Telefon
031 228 61 20
& 031 228 61 23
Mai multe
Mai multe
| banuiesc sa fiecare isi doreste fericire si intelegere...dar cand o sa ma satur nici eu nu stiu...poate mai este pana atunci pentru ca eu nu as vrea sa renunt la el...ci sa rezolv problme nu sa o elimin:( | ||
|
argint_viu Postat pe 28 Februarie 2010 16:14 |
||
|---|---|---|
|
Am citit si ultimele tale postari.Cred ca si detinutele de la penitenciar se bucura de mai multa libertate decat tine. Ideea este ca nimeni nu te poate tine legata daca tu nu permiti,iar tu va trebui sa inveti sa iti gestionezi emotiile si sa constientizezi ce anume din tine te face sa stai prinsa in aceasta situatie care iti face atata rau.Sa nu imi raspunzi "iubirea"... Privind strict din punctul tau de vedere,iubirea trebuie sa fie libera,faptul ca tu accepti anumite compromisuri care iti fac rau,ceea ce iti da o stare de frustrare,confuzie,nefericire,doar pentru a nu-l pierde pe cel de langa tine,asta se cheama dependenta,iar dependenta are o cauza. Referindu-ma la ce am trait eu cu ani in urma,cu ajutorul psihologului am ajuns sa realizez ce anume ma determina sa continui o relatie atat de distructiva:teama de abandon,pentru ca atunci cand aveam in jur de 5 ani,parintii mei s-au separat,eu ramanand cu mama. Aceasta,saraca,nu pot sa o judec,dar imi spunea la suparare,desi eram doar un copil de 6 ani ca tatal meu nu m-a iubit,ca nu ii pasa de mine,ca el a fost interesat etc. Asta a creat in subconstientul meu sentimentul ca nu merit sa fiu iubita si ca daca nu voi face totul posibil pentru barbatul de langa mine,el ma va abandona.(Imaginea tatalui se suprapunea peste cea a iubitului).Suferinta era pe masura... La tine poate fi o cu totul alta cauza,dar ti-am spus aceasta mica istorie ca sa intelegi cum functioneaza psihicul uman. Ce trebuie tu sa intelegi este ca sta in puterea ta sa te ajuti pe tine,insa ceea ce tine de o alta persoana,acolo nu mai putem interveni.Nu sta in puterea noastra sa ii schimbam pe ceilalti si,din pacate,o cauza a ceea ce tu traiesti acum este si comportamentul prietenului tau.Continuand sa ramai in acest ansamblu,lucrurile nu se pot schimba prea mult. Stiu ca nu iti place ce auzi,dar e mai bine sa te gandesti si la asta cand vei fi putin mai bine.Regretele sunt amare si ar fi dureros ca peste ceva vreme sa ajungi la aceasi concluzie,dar cu ani frumosi irositi din viata. Oricum,ce trebuie sa ai in vedere strict in prezent sunt pasii pe care trebuie sa ii faci,maruntei,dar siguri pentru ca tu sa incepi usurel sa iti revii:cauta ajutor specializat (cineva te-a sfatuit pe forum cum sa procedezi pentru asistenta gratuita),cauta sa iti faci prieteni care sa stie situatia dificila pe care o ai acasa si astfel sa nu iti creeze neplaceri,incearca sa iti faci un id de messenger si o adresa de mail pe care el sa nu le cunoasca,daca poti sa iti iei si o cartela de telefon pe care el nu o stie. Deasemenea fa tot posibilul sa iti gasesti loc de munca sau sa ai o anumita activitate care presupune socializarea.Cu cat vei sta mai izolata,cu atat te vei adanci in depresie,cu atat ti se va spala creierul doar cu ideile lui de vei ajunge si tu sa crezi ca asa e normal. Probabil ti se par niste masuri radicale,dar crede-ma ca este la modul cel mai serios o chestiune de supravietuire. Viata este foarte frumoasa,merita traita si nimeni nu are dreptul sa ne priveze de asta,iar iubirea reala nu are nimic in comun cu ce traiesti tu acum.  |
||
|
heaven2007 Postat pe 28 Februarie 2010 18:13 |
||
