Telefon
031 228 61 20
& 031 228 61 23
Mai multe
Mai multe
De la: kudika467548, la data 2013-05-28 17:02:23Poate reusesc mai tarziu sa va spun sfarsitul, nu va las asa! asteptam! 
|
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 17:10 |
||
|---|---|---|
| Eram la liceu, cand ;mama; a dorit sa devin externa, adica sa nu mai stau la internatul liceului ci la ea acasa ,deoarece ambii lucrau si nu avea cine sa aiba grija de surorile mele.Bineinteles ca la acea varsta doream si eu sa ;copilaresc;sa merg la strand, sa joc fotbal, i-mi doream alte preocupari, nu sa prepar lapte praf si sa gatesc, caci nu prea stiam. Veneau ambii cu nuiaua dupa mine la strand si ma duceau acasa numai cu astfel de trosnete, vorbe urate ce nu doresc sa le reproduc..In fine, la 16,5 ani, primul gasit primul luat.Nu stiam mai nimic, am renuntat la liceu, acum sunt receptioner marfa la o companie multinationala, insa si eforturile au fost pe masura.La optusprezece ani si jumatate aveam deja patru copii dintre care gemeni, si lucram.Binenteles ca facusem si nunta cu ajutorul bunicii, iar ea m-a sustinut si sfatuit in toti acei ani.Asa zisa mama a lipsit din viata mea cu desavarsire.In anii casniciei de 25 la numar ma vizita doar cand se dadea de pomana la diferite sarbatori, in rest nu ne vizitam.Copii mi i-am crescut singura, fara ajutorul ei, era prea preocupata cu propria familie nu- trebuia ceva in plus.Ma descurcam, faceam fata situatiilor,era un efort supra, dar asta alesesem.Pe la nouasprezece ani jumate mi-au nurit gemenii, se asfixiase de la gaze.Am omis sa specific ca fostul sot era lipovean sii cam placea taria.Eram schimb. trei, au ramas cu el ,si pe la doua dim. erau morti. | ||
|
kudika467548 Postat pe 28 Mai 2013 17:43 |
||
| Ramasesem cu un baiat care pe atunci avea doi ani jumate, el scapase, adormise in alta camera.Apoi pe rand am mai dat nastere la inca doua fete, pe care le iubesc din tot sufletul, sunt prietenele mele si mamici la randul lor.In urma cu noua ani mi-a murit si fiul care scapase atunci din acel dezastru, s-a inecat fara vointa lui.Deci fetele sunt sprijinul meu si le stau alaturi la orice ora.Mi-am crescut aproape singura copii, fara ajutorul acelei ;mame; nu prea avea ce sfaturi sa-mi dea, eu aveam mai multa experienta in cresterea si educarea copiilor decat ea. | ||
|
|
||
|
kudika467548 Postat pe 28 Mai 2013 17:48 |
||
| Sa jungem la finisch.Anul trecut a murit bunica, i-a spus mamei ,care locuiau in aceeasi curtea, sa-mi de-a mie casele ei in caz de deces.Fapt ce nu s-a intamplat, deoarece mama i-a facut act de vanzare cumparare uneia dintre acele surori.Ea a considerat ca numai acea sora o iubeste deoarece ii trmitea bani din Anglia.La asta se limita ptr. ea iubirea, la bani.In urma cu trei saptamani si-a dat sufletul si ea; mama.A murit singura, in spital, fara lumanare.Bunicii i-am tinut mana in mana mea pana si-a dat sufletul, insa ea a fost singura, ptr. ea a contat banul.Degeaba ai bani, daca nu ai un suflet langa tine care sa te iubeasca neconditionat, indiferent de situatie.Mi-a reprosat, mi-a voebit urat, in ultimii ani, era avara, am iertat-o, dar eu si sora mea nu vom uita anii copilariei, lipsa de afectiune si mai ales lipsa ei ca;MAMA;Am fost la inmormantare, cele doua surori s-au comportat cu mine ca si cu o straina;ne-am dat binete pur si simplu, am stat la priveghi, dupa am plecat acasa; Nici macar nu ne stim numerele de telefon.peste ani, cand ne vom revedea, cred ca ne vom trata cu aceeasi raceala ca si acum.Asta datorita ;MAMEI; care nu a stiut sa ne apropie una de cealalta, care nu ne-a daruit aceeasi iubire. | ||
|
kudika467548 Postat pe 28 Mai 2013 18:00 |
||
 Comentati, dragilor, mai clachez, insa, sunt optimista, fetele mele mi-au dat un curaj enorm si am dedus ca viata merge inainte! 
