Setari Cookie-uri

depresie din cauza sotului sau a mea?

buna seara...am nevoie de niste pareri sau niste sfaturi in legatura cu depresia...de la o bucata de timp(cam o luna)am o stare mereu rea...sunt tot timpul suparata...ma simt vinovata cand spun ceva ce nu trebuie sotului meu...chiar daca imi dau doar cu parerea..daca nu ii convine tot eu ma simt vinovata...imi zic in mintea mea ca mai bine taceam din gura decat sa il supar iar...o data la o cearta putin mai mare(adica o suparare pentru ca de fapt nu a fost cearta ci pur si simplu l-am suparat ca nu am facut ceva cum trebuie)..aveam in cap sa fac ceva sa plec de pe fata pamantului...imi venea sa ma omor de tristete si de vinovatie...orice as face ma simt vinovata...vreau sa trec peste asta dar parca nu am putere(eu inainte eram foarte optimista gandeam tot timpul lucruri bune ,ma gandeam numai la bine dar de la o bucata de timp m-am transformat in opusul meu)nici nu ma mai pot concentra cand iau o decizie , am inceput sa am pierderi de memorie...daca ati trecut prin asa ceva va rog spuneti-mi cum ati scapat de aceasta stare..va rog
argint_viu
Postat pe 21 Februarie 2010 19:20
singurul sfat pe care pot sa ti-l dau este sa cauti ajutorul unui psiholog, el ar putea sa-ti prescrie si niste antidepresive daca este cazul
miss_darine
Postat pe 21 Februarie 2010 19:26
si daca bugetul nu-mi permite sa merg la un psiholog?
argint_viu
Postat pe 21 Februarie 2010 20:31
De la: fofilina, la data 2010-02-21 20:31:41si daca bugetul nu-mi permite sa merg la un psiholog?