De la: heaven2007, la data 2010-02-28 18:13:16 sa stii ca si mama este despartita de tata cam de 9 ani...si lui nu i-a pasat de noi...dar eu cred totusi ca nu m-a afectata acest lucru pentru ca nu ii duc deloc lipsa...ca ar fi culmea sa duc lipsa celui care era in stare si sa o omoare pe mama care o fugarea cu toporul si care o batea de fiecare data cand venea beat incat ascundeam cutitele ca nu cumva sa ii vina ceva prin gand...deci asta e povestea ce tine de tata dar nush cat mult ma afectat pentru ca nu am simtit....poate doar inconstient ma afecteaza... iar toate aceste lucruri le fac ca sa nu il supar...deci nici nu stiu daca va inchipuiti cum reactioneaza...zilele trecute i-am zis tot ce aveam pe suflet...dar el in loc sa ma consoleze sa ma ridice de la pamant el s-a afundat o data cu mine poate si mai mult si a facut in asa fel incat tot eu sa incerc sa il ridic pe el de la pamant...si asa am si facut ...mi-am luat toata buna dispozitia pe care am mai gasito in suflet si am incercat sa trec singura acest moment...si sa il trag dupa mine sa nu se afunde si mai atre...pentru ca a simtit ca tot se duce si imi spunea ca eu nici macar nu am incercat sa il ridic pana alaltaieri cand v-am spus ca am incercat sa trec singura si sa il ridic tot eu pe el...deci oricum as face pana la urma parca tot pe mine cade greul...fie ca vreau fie ca nu vreau...fie ca vine de la mine fie ca vine de la el...nici nu stiu ce sa mai fac... si nu sunt dependenta de el...ci pur si simplu nu suport sa fac pe cineva sa sufere din cauza mea...sunt o fire atat de iertatoare incat imi face rau acest lucru...sunt prea rabdatoare si iar nu e bine... acum astept sa imi fac o data curaj si sa ajung la limita ca sa vad ce o sa fac in momentul acela...pentru ca am mai spus ca nu as vrea sa iau o decizie de care mi-ar parea rau mai tarziu...astept sa imi iau viata singura in maini...astept sa treaca scoala ca sa nu ma mai preocupe nimic inafara de mine...pentru ca anul acesta eu am BAC-ul si imi trebuie concentrare in alta parte decat la problemele astea ...adik la invatatura...multumesc foarte mult de sfat... |
||
|
|
||
|
argint_viu Postat pe 28 Februarie 2010 18:43 |
||
| draga mea nu stiu daca e cazul sa mergi la psiholog,dar daca lucrezi ia adeverinta de la servici si mergi pri cass fara bani la un pshiatru,eu am trecut prin asa ceva ,dar din cauza durerii,ptr ca sotul meu a murit aproape acum un an de un cancer agresiv,nu implinise nici 58 ani,am suferit mult cind m-am vazut singura,am fost internata si la spital,aveam mult mai multe probleme decit tine ,urmez un tratament usor ptr atacuri de panica si depresie de peste 1 luna,e cam de lunga durata,dar te poti face bine ,daca nu ascultama ca sunt mai in virsta ca tine o s-o iei razna rau de tot.,am vazut acolo cazuri de cazuri,dute la medicul de fam iti da trimitere prin cas si rez prob,casuta prieteni care sa te binedispuna.sanatate | ||
|
kudika094371 Postat pe 28 Februarie 2010 20:17 |
||
|
imi pare rau de ce ti s-a intamplat...eu sunt constienta ca sunt probleme si mai grave decat ale mele... dar si eu imi inchipui ca daca mai indur multe o sa ajung la spitalul de nebuni intr-un final... iar eu nu lucrez...inca sunt la scoala...am si acolo psiholog dar nu e usor sa vorbesc despre probleme de familie cand eu sunt abea la scoala...nimeni din scoala nu stie ca eu sunt casatorita...de fapt problema este mult mai mare dar nu pot spune pentru ca imi este frica sa nu se afle ceva  |
||
|
argint_viu Postat pe 28 Februarie 2010 23:11 |
||
| te pot ajuta? | ||
|
kudika028619 Postat pe 28 Februarie 2010 23:16 |
||
|
Draga 'argint viu' Casatoria ta este departe de a fii una fericita.Nu vezi ca sotul tau si comportamentul lui nu te fac fericita deloc.Daca te-ar iubi ti-ar accepta si greselile.Binenteles ca la rindul tau ai cauta sa nu mai pici in greseala ca sa-i arati recunostiinta si astfel toate ar fii bune.Faptulca tu nu esti multumita de tine este clar din cauza standarului impus de el.ori nu te supara intro casnicie bazata pe iubire nu apar standarde.Voi trebuie sa fiti parteneri nu unul sef si altul supus.Parerea mea e sa-ti faci ordine in viata cit esti tinara si cit nu aveti copii pe care sa-i faceti sa sufere.Sint sigura ca undeva exista barbatul care te-ar aprecia la justa ta valoare si nu ti-ar face viata imposibila.Din nefericire eu traiesc intr-o astfel de casnicie de 16 ani.Problemele nu au inceput chiar dela inceput.Cind am apelat la cei din familia mea toti mi-au spus ca e o rusine sa divortez si asa mai departe.Cert e ca am aplecat urechea la ei si acum cind am si copii ma tem pentru viata lor.Sotul meu a devenit un tiran. Mult succes!Tu esti cea care este responsabila de viata si de fericirea ta.Bunicul meu spunea'Cum iti asterni asa dormi!' |