|
||
|
kudika467548 Postat pe 28 Mai 2013 18:08 |
||
|
si faptul ca o urasti pe mama ta, la ce te ajuta? surorile tale au si ele cap pe umeri, ar trebui sa stie sa se apropie de tine. nu pune toata vina pe umerii mamei tale, chiar daca a fost o persoana f. dificila si nu a stiut sa va apropie. condoleante! niciodata nu cred ca am sa reusesc sa inteleg cum o mama isi poate iubi un copil mai mult decat pe altul  aceea, nu se poate numi mama.
|
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 18:10 |
||
| Am spus clar ca nu o urasc, insa nu pot uita cuvintele grele ce mi le-a atribuit in urma cu un an.Sotu era in somaj, iar ea mi-a spus ca sunt o vaca proasta care tine ditamai omul acasa.De parca era cineva vinovat de acea imprejurare. | ||
|
kudika467548 Postat pe 28 Mai 2013 18:13 |
||
|
titlul topicului se numeste "AVEM DREPTUL sa ne uram parintii" :) iar, citandu-te pe tine: " totusi la varsta mea sunt de acord cu pers. care a deschis acest topic", de aici am dedus cum ca ti-ai uri mama. sunt 2 tipuri de oameni: cei luptatori si cei....lasi. mama ta, a fost lasa din multe puncte de vedere. tu insa, ai fost si esti o luptatoare. se vede si este de apreciat. parerea mea este ca, in loc sa judeci ce si cum a fost, ar fi mai bine sa gasesti puterea sa o ierti. nu suntem noi in masura sa ne judecam unul pe celalalt. trebuie sa invatam sa ne acceptam asa cum suntem, cu bune...cu rele. tu trebuie sa te bucuri ca ai fost si esti o luptatoare, pentru ca acum copiii tai pot sa se laude cu o mamica model. 
|
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 18:21 |
||
| avem sau nu,dreptul de a ne uri parintii?nu stiu daca e un drept sau un simtamint pe care il avem,si gata!oare de ce imi urasc eu tatal?acum,la maturitate,ca am o virsta,ce mai tura-vura,incerc din rasputeri sa elimin ura asta din mine,din fiinta si sufletul meu,si totusi nu imi iese!ma rog lui Dzeu sa ma ajute si sa ma ierte ca-l urasc pe tata!sper ca intr-o zi s-o pot face!sigur va veti intreba de ce il urasc.si am sa va spun.povestea e lunga,e de-o viata,insa am sa incerc sa fiu cit mai scurta, si sper,concisa.1.in momentul cand mama indraznea sa nu fie de acord cu el,o invinetea de n-o mai recunoste-ai.2.eu,fiind mai mare ca sora mea,interveneam,ca macar sa se aleaga mama. cu mai putini pumni sau curele,sau,ma rog,ce avea el la indemana.dadea in mine fara mila,si imi spunea :sa nu aud nimic!adica sa nu cumva sa pling ca era mai rau.faceam pipi pe mine.3.cind uitam sa-i execut vreu ordin,pt ca :"eu sint sef in casa asta",scotea cureaua si ma batea pina li se facea mila vecinilor si veneau sa ma scape.uneori reuseau,alteori,ieseau plingind de mila noastra.cind sora mea,adolescenta fiind,a intirziat seara,de la discoteca,le-a batut si pe ea si pe mama,ca a doua zi aveau corpul negru si albastru.am aflat eu si am cerut ajutorul militiei,de pe vremea aceea,si mi s-a spus ca nu se baga in familie.asa a fost copilaria mea,adolescenta mea,tineretea mea!poate din aceasta cauza nici nu am reusit sa ma casatoresc decit acum ,la batrinete,ca sa zic asa.mama s-a dus si am ramas cu el pe cap,iar acum pretinde sa fie ingrijit ca e batrin si e tata.o fac,ca Dzeu e sus si vede,dar uneori il intreb:DOAMNE,de ce ai stat cu spatele atita vreme si nu ai vazut copilaria si adolescenta mea!DOAMNE,mai intoarce-te o data cu spatele si fa-te ca nu vezi cind as scoate si eu o curea ,sau l-as trinti undeva de un perete,asa cum facea el cu mama si cu noi!n-am sa fac asta,pt ca ar insemna sa fiu ca el,si eu am reusit totusi sa ma autoeduc singura.daca as folosi metodele lui de educatie,acum?dar oare stiti cit de dura a fost,si uneori mai este,viata mea pt ca nu am primit educatia adecvata?nu stiu de unde a avut saraca mama putere sa ne dea totusi sfaturi bune si sa nu ajungem infractoare sau prostituate.multe fete au ajuns asa din cauza acestui fel de educatie.am spus si repet,indiferent ce-o sa credeti despre mine:tata si multi altii ar fi trebuit sterilizati in timp util ca sa nu fi avut copii.chiar si mama care a fost atit de slaba,ca femeie,si a indurat totul.pe ea am iertat-o,a facut ,totusi multe pt noi.dar pe el ,nu pot!IL URASC!judecati-ma!dati cu pietre,daca vreti!dar astept de la voi pareri.oricare ar fi ele.avem sau nu,dreptul sa urim asemenea parinti? | ||
|
armiedi_19665 Postat pe 28 Mai 2013 18:26 |
||
De la: Mayyyyana, la data 2013-05-28 16:37:14Mie prostia voastra imi inspira scarba. Si nu pentru ca n-ati fi de acord cu mine (nici nu trebuie sa fiti) ci pentru ca aici va dati cu totul altceva decat ceea ce sunteti cu adevarat. Ai stat tu dupa dosul nostru ca sa vezi ce fel de viata ducem? Deja incep sa cred ca, prin ceea ce scrii la adresa altora, te descrii de fapt pe tine.  Iar daca te crezi superioara noua, cum de mai stai de vorba cu noi?  Prin faptul ca nu ai invatat nimic din experientele nefericite de viata pe care le-ai avut, dovedesti ca tu, de fapt, ai dat gres in propria-ti viata. Nu e o rusine sa recunosti ca ai avut experiente de viata mai putin placute, dar e dovada de prostie sa nu inveti nimic din ele.