atunci incearca de la plafar anti stres, care contine catina,ginseng si inca o planta
miss_darine
Postat pe 21 Februarie 2010 20:49
nu trebuie sa te simti vinovata pt nimic,vinovatia duce la multe timpenii mai ales ca in cazul tau sint niste acuze aduse la adresa ta aiurea,in primul rind trebuie sa discuti cu un psiholog care sa iti confirme ca este vorba de o depresie.......pt moment incearca putin optimism,sfatul specialistului
kudika090034
Postat pe 21 Februarie 2010 20:56
Cu siguranta este o depresie. Daca totusi iti pasa de tine, de viitorul tau, de familia ta, incearca sa-ti faci rost de un buget pt a merge la psiholog, esti tanara, ai viata inainte, o sa fii mamica candva, o sa ai si alte activitati care sa-ti necesite atentia, dedicarea ta...Trist ca la o varsta atat de frageda ai asa trairi (18 ani am vazut la profil). Si nu te supara, dar cred ca te-ai grabit si cu casatoria, la varsta asta trebuia inca sa ai alte activitati, poate si de aici ai deprimarea asta....Sper sa ezolvi problema, sa fii pozitiva, si sa ai o viata frumoasa. Cat despre sotul tau...daca are maturitatea sa te inteleaga si sa te sprijine o sa fie ok, daca nu...el pierde...te pup si bafta
PS- Lasa gandurile negre ca lumea e a celor puternici !!!
uratzica
Postat pe 25 Februarie 2010 13:17
De la: argint_viu, la data 2010-02-21 19:20:08buna seara...am nevoie de niste pareri sau niste sfaturi in legatura cu depresia...de la o bucata de timp(cam o luna)am o stare mereu rea...sunt tot timpul suparata...ma simt vinovata cand spun ceva ce nu trebuie sotului meu...chiar daca imi dau doar cu parerea..daca nu ii convine tot eu ma simt vinovata...imi zic in mintea mea ca mai bine taceam din gura decat sa il supar iar...o data la o cearta putin mai mare(adica o suparare pentru ca de fapt nu a fost cearta ci pur si simplu l-am suparat ca nu am facut ceva cum trebuie)..aveam in cap sa fac ceva sa plec de pe fata pamantului...imi venea sa ma omor de tristete si de vinovatie...orice as face ma simt vinovata...vreau sa trec peste asta dar parca nu am putere(eu inainte eram foarte optimista gandeam tot timpul lucruri bune ,ma gandeam numai la bine dar de la o bucata de timp m-am transformat in opusul meu)nici nu ma mai pot concentra cand iau o decizie , am inceput sa am pierderi de memorie...daca ati trecut prin asa ceva va rog spuneti-mi cum ati scapat de aceasta stare..va rog
Aceasta stare se numeste "Obsesia complexului de inferioritate"..iar rezolvarea-i simpla eliminand cauza diminuezi efectul! Gaseste cauza ...
cristinxxx
Postat pe 25 Februarie 2010 13:26
"uratzica" multumesc de sfat...si abea acum imi dau si eu seama ca m-am cam grabit cu casatoria...dar fapta este facuta deja...nu pot divorta numai ca sa fiu libera,totusi il iubeasc foarte mult pe sotul meu...si el la fel...o sa merg inainte asa...eu de felul meu sunt o persoana foarte optimista...si sotul meu considera asta uneori ca fiind un defect...dar stiu ca am sa depasesc momentul...daca o sa ma ajute si sotul...desi zilele astea parca m-a afundat mai tare in tristete...crede ca m-am racit fata de el...ca m-am schimbat...si i-am spus ce cred ca am dar el poate considera depresia ca pe o gluma sau nush...ma comport altfel...dar nu mai am vlaga sa incerc sa mai rezolv problemele dintre noi(pentru ca eu eram cea care avea prima intentie sa uitam si sa mergem inainte - el este genul negativist care se supara din orice lucru minor)...nu-mi mai pasa parca de nimic si de asta are impresia ca ceva s-a intamplat cu mine...dar nu i-am gresit cu nimic nu am facut nimic rau...
argint_viu
Postat pe 26 Februarie 2010 00:10
Parerea mea e k ar trebui sa stai de vorba cu sotul tau..prin ceea c spui te simti inferioara lui..el te face sa te simti asa. Nu-i mai permite..foarte important e sa-ti recapeti increderea in tine.Toti gresim iar dak nu ai facut ceva cum trebuie si el te-ar trata frumos nu ai avea dc sa te simti vinovata.El te-ar putea ajua f mult sa scapi de aceasta problema.
ramonaaa7
Postat pe 26 Februarie 2010 16:48
obligatoriu trebuie sa mergi la un psiholog;exista si psihologi buni care nu sunt scumpi,doar ca trebuie sa te interesezi...intreaba prietenii...din aproape in aproape tb sa gasesti unul; problema este mult mai adanca decat crezi...trebuie sa reusesti sa te cunosti pe tine f bine...subconstientul tau este incarcat cu ceva si trebuie sa afli acel ceva, dar nu vei putea singura,numai cu un psiholog;ei au metode de a scoate la lumina niste chestii pe care tu nu le sesisezi;de exemplu...s-ar putea sa fie vreo trauma din copilarie care acum ,corelata cu un sistem nervos obosit si cu oarece temeri ,se manifesta asa; sau poate e altceva....cateva sedinte si vei fi ok; eu dupa prima sedinta deja ma simteam mai bine...si eu am avut o depresie destul de grava...s-a lasat cu psiholog+tratament medicamentos de la psihiatru;dar,a trecut;un lucru tb sa stii de acum...nu este nici un capat de lume,o sa-ti revii,dar timpul de vindecare este mult mai mare daca o faci fara ajutor si pot exista si recidive in acest caz.Curaj si putere iti doresc!
kudika131050
Postat pe 26 Februarie 2010 22:03
De la: argint_viu, la data 2010-02-26 00:10:11"uratzica" multumesc de sfat...si abea acum imi dau si eu seama ca m-am cam grabit cu casatoria...dar fapta este facuta deja...nu pot divorta numai ca sa fiu libera,totusi il iubeasc foarte mult pe sotul meu...si el la fel...o sa merg inainte asa...eu de felul meu sunt o persoana foarte optimista...si sotul meu considera asta uneori ca fiind un defect...dar stiu ca am sa depasesc momentul...daca o sa ma ajute si sotul...desi zilele astea parca m-a afundat mai tare in tristete...crede ca m-am racit fata de el...ca m-am schimbat...si i-am spus ce cred ca am dar el poate considera depresia ca pe o gluma sau nush...ma comport altfel...dar nu mai am vlaga sa incerc sa mai rezolv problemele dintre noi(pentru ca eu eram cea care avea prima intentie sa uitam si sa mergem inainte - el este genul negativist care se supara din orice lucru minor)...nu-mi mai pasa parca de nimic si de asta are impresia ca ceva s-a intamplat cu mine...dar nu i-am gresit cu nimic nu am facut nimic rau...