||
|
blanch Postat pe 1 Martie 2010 02:01 |
||
| Pe mine ma apuca starea asta a ta cind vine fie-mea dela facultate si imi cere bani sau trebuie sa achit facturi etc.,adica nu am bani si toata lumea da vina pe mine ca nustiu cum sa fac cu banii si sa ii economisesc .Incerc sa impac pe toata lumea si o iau de la capat .Esti tinara , stai de vorba cu sotul explicai prin ce stari treci .Daca te ajuta incearca si discuta si posibilitatea ca tu sa mergi la facutlatate sa ai o preocupare extrafamiliala . Nu sta inchisa in casa doar cu familia ,vei ajunge sa te rupi de realitata si sa te salbaticesti ,sa spui ca numai tu esti de vina de toate .Nu este asa .Discuta asta cu sotul, cu mama cu surorile sau cu preotul daca mergi la biserica .Dar cel mai bine | ||
|
geodezia Postat pe 1 Martie 2010 09:55 |
||
|
Citind postarile tale eu am ajuns la concluzia ca el nu te iubeste pe tine decat pentru slabiciunea de care dai dovada de a te transforma in ceea ce el doreste, cand de fapt ar trebui sa te iubeasca pentru ceea ce esti. Niciodata nu vei putea sa te transformi dupa dorinta cuiva si incercand acest lucru vei uita ceea ce iti face tie placere, ceea ce te face fericita. Posibil ca tu sa cauti in acesta relatie autoritatea tatalui pe care nu ai avut-o. Este total anormala o relatie care nu este bazata pe incredere mai ales ca ea se desfasosra la distanta. Este incredibil ca ti-a retras dreptul de a avea prieteni, de a iesi, ca iti verifica telefonul, messenger-ul, mail-ul. Esti total izolata, tu cu simtamintele tale de vina care crede-ma sunt anormale. Cred ca cel mai simplu si sigur este sa-ti faci curaj pana la urmatoarea intrevedere fata in fata si sa ai o discutie clara si la obiect legat de ceea ce esti tu, de incredere si cum relatia voastra ar trebui sa fie coinstruita pe aceste elemente. In functie de concluzii sa luati impreuna o hotarare. Cu siguranta nu puteti continua astfel. |
||
|
Musett Postat pe 1 Martie 2010 11:00 |
||
De la: Musett, la data 2010-03-01 11:00:13C deci eu nu caut deloc autoritatea tatalui meu pentru ca nu i-am simtit lipsa...nu merita sa ii simt lipsa...iar autoritate oricum am avut din partea mamaei cat si pentru tata...nu era o autoritate excesiva dar acum ii multumesc ca a fost asa exigenta pentru ca nu am ajuns o fata stricata si cu capul in nori sau prost crescuta....eu caut dincontra...neautoritate...nu-mi place sa primesc ordine pentru ca mama m-a invatat de mica de limite si de ce e bine si ce e rau(desi nu am ascultat-o tot timpul)...desi am incercat din rasputeri sa ma supun macar unor lucruri impuse de el... |
||
|
argint_viu Postat pe 1 Martie 2010 11:56 |
||
De la: Musett, la data 2010-03-01 11:00:13Citind postarile tale eu am ajuns la concluzia ca el nu te iubeste pe tine decat pentru slabiciunea de care dai dovada de a te transforma in ceea ce el doreste, cand de fapt ar trebui sa te iubeasca pentru ceea ce esti. Niciodata nu vei putea sa te transformi dupa dorinta cuiva si incercand acest lucru vei uita ceea ce iti face tie placere, ceea ce te face fericita. iar eu cred ca ma iubeste foarte mult...tocmai de asta din cauza ca ma iubeste obsesiv vrea sa ma tina numai pentru el...este o iubire care trece de limita dupa cate am vazut...numai ca este foarte impunator...orgolios din cauza este de parere ca el trebuie sa fie barbatul in casa...sa fie seful sa zic asa...are gandirea de pe timpul lui ceausescu...barbatul sa poate face de toate si femeia sa stea la cratita sa fie imbracata pana in gat si sa isi asculte barbatul...si orice as face nu ii pot schimba aceasca parere... |
||
|
argint_viu Postat pe 1 Martie 2010 12:01 |
||
|