|
||
|
kudika_32792 Postat pe 28 Mai 2013 18:31 |
||
De la: Mayyyyana, la data 2013-05-28 14:55:14De la: kudika_25047, la data 2013-05-27 23:22:41De la: kudika_35596, la data 2013-05-27 23:08:05Stiu ca nu e bine, dar m-am saturat de reprosurile ei Evident !!!, eu am spus "O Mama" !!, nicidecum altceva ! Cred ca unul dintre noi percepem in mod diferit notiunea de Mama ! O Mama intodeauna va dori numai binele, puiului ei !!!
|
||
|
kudika_25047 Postat pe 28 Mai 2013 18:38 |
||
| Ce larg ar fi pamantul daca nu l-ar stramta ura! | ||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 18:40 |
||
De la: kudika467548, la data 2013-05-28 18:08:17 Eu, una, din ceea ce am citit din mesajele postate de tine la aceasta tema, nu cred ca-ti urasti mama, cat sunt de parere ca esti foarte suparata pe ea. Si da, teoretic, ai toate motivele sa fi suparata pe ea, dar la ce te ajuta sentimentul asta de suparare? Crezi ca-ti readuce copilaria inapoi? Faptele sunt consumate, nu mai are rost sa te macini pentru ceva ce nu mai poate fi schimbat. Si oricum, gandeste-te ca experientele de viata pe care le-ai avut, te-au facut omul care esti acum. Tu acum sti, prin prisma exemplului negativ al mamei tale, sa fii o mama buna pentru copiii tai, sa apreciezi iubirea si oamenii dragi, si nu banul, sa fii un om preponderent optimist si luptator. Tu ti-ai dorit, si ai reusit cu brio asta, sa fii exact opusul mamei tale. Nu pot decat sa te felicit ca nu te-ai lasat inraita de necazuri. Iar in persoana bunicii tale, ai avut totusi o figura materna si se vede ca sufletul frumos al bunicii tale si-a lasat amprenta asupra ta.
|
||
|
kudika_32792 Postat pe 28 Mai 2013 18:44 |
||
De la: armiedi_19665, la data 2013-05-28 18:26:28avem sau nu,dreptul de a ne uri parintii?nu stiu daca e un drept sau un simtamint pe care il avem,si gata!oare de ce imi urasc eu tatal?acum,la maturitate,ca am o virsta,ce mai tura-vura,incerc din rasputeri sa elimin ura asta din mine,din fiinta si sufletul meu,si totusi nu imi iese!ma rog lui Dzeu sa ma ajute si sa ma ierte ca-l urasc pe tata!sper ca intr-o zi s-o pot face!sigur va veti intreba de ce il urasc.si am sa va spun.povestea e lunga,e de-o viata,insa am sa incerc sa fiu cit mai scurta, si sper,concisa.1.in momentul cand mama indraznea sa nu fie de acord cu el,o invinetea de n-o mai recunoste-ai.2.eu,fiind mai mare ca sora mea,interveneam,ca macar sa se aleaga mama. cu mai putini pumni sau curele,sau,ma rog,ce avea el la indemana.dadea in mine fara mila,si imi spunea :sa nu aud nimic!adica sa nu cumva sa pling ca era mai rau.faceam pipi pe mine.3.cind uitam sa-i execut vreu ordin,pt ca :"eu sint sef in casa asta",scotea cureaua si ma batea pina li se facea mila vecinilor si veneau sa ma scape.uneori reuseau,alteori,ieseau plingind de mila noastra.cind sora mea,adolescenta fiind,a intirziat seara,de la discoteca,le-a batut si pe ea si pe mama,ca a doua zi aveau corpul negru si albastru.am aflat eu si am cerut ajutorul militiei,de pe vremea aceea,si mi s-a spus ca nu se baga in familie.asa a fost copilaria mea,adolescenta mea,tineretea mea!poate din aceasta cauza nici nu am reusit sa ma casatoresc decit acum ,la batrinete,ca sa zic asa.mama s-a dus si am ramas cu el pe cap,iar acum pretinde sa fie ingrijit ca e batrin si e tata.o fac,ca Dzeu e sus si vede,dar uneori il intreb:DOAMNE,de ce ai stat cu spatele atita vreme si nu ai vazut copilaria si adolescenta mea!DOAMNE,mai intoarce-te o data cu spatele si fa-te ca nu vezi cind as scoate si eu o curea ,sau l-as trinti undeva de un perete,asa cum facea el cu mama si cu noi!n-am sa fac asta,pt ca ar insemna sa fiu ca el,si eu