il intreba pe ultimul. -Ca ma pot bucura de fiecare pas pe care il fac daca aleg sa am Rabdare, ca daca privesc cu Intelegere viata nu este o povara grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie sa iau parte, ca Iubirea care ma inconjoara din toate partile imi poate lumina sufletul daca ii dau voie sa patrunda acolo. Asadar� am ales eu calea cea mai buna catre tine? -Da, ai ales bine� Uimiti de raspunsurile batranului, cei trei prieteni au cazut pe ganduri. Si au inteles, in sfarsit, ca la orice rascruce POT ALEGE� iar viata fiecaruia este rezultatul alegerilor facute de-a lungul ei MORALA Macar pe undeva prin vreun colt de suflet� sa mai gasim putina Rabdare, un strop de Intelegere� si poate Iubire!
supermiki Postat pe 12 August 2008 08:14
Cat de putin e nevoie sa� Acum cativa ani lucram ca si taximetrist ca sa ma intretin. Cand am ajuns , la 2:30 AM, cladirea era acoperita in intuneric, doar cu exceptia unei singure lumini la o fereastra de la parter... In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca. Dar am vazut prea multi oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport. Daca nu mi se parea un pericol, intotdeauna mergeam la usa. Deci am mers si-am batut la usa. " Doar un minut" raspunse o voce firava, a unei persoane mai in varsta. Auzeam ceva fiind tras de-a lungul pardoselii. Dupa o pauza lunga, usa s-a deschis. O femeie mica de statura, in jur de vreo 80 de ani statea in fata mea. Purta o rochie colorata si o palarie mare cu un material de catifea prins pe ea, ca si o dintr-un film din anii '40. Langa ea era o valiza mica de nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearsafuri. Nu gaseai nici un ceas pe pereti, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi. Intr-un colt era un panou plin cu poze peste care era pus un suport de sticla. "Ati putea sa imi duceti bagajul pana la masina?"zise ea. Am dus valiza la masina si apoi m-am intors sa sa o ajut pe femeie. Ea m-a luat de brat si am mers incet spre masina. A continuat sa-mi multumeasca pentru amabilitatea mea. "Nu e mare lucru" I-am zis eu. " Doar incerc sa-mi tratez pasagerii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie tratata" " Oh, sunteti un baiat asa de bun!" zise ea. Cand am intrat in masina, mi-a dat o adresa, si apoi m-a intrebat: " Ai putea sa conduci prin centrul orasului?" "Nu este calea cea mai scurta" am raspuns eu rapid. " Oh, nu conteza" spuse ea. " Nu ma grabesc. Eu acum merg spre azil...". M-am uitat in oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scanteitori... " Nu mi-a mai ramas nimeni din familie..." a continuat ea." Doctorul spune ca nu mai am mult timp..." In tacere am cautat ceasul de taxare si l-am oprit. "Pe ce ruta ati vrea sa merg?" Am intrebat. Pentru urmatoarele doua ore am condus prin oras. Mi-a aratat cladirea unde odata ea lucrase ca si operator pe lift. Am condus prin cartierul unde ea si sotul ei au locuit cand erau proaspat casatoriti. M-a dus in fata unui magazin cu mobila care odata fusese o sala de bal unde obisnuia sa mearga la dans pe vremea cand era fata. Cateodata ma ruga sa opresc in fata unor cladiri sau colturi de strada si sa staau cu ea acolo in intuneric, contempland in tacere. Cum prima aluzie de soare sa aratat pe orizont, mi-a spus dintr-odata: "Sunt obosita... Hai sa mergem." Am condus in tacere spre adresa pe care mi-o daduse. Era o cladire ieftina, ca si o casa mica , cu un drum de parcare care trecea pe sub o portita. Doi oameni au venit spre taxi cum am si ajuns acolo. Erau ateniti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am deschis portbagajul si am dus micuta valiza pana la usa . Femeia fusese deja asezata intr-un scaun cu rotile. "Cat va datorez?" a