... stii ceva ... e trecator ... dar ca sa nu iti strici familia inainte de a termen ... vorbeste cu sotul tau ... si spunei exact ceea ce simti ... ceea ce ai scris si aici ... si spunei ca ai o stare ciudata ... e clar ca il iubesti si el, daca e sanatos la cap, intelege asta din prima ... ii faci mai degraba un compliment ... se intimpla tuturor faze din astea ...

marco918
Postat pe 26 Februarie 2010 22:08
eu sesizez totusi o problema intre voi doi...adica,din ce ai relatat tu reiese ca el nu prea iti accepta parerile si optiunile,daca zici ca se supara asa des; iar tu esti descumpanita acum pt ca te gandesti ca tu gresesti tot timpul sau...poate undeva in adancul tau , te temi ca nu ai facut o alegere f buna maritandu-te cu el si asa repede ; chestia asta cred ca poate genera o depresie de genul asta;poate fi doar o perioada de acomodare,presupun ca v-ati casatorit de curand(max.1 an) si acum va obisnuiti cu statutul; oricum tb sa ceri ajutorul unui specialist...si..transmite-i sotului tau ca depresia nu e o gluma si poate evolua in mai rau; eu am slabit 4 kg intr-o sapatamana....dar se poate manifesta in f multe moduri.
kudika131050
Postat pe 26 Februarie 2010 22:31
De la: kudika131050, la data 2010-02-26 22:31:09eu sesizez totusi o problema intre voi doi...adica,din ce ai relatat tu reiese ca el nu prea iti accepta parerile si optiunile,daca zici ca se supara asa des; iar tu esti descumpanita acum pt ca te gandesti ca tu gresesti tot timpul sau...poate undeva in adancul tau , te temi ca nu ai facut o alegere f buna maritandu-te cu el si asa repede ; chestia asta cred ca poate genera o depresie de genul asta;poate fi doar o perioada de acomodare,presupun ca v-ati casatorit de curand(max.1 an) si acum va obisnuiti cu statutul; oricum tb sa ceri ajutorul unui specialist...si..transmite-i sotului tau ca depresia nu e o gluma si poate evolua in mai rau; eu am slabit 4 kg intr-o sapatamana....dar se poate manifesta in f multe moduri.




... mai frate nu mai fiti negatisvisti ... invatati sa fiti sinceri cu voi si sa rezolvati problemele cum e mai simplu ... daca ai curaj sa recunosti atitea lucruri pe net, atunci poti sa o faci si acasa ... nu vad ca o injosire sau o pierdere de imagine ...

... cind ajungi la psiholog (ca sa iti spuna ce trebuie sa intelegi singura cu putina obiectivitate si bun simt) nu mai scapi ... descoperi ca esti mai bolnav decit poate fi un om ... cunosc mai multe persoane care au dezvoltat dependentza la xanax (medicamentul ''minune'' pentru asa ceva) ...
marco918
Postat pe 26 Februarie 2010 22:41
Poti incerca sa asculti o muzica buna, dar nu din alea triste ci vesele. esi cu sotul la un flim bun sa fie comedie.Citeste un roman de dragoste, si inbarbateaza-te singura.Fii tu cea dinainte.Fa o prajitura buna un gratar reusit si spunei sotului tau prin ce treci.Te va ajuta mult sa vb cu el.
kudika098645
Postat pe 26 Februarie 2010 22:42
am slabit si eu vreo 2-3 kilograme...iar daca spui ca poate fi din cauza unei traume din copilarie - sa stii ca eu nu am tata de 9 ani de zile...mama a divortat de el din cauza era betiv si o batea... era in stare si sa o omoare pe mama...dar asta din cauza bauturii nu din alta cauza pentru ca mama era femeie la casa ei...acum nu simt lipsa unui tata sincer...dar poate fara sa vreau ma afecteaza si eu nu stiu...
zilele astea am incercat sa imi spun si eu parerile sotului meu...i-am zis ca am ajuns la limita si parca nu am vlaga sa repar asta cumva...iar el s-a afundat odata cu mine ...desi i-am spus ca este foarte probabil sa am depresie el tot crede ca ma port rece cu el...si i-am spus ca nu as vrea sa ma coport asa dar starea mea nu imi da voie sa pot face ceva care sa ne scoata din acest impas...nu cred ca a pus mare pret pe faptul ca am depresie ...simt ca ma tot acuza pe mine cand de fapt problema e alta
argint_viu
Postat pe 26 Februarie 2010 22:57
am incercat sa fac unele lucruri care ma binedispun dar asta se intampla doar pe moment...dupa ce nu mai fac lucrul acela revin la strea mea...iar sotul meu nu este in tara...nu pot iesi la un film sau nu pot discuta cu el asa cum mi-as dori pentru ca este plecat de cateva luni...iar cand ma suna si vorbim ma deprim si mai atre decat eram...parca imi face rau cand vorbesc cu el la telefon in loc sa imi faca bine...pentru ca el parca este mai trist decat mine...in loc sa imi ridice moralul ma afund si mai tare..