am reusit totusi sa ma autoeduc singura.daca as folosi metodele lui de educatie,acum?dar oare stiti cit de dura a fost,si uneori mai este,viata mea pt ca nu am primit educatia adecvata?nu stiu de unde a avut saraca mama putere sa ne dea totusi sfaturi bune si sa nu ajungem infractoare sau prostituate.multe fete au ajuns asa din cauza acestui fel de educatie.am spus si repet,indiferent ce-o sa credeti despre mine:tata si multi altii ar fi trebuit sterilizati in timp util ca sa nu fi avut copii.chiar si mama care a fost atit de slaba,ca femeie,si a indurat totul.pe ea am iertat-o,a facut ,totusi multe pt noi.dar pe el ,nu pot!IL URASC!judecati-ma!dati cu pietre,daca vreti!dar astept de la voi pareri.oricare ar fi ele.avem sau nu,dreptul sa urim asemenea parinti? Mi s-a facut pielea de gaina, citindu-ti povestea de viata si regret nespus ca tu, sora si mama ta ati trecut printr-un astfel de cosmar. Daca as putea, printr-o imbratisare, sa-ti sterg tot raul suferit din cauza tatalui tau, te-as imbratisa cu drag. Nu te indemn sa-l ierti pe tatal tau pentru tot raul pe care vi l-a facut, daca simti ca nu poti face asta, dar poti incerca sa-l compatimesti ca nu a stiut niciodata sa fie om, nici macar fata de sotia lui si copiii sai. E foarte bine ca nu incerci sa-i platesti cu aceeasi moneda, pentru ca asta ar insemna sa fi la fel precum el. Nu-ti cere nimeni sa iubesti pe cineva pe care nu-l poti iubi, insa nu-ti impovara sufletul cu ura, cu dusmanie, deoarece ura este un sentiment negativ extrem de puternic, mare consumator de energie nervoasa. Ura este un sentiment pagubos, care nu-ti imbunatateste situatia, ci, din contra, ti-o incurca si te incarca. Toata ura asta mocnita impotritva tatalui tau, o sa te afecteze negativ pe termen lung, daca nu iei masuri impotriva ei. Pur si simplu, indemnul meu pentru tine este sa transformi ura aceasta intr-un sentiment ceva mai pozitiv, cum ar fi, spre exemplu, compasiunea sau indiferenta la rautate sau la tot ce a fost urat in trecutul tau. Lasa ura si trecutul in urma, si concentreaza-te pe prezent si pe lucruri, dar si persoane care-ti fac placere. O sa-ti simti sufletelul mai usor, dupa ce vei invata sa te desprinzi de trecut si sa ignori tot ce a fost rau acolo. Sa auzim de bine! |
||
|
kudika_32792 Postat pe 28 Mai 2013 19:03 |
||
|
Teoria este buna in amfiteatrele scolilor,nu in viata,caci aceasta este pragmatica ,nu idealista cum se prezinta in teorie!!Numai cei ,care au trecut prin experiente nefericite,pot spune cat de dificil este sa iti usurezi sufletul de lacrimile starnite de comportamentele unor parinti,care au fost departe de a detine aceasta calitate!!!Doar cei care au suferit datorita nedreptatilor comise de fiintele,care le-au dat viata,in conditiile unor traiuri neconcorde cu mersul firesc al vietii,sunt indrituiti sa faca niste afirmatii in sprijinul sentimentelor afisate!!!Numai ei au dreptul sa faca niste declaratii in numele durerilor lor!!!Avem dreptul sa uram parintii???Raspunsul este clar "NU" si sa fie inteles de catre toata lumea!!!Fiecare dintre noi va raspunde in fata Creatorului la timpul cuvenit,ca ne convine sau nu!!! Cei care isi urasc parintii sunt liberi sa o faca,daca asta simt,dar sa nu uite un lucru si anume ca viata vine ca un bumerang,si aceasta o afirm din propria experienta,dobandita de-alungul vietii mele,nu mi-am urat parintii,caci ei m-au format si educat,dar,de multe ori,sufletu-mi era catranit caci refuzam metodele lor de educare,si viata nu a intarziat sa imi dovedeasca ca am gresit enorm in gandurile mele!!!!!Asa se va intampla si cu cei care urasc cele mai dragi fiinte:mama si tata!!!Toate acestea sunt valabile pentru cazurile in care se discuta despre parintii cu adevarat parinti,cei care s-au sacrificat pentru copiii lor,dar care,poate,nu au stiut sa ajunga la inimile copiilor lor!!! Sa lasam teoriile si sa incercam sa vedem latura umana a celor care ne-au dat viata!Ura este un sentiment distrugator,ea nu exista in sufletul omului curat,ci numai in al omului nerecunoscator vietii,Creatiei insasi!!! |