intrebat ea, in timp ce-si cauta portmoneul. "Nimic" am zis eu. " Dar trebuie si tu sa te intretii." "Nu va faceti griji...sunt si alti pasageri" am raspuns eu. Aproape fara sa ma gandesc m-am aplecat si i-am dat o imbratisare. Ea m-a strans cu putere.. " Ai facut unei femei in varsta un mic moment de bucurie" spuse ea. " Multumesc." I-am strans mana si apoi am plecat in lumina diminetii. In spatele meu, o usa se inchisese... Era ca si sunetul de incheiere a unei vieti... Nu am mai luat alti pasageri in tura aceea de lucru. Am condus pierdut in ganduri... Pentru restul zile de-abia puteam vorbi. MORALA Ce ar fi fost daca femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist manios, sau unul care ar fi fost nerabdator sa-si termine tura?... Ce-ar fi fost daca as fi refuzat sa iau comanda, sau doar sa claxonez o data si apoi sa plec?.. Uitandu-ma in urma. nu cred ca am facut ceva mai important in intreaga mea viata. Suntem conditionati sa credem ca vietile noastre se invart in jurul unor momente marete. Dar adesea aceste momente marete ne iau prin surprindere- frumos impachetate in ceea ce altii ar considera ceva putin, ceva neinsemnat. OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!!! Viata aceasta s-ar putea sa nu fie petrecerea pe care o speram, dar cat timp suntem aici putem de asemenea sa dansam. In fiecare dimineata cand imi deschid ochii, imi spun:" Ziua de azi este o zi speciala!" Amintiti-va asta, prietenii mei: nu ne mai putem intoarce niciodata inapoi, acesta e singurul spectacol pe care il jucam. Trateaza oamenii in felul in care ai vrea TU sa fii tratat !!!!!!!!!!
supermiki Postat pe 12 August 2008 16:19
Poveste araba Era odata un rege care avea 4 neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai bun. De asemenea o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul. Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele. Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa! Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse: "Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur." O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant. Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit. Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: "Te-am iubit toata viata mea. Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii. "Viata e prea buna! Cand vei muri, ma voi recasatori!" Inima regelui se stranse de durere. Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: "Intotdeauna am gasit la tine intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a doua sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau." Regele fu devastat si de acest raspuns. Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Regele se uita imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie. Era atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale. Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de tine cand am avut ocazia!" In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra: Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim. Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii. Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem. Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi, bunastare si putere sau in goana dupa iluzii desarte, uitand ca iubirea cuarata si sincera iti face viata frumoasa si spiritul sa traiasca si dupa. Si totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.
Paula_Maria Postat pe 12 August 2008 16:24
Salut! Am citit toate povestioarele. Sunt foarte frumoase si din fiecare avem ceva de invatat. Parerea mea este ca acest topic trebuie sa aiba cele mai multe pagini in raport cu alte topic-uri din tot forumul. Si eu mai vreau povestioare. Va pup. Toate cele bune!