foarte putine au fost datile in care el a facut un compromis sau a trecut cu vederea ceva care stiu ca nu i-a placut...pot numara pe degetele de la maini aceste dati...poate a gresit si el...dar eu pe lucrurile astea mincore nu pun deloc pret...ca a uitat sa imi spuna ceva sau ca a cumparat ceva fara sa imi spuna...eu nici nu le consider greseli acestea...inca eu daca nu i-am spus ceva ce am facut la timp...si am uitat si mi-am adus aminte abea dupa vreo 2 zile el e supara foarte tare...sau daca fac ceva ce nu stie ca am facut la fel...se supara...si nu ma refr la lucruri mari...ci la lucruri mici ...lucruri pe care multa lume nu le-ar considera motiv de suparare sau de cearta
argint_viu
Postat pe 26 Februarie 2010 23:04
cred ca si eu as cadea in depresie daca as avea sotul plecat de atata timp.chiar daca e cicalitor,morocanos,uneori,destul de des,mi-ar fi mai rau fara el.stai singura?
iulli_a25_yahoo_com
Postat pe 26 Februarie 2010 23:15
nu...stau cu mama...si cu sora dar ea este la facultate si o vina doar o data la 2 saptamani...

depresia pe care o am poate e din cauza ca nu imi pot exprima parerile fara sa nu se inteleaga ceva gresit...iar cand mi le exprim sunt deprimata ca nu ii plac si ca nu sunt inteleasa si pana la urma tot nu e bine...fac prea multe lucruri care nu imi plac...doar de dragul lui
argint_viu
Postat pe 26 Februarie 2010 23:25
Greseste foarte mult ca nu te intelege.Ar trbui ca el sa te scoata din starea asta.Dar cum ai zis si tu ca nu stie alceva decit sa-ti reproseze.Si totusi regaseste-te , nu te lasa prada starilor.Eu am trecut prin foarte multe in viata, si nimeni nu m-ia fost alaturi, ci doar credinta mea puternica in Dumnezeu.Am strigat catre el cu lacrimi si el ma auzit si m-ia dat taria si puterea sa merg mai departe.Te invit sa-mi citesti postarea mea de pe blog.Ce e acolo e doar una din marile drame ale vietii mele.
kudika098645
Postat pe 26 Februarie 2010 23:31
De la: argint_viu, la data 2010-02-26 23:25:09nu...stau cu mama...si cu sora dar ea este la facultate si o vina doar o data la 2 saptamani...

depresia pe care o am poate e din cauza ca nu imi pot exprima parerile fara sa nu se inteleaga ceva gresit...iar cand mi le exprim sunt deprimata ca nu ii plac si ca nu sunt inteleasa si pana la urma tot nu e bine...fac prea multe lucruri care nu imi plac...doar de dragul lui