||
|
kudika_15804 Postat pe 28 Mai 2013 19:05 |
||
De la: armiedi_19665, la data 2013-05-28 18:26:28avem sau nu,dreptul de a ne uri parintii?nu stiu daca e un drept sau un simtamint pe care il avem,si gata!oare de ce imi urasc eu tatal?acum,la maturitate,ca am o virsta,ce mai tura-vura,incerc din rasputeri sa elimin ura asta din mine,din fiinta si sufletul meu,si totusi nu imi iese!ma rog lui Dzeu sa ma ajute si sa ma ierte ca-l urasc pe tata!sper ca intr-o zi s-o pot face!sigur va veti intreba de ce il urasc.si am sa va spun.povestea e lunga,e de-o viata,insa am sa incerc sa fiu cit mai scurta, si sper,concisa.1.in momentul cand mama indraznea sa nu fie de acord cu el,o invinetea de n-o mai recunoste-ai.2.eu,fiind mai mare ca sora mea,interveneam,ca macar sa se aleaga mama. cu mai putini pumni sau curele,sau,ma rog,ce avea el la indemana.dadea in mine fara mila,si imi spunea :sa nu aud nimic!adica sa nu cumva sa pling ca era mai rau.faceam pipi pe mine.3.cind uitam sa-i execut vreu ordin,pt ca :"eu sint sef in casa asta",scotea cureaua si ma batea pina li se facea mila vecinilor si veneau sa ma scape.uneori reuseau,alteori,ieseau plingind de mila noastra.cind sora mea,adolescenta fiind,a intirziat seara,de la discoteca,le-a batut si pe ea si pe mama,ca a doua zi aveau corpul negru si albastru.am aflat eu si am cerut ajutorul militiei,de pe vremea aceea,si mi s-a spus ca nu se baga in familie.asa a fost copilaria mea,adolescenta mea,tineretea mea!poate din aceasta cauza nici nu am reusit sa ma casatoresc decit acum ,la batrinete,ca sa zic asa.mama s-a dus si am ramas cu el pe cap,iar acum pretinde sa fie ingrijit ca e batrin si e tata.o fac,ca Dzeu e sus si vede,dar uneori il intreb:DOAMNE,de ce ai stat cu spatele atita vreme si nu ai vazut copilaria si adolescenta mea!DOAMNE,mai intoarce-te o data cu spatele si fa-te ca nu vezi cind as scoate si eu o curea ,sau l-as trinti undeva de un perete,asa cum facea el cu mama si cu noi!n-am sa fac asta,pt ca ar insemna sa fiu ca el,si eu am reusit totusi sa ma autoeduc singura.daca as folosi metodele lui de educatie,acum?dar oare stiti cit de dura a fost,si uneori mai este,viata mea pt ca nu am primit educatia adecvata?nu stiu de unde a avut saraca mama putere sa ne dea totusi sfaturi bune si sa nu ajungem infractoare sau prostituate.multe fete au ajuns asa din cauza acestui fel de educatie.am spus si repet,indiferent ce-o sa credeti despre mine:tata si multi altii ar fi trebuit sterilizati in timp util ca sa nu fi avut copii.chiar si mama care a fost atit de slaba,ca femeie,si a indurat totul.pe ea am iertat-o,a facut ,totusi multe pt noi.dar pe el ,nu pot!IL URASC!judecati-ma!dati cu pietre,daca vreti!dar astept de la voi pareri.oricare ar fi ele.avem sau nu,dreptul sa urim asemenea parinti? Faptul ca nu iti poti alege parintii, trebuie sa accepti ce iti da D-zeu si ca urmare nu-i poti condamna. Daca ma gandesc bine  , tu esti o particica din "monstrul" acela de "tata al tau", cu sau fara voia ta !, nu poti nega realitatea si ca dovada ca ai ceva din caracterul lui : "IL URASC ! judecati-ma !" In concluzie ! trist ca exista asemenea "parinti" |
||
|
kudika_25047 Postat pe 28 Mai 2013 19:07 |
||
|