Am mai spus-o si alta data: fiecare alege sa traiasca cum vrea. Se pare ca tie acest regim de viata nu iti face bine - asa cum tu ai afirmat mai sus. Daca tu consideri ca este sanatos continua, daca nu, cauta solutii. Oricum indiferent cate sfaturi si exemple vei primi de la noi tu esti singura care are imaginea de ansamblu si de asemenea singura care poate lua o decizie. Sa dea Dumnezeu ca dicizia pe care o vei lua sa fie cea mai buna pentru tine si sa reusesti sa ai relatia pe care ti-o doresti. |
||
|
Musett Postat pe 1 Martie 2010 12:44 |
||
De la: argint_viu, la data 2010-02-28 18:43:47[ Da...si eu spuneam exact la fel si chiar credeam cu tarie asta.Chiar nu ma interesa subiectul tata,era un strain,un om care nu a mai vrut sa stie de mine si nu aveam de ce sa imi fie dor sau sa ii duc lipsa. Dar,uite ca mintea umana ascunde traume care se sedimenteaza in inconstientul nostru inca din copilarie si traim cu ele,habar nu avem si vin si ne bantuie la maturitate,cand ne e lumea mai draga sub niste forme total diferite. Deasemenea,nu uita ca noi,ca si femei preluam inconstient modelul comportamental al mamei,daca nu suntem atente si riscam sa ajungem in ipostaze similare,iar istoria se repeta. Iertarea si bunatatea au rostul lor,dar cand ajungi sa te calci in picioare,iarasi,cuvintele acestea nu se mai potrivesc. Este foarte mult de spus si ce te-ar ajuta cel mai mult,cu riscul de a ma repeta,este psihoterapia. Pe forumuri,discutand cu diverse persoane te poti ajuta pentru ca mai refulezi,ceea ce este foarte important,deoarece,cu cat tinem raul mai mult in noi,cu atat ne otraveste minte,sufletul si intr-un final chiar trupul. Deasemenea mai socializezi,ai ocazia sa auzi si alte pareri care iti arata cam cum este privita din afara situatia ta,ceea ce iti poate da anumite repere. Insa,rezolvarea problemei o poti gasi doar in tine si cu ajutor. Referitor la prietenul tau tind sa cred ca are probleme mult mai serioase decat ale tale. Ideala ar fi terapia de cuplu,insa cum el refuza...nu ai ce-i face. Va vad ca pe doi oameni pe punctul sa se inece.Tu mai dai din maini,vrei sa apuci colacul sa te salvezi,ba sa il salvezi si pe el,insa nu te lasa,vrea sa va duceti la fund amandoi... |
||
|
heaven2007 Postat pe 1 Martie 2010 13:11 |
||
De la: heaven2007, la data 2010-03-01 13:11:01 sa stii ca ai mare dreptate in aceasta privinta...iar cand el se afunda in jos tinte sa ma traga dupa el...ca daca incerc sa ma binedispun singura sau incerc sa fac ceva sa rad , sa zambesc de una singura fara ajutorul lui pe el il deranjeaza(probabil spune ca ma gandesc numai la mine)...spune ca nu imi pasa ca el este suparat si ca il fac mai tare sa se afunde in tristete din cauza ca sunt indiferenta...aceasta faza s-a intamplat de f putine ori...pot numara pe degetele de la o singura mana de cate ori am incercat sa ma salvez numai pe mine...dar el in momentul acela nu se gandeste de cate ori am incercat sa il salvez si pe el...poate chiar mai intai pe el decat pe mine si pe parcurs ma salvam si pe mine...e cam complicat...sper ca timpul care mai trece sa il ajute sa se maturizeze si pe mine sa ma ajute sa iau o decizie corecta ca dupa aceea sa nu imi para rau... |
||
|
argint_viu Postat pe 1 Martie 2010 13:32 |
||
| Du-te la preot si te spoveseste.Daca esti din Bucuresti iti sugerez Biserica Sf.Vineri din Drumul Taberei, preot Burlan.Iti garantez ca te va ajuta sa afli raspunsurile la toate problemele tale.Nu te costa nimic doar daca vrei sa dai si tu un banut pentru biserica. | ||
|
blanch Postat pe 1 Martie 2010 16:29 |
||
| acum am ajuns la concluzia certa ca iubirea sotului meu este obsesiva,bolnava...am citit multe articole despre aceasta iubire osesiva si sotul meu se incadreaza in majoritate...daca este o iubire obsesiva se poate trata?...eu il pot ajuta cumva?...sau asta depinde numai de el?...astept parerile voastre in continuare... | ||
|
argint_viu Postat pe 1 Martie 2010 20:08 |
||