... ... pai de ce nu zici asa ? ... stiu cum este ... tu te jenezi, el se jeneaza ... pina nu vine inapoi nu o sa va lamuriti ... chiar daca gresesti(cu toate ca nu inteleg ce greseli poti face asa de mari) ceva nu iti mai face atitea probleme ... de aici iti maresti confuzia ... data viitoare sa nu te mai lase singurica !!! ...
marco918
Postat pe 26 Februarie 2010 23:39
am facut si eu asa ca tine,si mai fac cateodata,dar vede cand nu-mi convine ceva si incepe sa ma critice.la mine e invers,imi zice tot timpul sa ii spun cand nu am chef sa fac un lucru,de ex,dar eu zic ca,afcandu-l impotriva vointei mele(in acel mom),ii dovedesc ca sunt o sotie buna si ascultatoare.nici tu nu-i dovedesti asta asa.comunicati,cunoasteti-va,spuneti-va parerile fara sa va criticati si veti rezolva problema.eu am noroc ca sotul meu e un bun sfatuitor.tot timpul imi spune sa nu fac nimic din obligatie....
iulli_a25_yahoo_com
Postat pe 26 Februarie 2010 23:43
nu e din cauza ca el este plecat...asa a fost dintotdeauna...este la fel indiferent de situatie...de exemplu daca eu am un moment de fericire ca am reusit la un examen si n-am facut ceva cum trebuie in acestt timp...el isi poate permite sa imi strice fericirea mea ca am reusit examenul--sau daca dincontra....suntem suparati si iar nu ii convine ceva la mine tot isi permite sa ne suparam si mai tare decat suntem (de parca nu ar fi deajuns ) ...sa ne afundam si mai tare in tristete...

numai ca de cand e plecat s-au agravat lucrurile...dar el a fost asa dintotdeauna....
argint_viu
Postat pe 26 Februarie 2010 23:46
cred ca o sa rezolvati problema numai cand se va intoarce.cine stie ce e in mintea lui???poate ca e frustrat din cauza distantei....
iulli_a25_yahoo_com
Postat pe 26 Februarie 2010 23:51
de putine ori imi spunea si el sa nu fac daca nu vreau...dar sunt 99% sigura ca daca nu faceam acel lucru care nu am vrut sa il fac era si mai rau...

eu ma consider o sotie buna pentru pana acum am tot incercat sa fiu pe placul lui...sa fac cum spune(desi eu nu sunt asa-am incercat sa ma schimb pentru el)...sa ma supun ceva de genul acesta...numai ca am incercat la unele lucruri sa imi pastrez si propria parere...dar nu a fost bine ca le-am pastrat nici pe alea...este aproape imposibil sa fac ceva fara sa nu aiba de comentat...chiar daca am incercat sa fac asa cum spune el

eu cand fac ceva ce nu imi place de cele mai multe ori se intampla sa gresesc ceva,fie ca vreau fi ce nu vreau...dar macar am incercat chiar daca nu imi place...iar el e genul care nu trece cu vederea nici prima data nci a doua nici a suta oara...e genul care cearta din prima nu face compromisuri...iar cand fac acel lucru a doua oara...mie mi-a ramas intiparita in minte frica sa nu gresesc si sa nu il supar...si poate de asta...poate sunt mai concentrata la faptul sa nu gresesc sa nu il supar cu ceva decat la fapta in sine adik sa fac lucrul cum trebuie
argint_viu
Postat pe 26 Februarie 2010 23:59
distanta ne afecteaza doar atunci cand ne certam...cand suntem bine dispusi pe mine nu ma deranjeaza ca sunt obisnuita...dar ma macina atunci cand suntem suparati si nu avem cum sa fim fata in fata...ca daca am fi unul langa celalalt nu ar mai fi aceste certuri...
argint_viu
Postat pe 27 Februarie 2010 00:04
De la: argint_viu, la data 2010-02-26 23:59:28de putine ori imi spunea si el sa nu fac daca nu vreau...dar sunt 99% sigura ca daca nu faceam acel lucru care nu am vrut sa il fac era si mai rau...