cnmoha86 Postat pe 13 August 2008 05:16
Poveste cu biscuiti O tinara statea si astepta avionul in sala de asteptare a unui aeroport mare. Pentru cã trebuia sã astepte mult timp si-a cumparat o carte si un pachet de biscuiti. Ca sa treaca timpul mai usor, s-a asezat in sala de asteptare VIP si a inceput sã citeasca. Linga ea, pe scaunul alaturat erau biscuitii si pe urmatorul scaun era un domn care citea ziarul. Cind a inceput pachetul si implicit primul biscuit, domnul de alaturi a luat si el unul. Ea s-a simtit indignata, dar n-a zis nimic si a continuat sa citeasca. In interiorul ei isi spunea: �Uite ce fel de persoana e acest barbat! Daca as avea numai putin curaj, i-as face morala.� Si asa de fiecare data cind ea lua un biscuit, lua si el unul. Acest lucru o infuria dar nu dorea sã fie cauza unei scene. Cind a mai ramas in pachet ultimul biscuit, ea gindea: �ah, acum vreau sa vad ce imi zice cind se vor termina toti!� Barbatul a luat ultimul biscuit, l-a rupt in douã si i-a dat jumatate . ,,Ah! Asta e culmea!� gindi ea si isi lua lucrurile, cartea si geanta si se indrepta spre iesirea salii de asteptare. Dupa ce se aseza in scaun, in avion, se simti un pic mai linistita, inchise cartea si deschise geanta pentru a pune acolo jumatatea de biscuit ramasa cind... surpriza, deschizind geanta vede ca pachetul de biscuiti era intreg, neatins, in geanta! Se rusina de modul in care s-a comportat si abia atunci intelese ca pachetul de biscuiti pe care il mincase nu era al ei, ci al domnului de alaturi. Domn care impartise cu ea chiar si ultima bucatica, fara a se simti indignat, nervos sau superior... in timp ce ea se comportase urit si isi simtise orgoliul atins. Si nici macar nu avea posibilitatea sa se explice... sau sa-si ceara scuze...� MORALA Cite dati in viata am mincat biscuitii altcuiva fara sa ne dam seama? Inainte de a ajunge la o concluzie si inainte de a gindi rau despre o persoana, UITA-TE atent la ceea ce ai in jur, de obicei ceea ce vezi nu e si adevarul situatiei !!! Exista 5 lucruri in viata care NU SE POT RECUPERA : O piatrã... dupa ce ai aruncat-o! O vorba... dupa ce ai spus-o! O sansa... dupa ce ai pierdut-o! Timpul... dupa ce a trecut! ... si Iubirea, pentru cel care nu lupta!
supermiki Postat pe 13 August 2008 10:33
E prima ,,dimineata'' cand imi beau cafeaua citind ceva deosebit si stii cum ma simt ? Nu mai am senzatia aia de parere de rau ca ,,iar am pierdut timpul pe net'' Majoritatea istorioarelor le stiam deja dar imi face o deosebita placere sa le recitesc...odata cu asta am senzatia ca de fiecare data cand recitesc o istorioara o percep in alt mod ...mai profund decat ,,ieri''
iris_4_ever Postat pe 13 August 2008 13:19
De la: iris_4_ever, la data 2008-08-13 13:19:42E prima ,,dimineata'' cand imi beau cafeaua citind ceva deosebit si stii cum ma simt ? Nu mai am senzatia aia de parere de rau ca ,,iar am pierdut timpul pe net'' Majoritatea istorioarelor le stiam deja dar imi face o deosebita placere sa le recitesc...odata cu asta am senzatia ca de fiecare data cand recitesc o istorioara o percep in alt mod ...mai profund decat ,,ieri'' - ai dreptate ... si esti alt om ... cu fiecare carte tu te schimbi, iar cand o recitesti, de fapt o citeste acel alt om. Nu mai stiu unde am citit ca: diferenta dintre cine suntem acum si cine vom fi peste ... un an, doi, cinci ... ma rog cat, o vor face cartile pe care le-ai citit si oamenii pe care i-ai cunoscut. - de altfel tot asa am mai citit ca vei ajunge media oamenilor cu care te inconjori ...