| Eu am avut cindva o colega de serviciu care avea un fiu de care era obsedata.Putea sa ne vorbeasca ore in sir numai despre el.Toate activitatile ei erau in strinsa legatura cu el.Nimic grav pina aici numai ca baiatul avea 25 ani si era insurat si mai avea si copii.Femeia suferea deobsesie pentru el.Cind vorbea despre el o facea mereu la superlativ de ai fii crezut ca e un supraom.In ziua nuntiilui,ea a plins de s-a umflat pentru ca-si pierde copilul.Degeaba am tot incercat noi, celelalte colege ale ei , sa o linistim ca ea ne invinovatea ca noi nu stim, ca noi nu intelegem ce e in sufletul ei.Intr-o zi a venit si ne-a spus ca a trecut fiul ei pe la ea si si-a facut siesta dupa o masa copioasa si ca a profitat si ea si s-a intins linga el.Ulterior am aflat de la o sefa a noastra ca sufera de schizofrenie.Bolnavii acestei maladii iasi aleg o motivatie pentru care se bat cu toate eforturile.In cazul ei a fost fiul ei dar uneori poate fii altceva.Am dorit doar sa-ti dau un exemplu de iubire obsesiva.Concluziile doar tu le poti trage. | ||
|
blanch Postat pe 1 Martie 2010 22:45 |
||
| multumesc de exemplu...si eu totusi sper sa nu fie nici chiar asa de grav...el stiu ca este sanatos...nu are criza sau vreun comportament ciudat...pur si simplu e obsedat sa fiu numai a lui...sa ma dedic numai lui...nimanui altcuiva.. | ||
|
argint_viu Postat pe 1 Martie 2010 22:53 |
||
De la: argint_viu, la data 2010-03-01 22:53:29multumesc de exemplu...si eu totusi sper sa nu fie nici chiar asa de grav...el stiu ca este sanatos...nu are criza sau vreun comportament ciudat...pur si simplu e obsedat sa fiu numai a lui...sa ma dedic numai lui...nimanui altcuiva.. Nu exista in viata posibilitatea ca o existenta sa fie dedicata doar unei persoane. Ai mama, ai sora, poate vei avea un copil... Sunt multe legaturi in viata care vor necesita ceva din timpul tau, din viata ta, din sentimentele tale, desigur de alta natura. Oricum parerea mea este ca esti foarte mica pentru o casnicie, iar el, desi este mai mare decat tine, nu are experienta si nici puterea sa administreze o casnicie. Gandeste-te la ceea ce ti-am mai spus - o discutie fata in fata - pregatita foarte bine in care trebuie sa-i arati ca o relatie durabila se construieste pe INCREDERE. Dupa care trageti concluziile impreuna. |
||
|
Musett Postat pe 2 Martie 2010 09:58 |
||
De la: Musett, la data 2010-03-02 09:58:37De la: argint_viu, la data 2010-03-01 22:53:29multumesc de exemplu...si eu totusi sper sa nu fie nici chiar asa de grav...el stiu ca este sanatos...nu are criza sau vreun comportament ciudat...pur si simplu e obsedat sa fiu numai a lui...sa ma dedic numai lui...nimanui altcuiva.. asta este ...si aceste sfaturi m-au ajutat foarte mult...si o sa ma ajute si de acum incolo...dar orice as vrea sa vorbesc cu el ...parca tot el este mai afecat decat mine sau cel putin asa vrea sa para...nu mai stiu ce mai gandeste in momentul de fata...face in asa fel incat sa cred ca tot din vina mea s-a pornit cearta...de asta vreau mai intai sa mai indur putin pana scap de scoala care ma opreste oarecum sa fac ceva care ar putea avea urmari "tragice"...si cand o sa vorbesc cu el macar sa pot sa imi concentrez toata atentia asupra discutiei si asupra a ce am hotarat sa fac si la ceea ce este mai bine pentru mine...pentru ca simt ca si scoala ma opreste cateodata sa il mai supar sau sa ii reprosez ceva pentru ca certurile ...adik cand sunt stresata am pierderi de memorie si nu ma mai pot concentra la nimic...iar cand vine un rau fie ca vreau fie ca nu vreau mai vin cateva din urma ... acum incerc din rasputeri sa le mai evit...sa indur ca atunci cand ii spun in fata sa i le vars pe toate si sa vada si el cate am indurat...daca ii pasa destul de mult de mine...si in functie de reactia lui o sa iau o decizie care cred eu ca este mai bine....va multumesc de sfaturi.. iar daca mai vede cineva topicul isi mai poate da cu parerea pentru ca am nevoie de cat mai multe pareri...sa imi fac si eu una...ca in momentul de fata nu mai stiu ce e bine de facut si nu mai stiu nici ce sa mai fac sau ce sa mai cred despre relatia mea cu sotul...va multumesc |
||
|