Repet ceea ce am scris de dimineata raspunzand unei alte utilizatoare, ca niciun parinte nu are dreptul sa-si umileasca si sa-si jigneasca odraslele. Si copiii merita la fel de mult respect ca si parintii, iar lucrul asta nu-l inteleg cei ce sunt parinti doar pe certificatul de nastere. Un copil are nevoie, mai intai de toate, de afectiune si intelegere, nu de vorbe grele si palme. Un copil are voie si are nevoie sa-si contrazica parintii, daca nu este de acord cu ei. Un parinte trebuie sa-si ceara scuze atunci cand a gresit sau greseste fata de copilul sau. Un copil trebuie sa stie ca are si drepturi, nu doar obligatii, iar drepturile unui copil sunt acelea de a fi iubit, respectat si inteles de catre cei ce i-au dat viata. Pe mine ma doare inima cand citesc sau aud atatea povesti triste, ale unor oameni, care n-au avut deloc o copilarie si o adolescenta fericite. Remarc cu regret cat de blamati sunt adultii, fosti copii cu o copilarie nefericita, in schimb, unii dintre noi le gasesc scuze acelor adulti ce le-au facut rau celor ce au avut o copilarie grea, pe motiv ca aceia sunt sau au fost parinti. Calitatea de parinte nu justifica atitudinea nepotrivita si violenta fata de un copil, sa fie clar. |
||
|
kudika_32792 Postat pe 28 Mai 2013 19:27 |
||
|
Poate unii dintre voi ati citit deja, in presa, de acel copilas nou-nascut, in varsta de doua zile, din China, care a fost aruncat intr-o toaleta publica, si doar plansetele disperate ale copilului l-au salvat pe acesta, deoarece oamenii au chemat pompierii si ambulanta, iar copilul a fost salvat, cu viata, din conducta unde ramasese blocat. Sau de austriacul acela, Fritzl, care timp de 25 de ani si-a tinut ostatica fiica, si a violat-o de nenumarate ori, a si conceput vreo 7 sau 8 copii cu aceasta, si totul a fost facut cu stirea sotiei sale. Sau un alt caz de incest, din Germania, de data aceasta: tatal si-a violat fiica, aceasta naste un copil, iar cele doua fetite cresc impreuna, cea micuta crezand ca fata mai maricica este sora ei, desi, ele erau in realitate mama si fiica. Sau de cate cazuri de violenta asupra copiilor comise de parinti, e vorba de cazuri din Romania si nu numai, nu ati auzit? Cei care au facut atata rau acelor copii, mai pot fi considerati parinti? Si actiunile lor pot fi justificate prin faptul ca sunt parintii acelor copii? Adultii se mai pot apara de violenta, fizica sau verbala, dar un copil nu poate face asta, un copil nu intelege de ce este batut si jignit de catre cei ce ar trebui sa-l iubeasca si sa-l indrume pe drumul vietii. Pe acesti copii cine ii apara, cine le mangaie sufletul ranit? Exista doua forme de violenta pe care nu le pot tolera, absolut deloc, in nicio imprejurare: cea asupra copiilor si cea asupra animalelor. Repet, un om adult se mai poate apara, insa o fiinta fara aparare, precum un copilas, nu se poate apara singur. Nu sunt de acord cu ura impotriva nimanui, insa nu pot fi de acord cu faptul ca unor parinti li se poate trece orice cu vederea, pe motiv ca sunt parinti. Eu am avut si am parte de doi parinti iubitori si intelegatori, pe care ii iubesc si ii respect din tot sufletul meu, si-mi doresc din toata inima, ca din ce in ce mai multi copii sa se simta iubiti si fericiti, alaturi de parintii lor, dupa cum si eu am avut si am aceasta sansa.
|
||
|
kudika_32792 Postat pe 28 Mai 2013 19:53 |
||
pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv.
|
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 20:08 |
||
De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:08:50pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv. Cu mine vorbesti,fata draga???Buna seara!!!!!