supermiki Postat pe 13 August 2008 16:40
CAT VALOREZI IN REALITATE? Realistul (nu-i vom da nume, dar majoritatea oamenilor isi spun realisti, nu-i asa?), cu o figura trista si abatuta, se intalni cu prietenul sau Miki (e un simplu Miki, N-are nimic cu super ...) intr-un bar, la o cafea. Deprimat, incepu sa se descarce in fata lui, povestindu-i despre toate preocuparile sale... munca... banii... raportul cu prietena... scopul sau in viata!... Totul parea sa ii mearga prost. Miki baga mana in portofel, scoase o bancnota de 500 RON-i si ii zise: - Vrei aceasta bancnota? Realistul, putin confuz, la inceput ii raspunse: - Bineinteles, Miki... sunt 500 RON-i, cine nu i-ar vrea? Atunci Miki lua bancnota intr-o mana si o stranse cu putere pana cand facu un mic ghemotoc. Aratandu-i ghemotocul Realistului il intreba din nou: - Acum o mai vrei? - Pai, nu stiu unde vrei sa ajungi, dar sunt in continuare 500 RON-i. Bineinteles ca ii iau si asa, daca mi-i dai. Miki desfacu ghemotocul, arunca bancnota pe jos si o calca cu piciorul, pana cand se murdari toata. - Tot mai vrei bancnota? - Asculta, Miki, tot nu inteleg unde vrei sa ajungi, este oricum o bancnota de 500 RON-i, si pana cand nu o rupi isi pastreaza valoarea.... - Realistule, trebuie sa stii ca chiar daca uneori ceva nu iese asa cum vrei tu, chiar daca viata te indoaie si te face un mic ghemotoc, tu continui sa fii la fel de important cum ai fost intotdeauna... Ceea ce trebuie sa te intrebi este cat valorezi in realitate, nu cat de mult poti sa fii abatut intr-un anumit moment. Realistul ramase nemiscat uitandu-se la Miki fara sa zica un cuvant, in timp ce mesajul ii intra bine in memorie. Miki puse bancnota desfacuta alaturi de el, pe masa, iar cu un zambet complice ii spuse: - Ia-i, tine-i cu tine ca sa iti amintesti de acest moment atunci cand nu te vei simti bine... dar trebuie sa imi dai o bancnota noua de 500 RON-i ca sa o pot utiliza cu urmatorul prieten care are nevoie. Ii stranse mana si se indrepta catre usa. Realistul privi bancnota, zambi, o privi din nou si cu o energie noua il striga pe ospatar sa plateasca nota... De cate ori ne indoim de valoarea noastra, de ceea ce meritam intr-adevar si de ceea ce putem realiza? Acum gandeste-te bine. Incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari: 1. Spune care sunt cele mai bogate 5 persoane din lume. 2. Spune care sunt ultimele 5 castigatoare de la Miss Univers. 3. Spune 10 castigatori ai premiului Nobel. 4. Spune care sunt ultimii 5 castigatori ai premiului Oscar cel mai bun actor sau actrita. Cum merge? Rau? Nu te preocupa. Nici unul dintre noi nu isi aminteste care erau cei mai buni ieri. Iar aplauzele se duc! Si trofeele se umplu de praf! Castigatorii se uita! Acum raspunde la urmatoarele: 1 - Spune 3 profesori care te-au ajutat in formarea ta 2 - Spune 3 prieteni care te-au ajutat in momente dificile 3 - Gandeste-te la cateva persoane care te-au facut sa te simti special 4 - Spune numele a 5 persoane cu care iti petreci timpul. Cum merge? Mai bine? Persoanele care fac diferenta in viata ta nu sunt cele cu cele mai bune rezultate, cu multi bani sau multe premii... Sunt cele care isi fac griji pentru tine, care au grija de tine si care stau oricum cu tine. Gandeste-te o clipa... Viata este foarte scurta! Tu, pe ce lista esti? Nu stii?... Lasa-ma sa te ajut... Nu esti printre cei faimosi, dar esti printre cei la care m-am gandit ca vor citi aceste randuri. O lumanare nu pierde nimic daca aprinzi o alte lumanare cu ea! ...
supermiki Postat pe 13 August 2008 23:58
frumos... multumesc de aducere aminte.eu nu stiu foarte bine sa incondeiez...dar un lucru pot spune cu siguranta: chiar daca acest forum pare uneori un loc de joaca sau un camp de razboi, pentru mine(poate si pentru altii) reprezinta locul in care am descoperit OAMENI care-ti aduc lumina in suflet.