argint_viu Postat pe 2 Martie 2010 18:52 |
||
|
Draga mea, eu o sa fiu foarte scurta.. in interventie, pentru ca ti-au fost date deja sfaturi foarte bune. Ceea ce remarc eu la tine.. este permanenta cautare de scuze. Ba lui, ba tie. Si o imensa teama .. "daca se va intampla asa, daca nu imi iese, daca.. ". Intr-o situatie ca a ta (desi as spune ca in orice gen de situatie unde lucrurile par sa nu functioneze) daca ne dorim sa schimbam ceva, atunci trebuie sa fim fermi pe pozitie. Singurul "daca" din viata ta trebuie sa fie DACA vrei ca lucrurile sa se schimbe in bine sau nu. Atata timp cat esti nefericita si "bantuita" de tot felul de depresii.. cel mai bun lucru este sa iei atuitudine. Nimic nu se va schimba daca vei continua sa lasi timpul sa decida pentru voi. Din punctul meu de vedere.. nu exista iubire acolo unde exista suferinta. Iar gelozia lui si dependenta ta.. de aceasta gelozie.. nu fac casa buna. Ori, ori. Faptul ca ai venit aici si ne-ai impartasit necazul tau.. ma face sa cred ca iti pasa. Atunci incepe sa te schimbi (asa cum ai primit sfaturi mai sus). De dragul tau si al lui, in ultima instanta. |
||
|
rashela Postat pe 2 Martie 2010 19:32 |
||
Hmmm,,,iubita mea sti in astfel de situatii nu este doar vina ta,,,te ai gandit ca pe undeva sotul tau nu este un bun ascultator si se lamenteaza din orice?poate ar trabui sa consultati amandoi o persoana din afara casatoriei daca nu ti permiti un psiholog,,,de obicei ceilalti ne vad defectele mai mult decat noi si prezentand problema in fata unei persoane obiective ar putea ajuta...probabil ar fi si el mai intelegator daca vina se prezinta din partea amndorura.Si incerca sexul e cel mai bun medicament antidepresiv 
|
||
|
kudika121535 Postat pe 5 Martie 2010 10:17 |
||
De la: argint_viu, la data 2010-02-21 19:20:08buna seara...am nevoie de niste pareri sau niste sfaturi in legatura cu depresia...de la o bucata de timp(cam o luna)am o stare mereu rea...sunt tot timpul suparata...ma simt vinovata cand spun ceva ce nu trebuie sotului meu...chiar daca imi dau doar cu parerea..daca nu ii convine tot eu ma simt vinovata...imi zic in mintea mea ca mai bine taceam din gura decat sa il supar iar...o data la o cearta putin mai mare(adica o suparare pentru ca de fapt nu a fost cearta ci pur si simplu l-am suparat ca nu am facut ceva cum trebuie)..aveam in cap sa fac ceva sa plec de pe fata pamantului...imi venea sa ma omor de tristete si de vinovatie...orice as face ma simt vinovata...vreau sa trec peste asta dar parca nu am putere(eu inainte eram foarte optimista gandeam tot timpul lucruri bune ,ma gandeam numai la bine dar de la o bucata de timp m-am transformat in opusul meu)nici nu ma mai pot concentra cand iau o decizie , am inceput sa am pierderi de memorie...daca ati trecut prin asa ceva va rog spuneti-mi cum ati scapat de aceasta stare..va rog Daca sotul nu te-a dezamagit, depresia este din interiorul tau. Tristetea este o stare care se instaleaza foarte usor si te obisnuiesti cu ea fara sa constientizezi si aduce numai rau.Nu o lasa sa va afecteze relatia de cuplu si mai ales pe tine.Incerca sa vezi parte frumoasa a evenimentelor din viata ta, autosugestia face minuni si este esentiala in societatea si perioada pe care o traim noi acum .Comunicarea excelenta cu sotul tau , deschiderea "cutiutei cu amintiri " , un sejur la munte, un restaurant nou....ce-ti place tie cel mai mult sa faceti....orice numai te rog gaseste puterea sa iesi din aceasta stare. Puterea ,o gasim tot in noi si persoana iubita.Ai grija si depaseste te rog momentul |
||
|
kudika093476 Postat pe 8 Martie 2010 13:31 |
||
| Depresia este cea endogena cosiderata boala ,iar cea exogena din cauza factorilor de stress ,soc ,necazuri si e considerata stare depresiva .In general in depresie persona in cauza se invinovateste chiar daca nu este asa ,nu are pofta de viata , nici pofta de mancare , slabeste in greutate , nu doarme ,este apatic si izolat de lumea inconjuratoare .Trebuie consultat medicul de specialitate Neuropsihiatru ,care stabileste Diagnosticul . | ||