|
||
|
kudika_15804 Postat pe 28 Mai 2013 20:13 |
||
De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:08:50pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv. Asa, si unde vezi tu ca am mentionat ura in postarea mea? Prin faptul ca nu tolerez, deci NU ACCEPT, violenta asupra copiilor si animalelor? Prin faptul ca NU-I ACCEPT si NU LE GASESC SCUZE parintilor care-si jignesc sau isi bat copiii? Faptul ca NU POT ACCEPTA SI INTELEGE astfel de persoane, reprezinta in ochii tai ura? Poate ca ar trebui sa te uiti in dictionar sa vezi ce inseamna ura... Iarasi contrazici de dragul de a contrazice?  Te rog, du-te sa-ti faci jocurile de manipulare si aburire cu altii, insa pe mine scuteste-ma cu astfel de mesaje. Nu-mi face placere sa stau de vorba cu persoane care-mi intorc vorbele dupa cum li se scoala, doar pentru ca se plictisesc. Si fara suparare, consider incheiat orice dialog cu tine. Sunt dispusa sa dialoghez cu alti utilizatori, insa nu cu tine. Ignore! |
||
|
kudika_32792 Postat pe 28 Mai 2013 20:21 |
||
De la: kudika_32792, la data 2013-05-28 20:21:07De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:08:50pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv. pai daca mi s-a sculat, inseamna ca mi s-a sculat pe drept, din moment ce te oftici in asa masura. tu dupa ce jignesti [ma rog, scopul n-a fost atins] + , o mai dai si in "fara suparare". pozezi in bunatate si de fapt, urla rautatea in tine.tu habar nu ai sa porti o discutie civilizata fara sa "scuipi" malitiozitate. ignore ai tu, ca unde nu-i cap..e vai de picioare!! |
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 20:36 |
||
De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:36:30De la: kudika_32792, la data 2013-05-28 20:21:07De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:08:50pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv. "s-a sculat" ???
|
||
|
kudika_25047 Postat pe 28 Mai 2013 20:46 |
||
De la: kudika_15804, la data 2013-05-28 20:13:07De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:08:50pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv.  n-aveam "treaba" cu tine.caut sa maniPuleZ niste oameni aici, nu se vede?
|
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 20:50 |
||
De la: kudika_25047, la data 2013-05-28 20:46:55De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:36:30De la: kudika_32792, la data 2013-05-28 20:21:07De la: muza_ta, la data 2013-05-28 20:08:50pai tocmai ai zis ca ura este un sentiment distructiv.  la asemenea limbaj, asemenea replica..se da o mare doamna si , de fapt, scuipa venin pe oricine prinde. |
||
|
muza_ta Postat pe 28 Mai 2013 20:51 |
||
| multumesc ca mi-ai raspuns ,sa stii ca si eu sint f constienta de toate astea,multumesc lui Dzeu ca nu mi-am pierdut mintile,chiar daca felul in care am fost tratata copil fiind,ma putea face sa le pierd.dar ura ramine,si imi face rau,stiu,poate aduce si boli,boli urite chiar,tocmai de aceea incerc sa gasesc metode de iertare,si nu pot.incerc prin meditatie,prin rugaciune si totusi si la ora actuala cind merg sa vad de el acolo la tara,imi vine sa-l trintesc sa nu mai stie de unde sa se adune!clar,n-o fac,dar imi vine1are si noroc,nemernicul,cu sotul meu,care e un sibian din acela calm si cuminte si care cind ma vede ca ma schimb la fata,imi face semn sa-l ignor,sa-l las "amarul lui de batrin prost".lui ii este usor,ca el a crescut intr-o familie unde si la 14 ani i se spuneau povesti si il dadeau parintii cu talc la "fundulet" dupa meciurile de fotbal!!!cind ne-am cunoscut ,el credea ca eu exagerz,ca oi fi dusa putin cu capul,dar in timp l-a cunoscut si si-a dat seama ca nu am exagerat cu nimic.chiar si de PASTI, acum nu demult,am fost acolo si a injurat carnea de miel si ouale,ca nu le-am pus unde dadea el "ordine".am vrut sa plec dar sotul meu m-a calmat si am trecut cumva peste,dar in interiorul meu,imi venea sa-i pun in cap si castronul cu carne si cosul cu ouale vopsite.Doamne iarta-ma si ajuta-ma! | ||
|
armiedi_19665 Postat pe 29 Mai 2013 16:20 |
||