eu ma consider o sotie buna pentru pana acum am tot incercat sa fiu pe placul lui...sa fac cum spune(desi eu nu sunt asa-am incercat sa ma schimb pentru el)...sa ma supun ceva de genul acesta...numai ca am incercat la unele lucruri sa imi pastrez si propria parere...dar nu a fost bine ca le-am pastrat nici pe alea...este aproape imposibil sa fac ceva fara sa nu aiba de comentat...chiar daca am incercat sa fac asa cum spune el

eu cand fac ceva ce nu imi place de cele mai multe ori se intampla sa gresesc ceva,fie ca vreau fi ce nu vreau...dar macar am incercat chiar daca nu imi place...iar el e genul care nu trece cu vederea nici prima data nci a doua nici a suta oara...e genul care cearta din prima nu face compromisuri...iar cand fac acel lucru a doua oara...mie mi-a ramas intiparita in minte frica sa nu gresesc si sa nu il supar...si poate de asta...poate sunt mai concentrata la faptul sa nu gresesc sa nu il supar cu ceva decat la fapta in sine adik sa fac lucrul cum trebuie






... auzi ... nu stiu ce lucruri maretze iti da de facut sau aveti de facut ... gindeste-te bine daca are dreptate sau nu ... in primul rind ... in al doilea rind daca nu reusesti si nu reusesti ... ASTA ESTE !!! ... invata si el ca nu poti si cu asta basta ... daca vrei sa faci totul perfect si nu poti nu e o problema ... atita poti si gata ... ai incercat macar ... nu e bine sa te reduci la a executa niste lucruri pe care nu le intelegi si nu poti sa le faci cum trebuie ... sint sigur ca poti face alte lucruri mult mai bine ... si asta conteaza ...
marco918
Postat pe 27 Februarie 2010 00:06
noapte buna tuturor....pe maine...
iulli_a25_yahoo_com
Postat pe 27 Februarie 2010 00:17
De la: iulli_a25_yahoo_com, la data 2010-02-27 00:17:16noapte buna tuturor....pe maine...




... o seara buna ...
marco918
Postat pe 27 Februarie 2010 00:19
Deja ai facut primul pas catre rezolvare: faptul ca-ti realizezi starea! Cu totii avem momente deruntante in viata! Ia-ti o zi si fa efectiv ce-ti place!Daca timpul iti permite fa sport(du-te la dans.. la sala..la un curs ce-ti place)Bucura-te mental si afectiv de tot ce ai facut pana acum! Fara sa-ti faci griji! Cu cat iti alimentezi mintea "ma simt vinovata ups ce am zis,ce am facut" cu atat numai aberatii iti ies! Ai observat ca unii care-si simt perlele scoase le acopera glumind? pt ca nu-si fac griji!Poate si tu pana sa citesti aici deja iti trece
lulu2680
Postat pe 27 Februarie 2010 11:07
De la: argint_viu, la data 2010-02-26 00:10:11"uratzica" multumesc de sfat...si abea acum imi dau si eu seama ca m-am cam grabit cu casatoria...dar fapta este facuta deja...nu pot divorta numai ca sa fiu libera,totusi il iubeasc foarte mult pe sotul meu...si el la fel...o sa merg inainte asa...eu de felul meu sunt o persoana foarte optimista...si sotul meu considera asta uneori ca fiind un defect...dar stiu ca am sa depasesc momentul...daca o sa ma ajute si sotul...desi zilele astea parca m-a afundat mai tare in tristete...crede ca m-am racit fata de el...ca m-am schimbat...si i-am spus ce cred ca am dar el poate considera depresia ca pe o gluma sau nush...ma comport altfel...dar nu mai am vlaga sa incerc sa mai rezolv problemele dintre noi(pentru ca eu eram cea care avea prima intentie sa uitam si sa mergem inainte - el este genul negativist care se supara din orice lucru minor)...nu-mi mai pasa parca de nimic si de asta are impresia ca ceva s-a intamplat cu mine...dar nu i-am gresit cu nimic nu am facut nimic rau...


Tocmai de aia e util sa mai iesi din cadru, sa faci ceva care-ti place! Sa poti gandi limpede apoi! unele casnicii de timpuriu croite...dupa ce te maturizezi intelegi diferit in ce te-ai bagat!
lulu2680
Postat pe 27 Februarie 2010 11:16

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Cat de mult gresesc?! 42 De la: Shhh 9 Februarie 2010 18:05
O decizie inteleapta??.... 14 De la: SPOTYYY 23 Octombrie 2009 15:40
dupa casatorie 10 De la: kudika_5715 23 Aprilie 2012 20:50
Rochie de mireasa 10 De la: lil_grace 9 Septembrie 2013 06:41
Reproºuri ... 50 De la: kudika_6457 8 Mai 2012 16:00