|
kudika117390 Postat pe 8 Martie 2010 16:28 |
||
|
Niciodata intr-o relatie sa nu tineti parerile personale pentru voi.fiti curajosi sa va spuneti punctul de vedere deoarece poate fi de folos.nu va lasati intimidat de partenerul de viata si nu il lasati sa va controleze in totalitate.o relatie adevarata este atunci cand amandoi luati parte la luarea deciziilor in familie.nu trebuie ca barbatul sa dicteze si femeia sa actioneze ceea ce i se comanda pentru ca veti deveni o masinarie.De ce numai femeile trebuie sa faca pe plac barbatului? Daca vreti sa aveti o relatie reusita luati parte la tot ce se intampla.nu va inchideti in voi si nu lasati doar barbatul sa faca totul caci si femeile au de jucat un rol.fiti active pentru ca prin realizarea mai multor obiective veti construi o frumoasa relatie,relatie care trebuie neaparat bazata pe incredere ,sinceritate din partea celor doi si contributie. |
||
|
kudika141868 Postat pe 10 Martie 2010 23:32 |
||
|
Marco918 are dreptate si Miss Darine i-Ti recomanda ceva minunat mai ales ca sunt produse naturale. Complaexele pot aparea din urmatoarele cauze; Schimbarea Climei la nivel Global, chimicalele otravitoare din alimente care ataca sisitemul nervos extrem de nociv printre care se numara Antimoniul, prea putin Soare dar nu exagerat deoarece Ultravioletele sunt excesive, comunicarea tensionanta, schimbarea Presiunii Atmosferice prea bruste, simtul stresului de la alte persoane si nu neaparat din familie sau pieteni, vreun medicament cu asemenea reactii negative, poate inceput de sarcina si altele pe care daca le gasesti singura motivele (intimitati) vei reusi foarte repede sa scapi pentru totdeauna daca Ti le reamintesti. Creierul Uman este foarte complexat dar daca cauta afectiune mai ales printre ai Tai, e minunat. Ofera Tu mai multa afectiune sotului Tau si cere-I deoarece e al Tau. Joaca-Te mai des cu El si nu Te comlexa cand nu are chef deoarece El simte ca ai nevoie si poate nu e pregatit in acele momente dar ai rabdare caci vine repede rasplata. Rabdarea este o Virtute. Ca sa nu ai remuscari, ai grija sa nu necajesti pe nimeni drag Tie in aceasta perioada care trece repede cum Ti-au afirmat persoanele din acest Forum care sunt binevoitoare. Imbratiseaza-I pe ai Tai pe rand cate un minut pe zi si imagineaza-Ti ca pot fi mai sensibili decat Tine si sa vezi ce binecuvantare primesti din partea Lor. Urmeaza daca doresti sfaturile noastre de pe Forum dar cu Prudenta aplicate si intelege ca daca sunt persoane care nu au Computer,i nu pot comunica asa de avantajos. I-mi cer scuze daca avatarul e femenin deoarece sunt barbat si am incercat sa-l schimb dar nu stiu daca am reusit. Oamenii, au sentimente pozitive mai multe pentru ceilalti decat pentru Ei personal, deoarece pot iubi extraordinar de mult iar unde iubeste Omul, iubeste Sufletul Lui si Dumnezeu e bucuros deoarece a lasat aceasta libertate doar Omului. |
||
|
kudika074856 Postat pe 11 Martie 2010 07:50 |
||
|
Marco918 are dreptate si Miss Darine I-Ti recomanda ceva minunat mai ales ca sunt produse naturale. Complexele pot aparea din urmatoarele cauze; Schimbarea Climei la nivel Global, chimicalele otravitoare din alimente care ataca sisitemul nervos extrem de nociv printre care se numara Antimoniul, prea putin Soare dar nu exagerat deoarece Ultravioletele sunt excesive, comunicarea tensionanta, schimbarea Presiunii Atmosferice prea bruste, simtul stresului de la alte persoane si nu neaparat din familie sau de la pieteni, vreun medicament cu asemenea reactii negative, poate inceput de sarcina si altele pe care daca le gasesti singura motivele (intimitati) vei reusi foarte repede sa scapi pentru totdeauna daca Ti le reamintesti din cand in cand doar daca mai revin asemenea stari neplacute. Creierul Uman este foarte complexat dar, daca cauta afectiune mai ales printre ai Tai, e minunat. Ofera Tu mai multa afectiune sotului Tau si cere-I deoarece e al Tau. Joaca-Te mai des cu El si