Postat pe 14 August 2008 00:15
ooo,mrss supermiki,uite mam linistit dupa frica cu broasca,cu povestioarle acum incerc sa dorm si eu,nu stiu daca pot dupa starea avuta,dar incerc,miki mai vreauuuuuuuuuuuu.plsssssssss
mari58 Postat pe 14 August 2008 03:18
"Exista 5 lucruri in viata care NU SE POT RECUPERA : O piatrã... dupa ce ai aruncat-o! O vorba... dupa ce ai spus-o! O sansa... dupa ce ai pierdut-o! Timpul... dupa ce a trecut! ... si Iubirea, pentru cel care nu lupta" "Persoanele care fac diferenta in viata ta nu sunt cele cu cele mai bune rezultate, cu multi bani sau multe premii... Sunt cele care isi fac griji pentru tine, care au grija de tine si care stau oricum cu tine." miki..,povestioarele tale ma incata..!! ele au rolul de de al ridica pe cel cazut.. si ne aduc aminte ca ne-am nascut pentru a fi oameni.. sa fim mai buni.. ce poate fi mai frumos de atat..??
Postat pe 14 August 2008 08:00
da sultane da,buna intrebare! da ce?
mari58 Postat pe 14 August 2008 08:38
Buna.Bbuna idee cu acest topic.Si sunt foarte frumoase povestioarele;imi plac mult,de la fiecare poti invatza ceva. Frumos si eu mai vreau povestioare!!! Felicitari tuturor care au scris acest topic!!!
Postat pe 14 August 2008 15:33
DORESTE-TI SUCCESUL, NU PERFECTIUNEA. NU RENUNTA LA DREPTUL TAU DE A GRESI, PENTRU CA ATUNCI ITI VEI PIERDE ABILITATEA DE A INVATA LUCRURI NOI. FERICIREA SUPREMA IN VIATA: SA FIM IUBITI PENTRU CEEA CE SUNTEM SAU MAI BINE ZIS IN CIUDA A CEEA CE SUNTEM.
mahy33 Postat pe 14 August 2008 16:27
Si apropos de tacere supermiki: Tacerea e capcana demonului, si cu cat e mai profunda cu atat mai terifiant devine demonul.Dar tacerea e si intelegerea reciproca dintre divin si individ.
mahy33 Postat pe 14 August 2008 16:30
Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete.
mahy33 Postat pe 14 August 2008 19:22
Cand sa facem si asta - murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !! Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie Altora s-ar putea sa nu le pase. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE ai. Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca Ci cu ceea ce poti tu sa faci Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva Am invatat ca oricum ai taia Orice lucru are doua fete Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi Am invatat ca poti continua inca mult timp Dupa ce ai spus ca nu mai poti Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie Indiferent de consecinte Am invatat ca sunt oameni care te iubesc Dar nu stiu s-o arate Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat Dar nu am dreptul sa fiu si rau Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten Oricum te va rani din cand in cand Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc Si nu faptele sale Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru Si pot vedea ceva total diferit Am invatat ca indiferent de consecinte Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul Ca si vorbitul Poate linisti durerile sufletesti Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult Iti sunt luati prea repede ... Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc Ca sa pot sa fiu iubit. OCTAVIAN PALER - AVEM TIMP --------------------------------------------------------------------------------
mahy33 Postat pe 14 August 2008 19:24
- mahy33... iti multumim! ... sunt ...
supermiki Postat pe 14 August 2008 22:11
VIATA CA O PRAJITURA Uneori ne �ntrebam: De ce merit eu una ca asta? De ce Dumnezeu mi-a facut una ca asta? Iata in cele de mai jos, o frumoasa explicatie. O tanara i-a povestit mamei sale ca de o vreme toate �i merg rau: ca nu se mai descurca la algebra, ca prietenul ei a renuntat la ea si, pe deasupra, ca cea mai buna prietena s-a mutat �n alta localitate. In acest timp mama se pregatea sa faca o prajitura si o �ntreba pe fiica ei daca i-ar placea un cremes. - Sigur ca da, mama! �mi place foarte mult cum faci cremesul, raspunse fata. Cand toate ingredientele au fost asezate pe masa, mama o �ndemna: - Uite, gusta putin ulei de gatit! - Nicidecum, spuse fata uimita. - Dar ce zici de cateva oua nefierte? - Oribil, mami! - Atunci poate preferi niste faina? Sau poate putin bicarbonat? - Mama, toate acestea sunt dezgustatoare! - Desigur, raspunse mama. Toate aceste lucruri luate separat sunt rele la gust. - Dar cand sunt puse impreuna asa cum trebuie, atunci din ele iese o delicioasa prajitura. MORALA Dumnezeu lucreza in acelasi fel. De multe ori ne intrebam de ce ne lasa sa trecem prin vremuri asa grele. Dar atunci cand Dumnezeu randuieste lucrurile asa cum stie si cand stie, nu se poate sa nu fie spre binele nostru. Nu ne ramane decat sa avem incredere in El si, in cele din urma, din toate �ingredientele� puse laolalta va iesi ceva minunat.