nu Te complexa cand nu are chef deoarece El simte ca ai nevoie si poate nu e pregatit in acele momente dar ai rabdare caci vine repede rasplata. Rabdarea este o Virtute. Ca sa nu ai remuscari, ai grija sa nu necajesti pe nimeni drag Tie in aceasta perioada care trece repede cum Ti-au afirmat persoanele din acest Forum care sunt binevoitoare. Imbratiseaza-i pe ai Tai pe rand cate un minut pe zi si imagineaza-Ti ca pot fi mai sensibili decat Tine si sa vezi ce binecuvantare primesti din partea Lor. Urmeaza daca doresti, sfaturile noastre de pe Forum dar cu Prudenta aplicale si intelege ca daca sunt persoane care nu au Computer, nu pot comunica asa de avantajos. Oamenii, au sentimente pozitive mai multe pentru ceilalti decat pentru Ei personal, deoarece pot iubi extraordinar de mult iar unde iubeste Omul, iubeste Sufletul Lui si Dumnezeu e bucuros deoarece a lasat aceasta libertate doar Omului. |
||
|
kudika074856 Postat pe 11 Martie 2010 08:06 |
||
| si eu am trecut prin asa ceva,dar nu cred ca trebe sa mergi la medic si in subconstientul tau esti foarte sigura sa faci ceea ce trebe si in primul rand daca el te iubeste accepta asa cum faci lucrurile ca sunt bune sau nu si in primul rand el trebe sa te ajute si daca te vede nervoasa sa te supere si mai rau si sa te jigneasca ca nimic nu faci bine.Ce crede el ca tu nu stii sa facii punel draga pe el sa te invete si at vei vedea reactia lui,daca te iubeste cu adevarat vet face impreuna orice,dar daca nu,at nu te va ajuta la nimic si vei ajunge rau.Ascultama bine si punel la treaba si adunat toate puterile sa treci peste toate,nici un barbat nu merita sa suferi pt el si sa te mai si jigneasca.te pup. | ||
|
mona00970 Postat pe 11 Martie 2010 09:07 |
||
De la: mona00970, la data 2010-03-11 09:07:59si eu am trecut prin asa ceva,dar nu cred ca trebe sa mergi la medic si in subconstientul tau esti foarte sigura sa faci ceea ce trebe si in primul rand daca el te iubeste accepta asa cum faci lucrurile ca sunt bune sau nu si in primul rand el trebe sa te ajute si daca te vede nervoasa sa te supere si mai rau si sa te jigneasca ca nimic nu faci bine.Ce crede el ca tu nu stii sa facii punel draga pe el sa te invete si at vei vedea reactia lui,daca te iubeste cu adevarat vet face impreuna orice,dar daca nu,at nu te va ajuta la nimic si vei ajunge rau.Ascultama bine si punel la treaba si adunat toate puterile sa treci peste toate,nici un barbat nu merita sa suferi pt el si sa te mai si jigneasca.te pup.Normal....prostu nu-i prost destul daca nu-i orgolios si fudul !!!!  
|
||
|
cristinxxx Postat pe 11 Martie 2010 09:12 |
||
|
Buna, Trec printr-o situatie similara. Din experienta mea, ti-as sugera sa mergi la un psiholog. Este cea mai sigura metoda de a rezolva situatia asta. Nu ai nimic de pierdut. El daca te iubeste, va fi alaturi de tine si isi va da seama daca si unde are comportamente gresite fata de tine (si invers). Daca nu te iubeste, nu merita sa-ti pierzi vremea cu el. Ai grija de tine! |
||
|
petruta71 Postat pe 11 Martie 2010 09:45 |
||
| Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
|---|---|---|
| nunta | 46 | De la: MissMe2 22 Aprilie 2009 17:04 |
| vand lentile colorate 70 ron de firma si de vedere firma | 22 | De la: kudika111019 14 Februarie 2010 20:49 |
| vreau un sfat urgent!!! | 30 | De la: erikahd2008 27 Februarie 2009 21:11 |
|
|
||
| nu stiu daca e bine sa divortez | 27 | De la: kudika_948125 21 Februarie 2014 18:54 |
| el pesti eu sagetator | 3 | De la: dflori80 23 Mai 2009 10:22 |
Site-ul Kudika.ro este creat si administrat de SC Internet Corp SRL.
Pentru propuneri de colaborare privind promovarea pe site-ul kudika.ro,
va rugam sa contactati departamentul de vanzari la sales@internetcorp.ro
Sediul social: Bucuresti, Str. Putul lui Zamfir nr. 28, Sector 1
Solicitarile cu privire la protectia datelor cu caracter personal pot fi trimise la email gdpr@internetcorp.ro
Termenul legal in care poti primi un raspuns din partea noastra este de 30 zile calendaristice.