supermiki Postat pe 14 August 2008 22:21
frumoasa si adevarata prajiturica..!!
Postat pe 15 August 2008 01:34
Aceasta povestirea mi-a spus-o cineva in urma cu ceva timp , dar fiind asa frumoasa vo impartasesc si voua: \\\"Odat�, demult, m� plimbam �mpreun� cu tat�l meu c�nd, la o cotitur�, el se opri deodat�. Dup� o clip� de t�cere, m� �ntreb�: - �n afar� de ciripitul p�s�relelor, mai auzi �i altceva? �mi ascu�ii auzul �i, dup� c�teva secunde, �i r�spunsei: - Aud zgomotul unei c�ru�e... - A�a este, spuse tat�l meu. Este o c�ru�� goal�. �l �ntrebai: - Cum de �tii c� este o c�ru�� goal�, dac� �nc� nu o putem vedea? Iar el �mi r�spunse: - E foarte u�or s� �tii c�nd o c�ru�� este goal�, e din cauza zgomotului. Cu c�t este mai goal�, cu at�t face mai mult zgomot. Ast�zi, adult fiind, c�nd v�d o persoan� care vorbe�te prea mult, �ntrerup�nd conversa�ia celorlal�i, dovedindu-se inoportun�, l�ud�ndu-se cu ceea ce posed�, sim�indu-se atotputernic� �i dispre�uindu-i pe cei din jurul ei, �nc� mi se pare c� mai aud vocea tat�lui meu, spun�nd: \\\"Cu c�t este mai goal� c�ru�a, cu at�t mai mult zgomot face\\\".\" Smerenia const� �n a trece sub t�cere virtu�ile noastre �i de a le permite altora s� le descopere. Nu uita�i c� exist� oameni at�t de s�raci, �nc�t nu au nimic altceva dec�t bani. Nimeni nu este mai gol la suflet, dec�t cel care este plin de sine �nsu�i. S� fim ca ploaia lini�tit� �i bl�nd�, care p�trunde �n t�cere p�n� la ad�ncimea r�d�cinilor, hr�nindu-le. SA AVETI O ZI FRUMOASA !!!!
Paula_Maria Postat pe 15 August 2008 12:41

iris_4_ever Postat pe 15 August 2008 12:51
Superbe povestioare!!!Felicitari supermiki! Am si eu o povestioara: Traia demult, un copil de 10 ani.In fiecare zi il intreba pe bunicul lui: "bunicule,cand o sa cresc mare?Cat mai e pana voi fi mare?" Bunicul ii spunea mereu sa aiba rabdare,sa se bucure de anii copilariei,dar baietelul nu asculta. Intr-o zi batranul ii povesteste nepotelului ca a auzit de la tatal lui ca stra-strabunicul lui ar fi avut o lumanare fermecata.Trebuia aprinsa noaptea si la lumina ei,intr-o ora imbatraneai 10 ani.Dar oricum nu stie pe unde ar putea fi acea lumanare,sau daca nu e doar o legenda. Copilul a petrecut zile scotocind fiecare coltisor din curtea bunicului,pana cand intr-o zi a descoperit in pivnita un cufar vechi,mucegait.Cand a deschis cufarul,a gasit lumanarea de care-i vorbea bunicul. Noaptea,cand toata lumea dormea,a aprins-o si a asteptat. A asteptat o ora,s-a dus la oglinda si a vazut ca functioneaza. Dar fiind tot nemultumit,s-a decis sa mai astepte putin. S-a asezat intr-un colt privind lumanarea...si fiind obosit a inchis ochii si a adormit. Orele se scurgeau,anii se asterneau pe fata copilului... Spre dimineata a deschis ochii si a realizat ca se misca foarte greu.A mai avut putere sa stinga lumanarea si a murit. Cand a fost gasit,nimeni nu stia cine este asa ca l-au inmormantat intr-un colt al cimitirului,iar pe cruce nu scria nimic. In viata, visam si ne dorim multe lucruri,dar nu toate sunt bune pentru noi.Este o vorba: Ai grija ce iti doresti,s-ar putea sa primesti.
andreea1976 Postat pe 15 August 2008 13:47
frumoase povesti. Ma bucur ca ati mai scris asa cum ma bucur de fiecare zi in care reusesc sa invat ce nu stiam ori sa reinvat ceea ce uitasem. Am sa citesc in continuare cu placere urmatoarele povestiri. Multumesc
amme22 Postat pe 15 August 2008 20:07
Catva timp in urma, la Olimpiada Handicapatilor din Seattle noua atleti, toti disabili mental sau fizic, erau la linia de start pentru cursa de 100 m. La semnalul starterului incepura cursa, nu toti alergand la fel, dar toti cu dorinta de a sosi si de a �nvinge. Alergau ... dar, intre ei, un baietel cazu pe pista, se rostogoli de cateva ori si incepu sa planga. Ceilalti opt il auzira plangand. Incetinira si privira inapoi. Se oprira si se intoarsera � toti� O fata cu sindromul Down se aseza langa el, incepu sa-l mangaie si sa-l intrebe: ,,Acum esti mai bine?" Atunci toti noua se prinsera dupa umeri si mersera spre linia de finish. Tot stadionul se ridicase in picioare, iar aplauzele au durat mult timp�. Persoanele care au vazut intamplarea, o povestesc inca. De ce? Pentru ca inauntrul nostru stim ca: Lucrul cel mai important in viata este mai mult decat a invinge, este a ne invinge pe noi insine. Un alt lucru important in aceasta viata este de a ajuta pe ceilalti sa invinga, chiar daca asta implica a incetini si a schimba cursa noastra.
supermiki Postat pe 15 August 2008 21:19
Miki povestioarele tale sunt pline de intelepciune si cred ca multi imi vor da dreptate cand spun ca mesajul ajunge direct in inima,,, Nu am apucat sa le citesc pe toate, dar cu siguranta voi reveni maine pe forum pentru a le citi... Intamplarea de la Olimpiada din Seattle cred ca ar trebui sa fie o lectie pentru noi toti. Multi au norocul de a fi sanatosi fizic si mental, si chiar daca uneori mai suferim de anumite boli, ne unflam in pene ca suntem sanatosi "la cap"...e trist dar, de multe ori persoanele cu dezabilitati fizice si psihice neofera adevarate lectii de viata. Poate ar trebui sa deschidem mai bine ochii si sa vedem ce este cu adevarat important... Iti multumesc pentru povestioare, si sper sa citesc cat mai multe pentru ca sunt o sursa de inspiratie.
aricica_pogonica Postat pe 16 August 2008 02:14

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Castigatori LENOR	1	De la: Neculai 21 Septembrie 2009 09:25
Poate parea o intrebare cretina dar..	6	De la: me_maxi 19 August 2008 08:22
hello people	1	De la: kagome_kudika 20 Ianuarie 2011 10:29

nu se pot uita in ochii mei!	16	De la: _dulcik_ 4 Mai 2009 00:20
taur-gemeni	18	De la: v_raluca_c 5 Iunie 2009 12:36