De la: armiedi_19665, la data 2013-05-29 16:20:12multumesc ca mi-ai raspuns ,sa stii ca si eu sint f constienta de toate astea,multumesc lui Dzeu ca nu mi-am pierdut mintile,chiar daca felul in care am fost tratata copil fiind,ma putea face sa le pierd.dar ura ramine,si imi face rau,stiu,poate aduce si boli,boli urite chiar,tocmai de aceea incerc sa gasesc metode de iertare,si nu pot.incerc prin meditatie,prin rugaciune si totusi si la ora actuala cind merg sa vad de el acolo la tara,imi vine sa-l trintesc sa nu mai stie de unde sa se adune!clar,n-o fac,dar imi vine1are si noroc,nemernicul,cu sotul meu,care e un sibian din acela calm si cuminte si care cind ma vede ca ma schimb la fata,imi face semn sa-l ignor,sa-l las "amarul lui de batrin prost".lui ii este usor,ca el a crescut intr-o familie unde si la 14 ani i se spuneau povesti si il dadeau parintii cu talc la "fundulet" dupa meciurile de fotbal!!!cind ne-am cunoscut ,el credea ca eu exagerz,ca oi fi dusa putin cu capul,dar in timp l-a cunoscut si si-a dat seama ca nu am exagerat cu nimic.chiar si de PASTI, acum nu demult,am fost acolo si a injurat carnea de miel si ouale,ca nu le-am pus unde dadea el "ordine".am vrut sa plec dar sotul meu m-a calmat si am trecut cumva peste,dar in interiorul meu,imi venea sa-i pun in cap si castronul cu carne si cosul cu ouale vopsite.Doamne iarta-ma si ajuta-ma! Daca il urasti atat de mult, precum afirmi, de ce il mai cauti ? , oare?, pentru ca sangele, apa nu se face ? Fii tu mai buna ca tatal tau si "in interior" |
||
|
kudika_25047 Postat pe 29 Mai 2013 22:11 |
||
De la: armiedi_19665, la data 2013-05-29 16:20:12multumesc ca mi-ai raspuns ,sa stii ca si eu sint f constienta de toate astea,multumesc lui Dzeu ca nu mi-am pierdut mintile,chiar daca felul in care am fost tratata copil fiind,ma putea face sa le pierd.dar ura ramine,si imi face rau,stiu,poate aduce si boli,boli urite chiar,tocmai de aceea incerc sa gasesc metode de iertare,si nu pot.incerc prin meditatie,prin rugaciune si totusi si la ora actuala cind merg sa vad de el acolo la tara,imi vine sa-l trintesc sa nu mai stie de unde sa se adune!clar,n-o fac,dar imi vine1are si noroc,nemernicul,cu sotul meu,care e un sibian din acela calm si cuminte si care cind ma vede ca ma schimb la fata,imi face semn sa-l ignor,sa-l las "amarul lui de batrin prost".lui ii este usor,ca el a crescut intr-o familie unde si la 14 ani i se spuneau povesti si il dadeau parintii cu talc la "fundulet" dupa meciurile de fotbal!!!cind ne-am cunoscut ,el credea ca eu exagerz,ca oi fi dusa putin cu capul,dar in timp l-a cunoscut si si-a dat seama ca nu am exagerat cu nimic.chiar si de PASTI, acum nu demult,am fost acolo si a injurat carnea de miel si ouale,ca nu le-am pus unde dadea el "ordine".am vrut sa plec dar sotul meu m-a calmat si am trecut cumva peste,dar in interiorul meu,imi venea sa-i pun in cap si castronul cu carne si cosul cu ouale vopsite.Doamne iarta-ma si ajuta-ma! iarta-te pe tine in primul rand, apoi gaseste puterea de a-l ierta pe tatal tau. nu e un lucru usor de facut.. dar, iertarea da dovada de maturitate. |
||
|
muza_ta Postat pe 29 Mai 2013 22:56 |
||
|
se prea poate ,din pacate,sa fi "mostenit" ceva din "monstrul"de tata,fara sa vreau,cum bine zici,ca de aceea ma lupt cu mine sa nu il urmez si nu e usor,pt ca "lupta cu tine insuti,e cea mai grea"!imagineaza-ti ca nu am facut copii,de teama ca nu as fi in stare sa-i cresc si sa-i educ asa cum ar fi trebuit,si nu as fi vrut sa-i am doar sa nu pun in pericol perpetuarea speciei,cum au facur parintii mei,si multi altii,care,tot din pacate,fac copii ca asa trebuie dar de fapt nu au nici macar instinctul patern,apropo de tata.merg sa vad de el,tocmai pt ca e totusi o fiinta vie,nici pe un caine nu l-as lasa,si o fac tocmai pt ca ,multumesc lui Dzeu,am mostenit-o si pe mama si am ,cit de cit,minte si suflet.el nu ar merita nici macar aerul pe care il respira,la cum s-a comportat si la cita suferinta ne-a supus.doar credinta in Dzeu ma face sa-l caut,nu el ca fiinta!asta e destul de bine si de rau in acelasi timp.o fac ca am frica de DZEU,nu pt ca mi-as iubi tatal!Dzeu stie ca il urasc,in fata lui nu pot minti,de aceea il rog sa ma ajute sa-l iert.de aceea cer si opinii, si ajutor.imi place sa stiu pareri din afara,sint obiective si incerc sa iau ce consider bun in ele.chiar daca am o virsta,si poate ar trebui sa stiu singura cum sa fac,dar uite ca nu!multumesc pt timpul acordat. |
||
|
armiedi_19665 Postat pe 30 Mai 2013 07:56 |
||
De la: armiedi_19665, la data 2013-05-29 16:20:12multumesc ca mi-ai raspuns ,sa stii ca si eu sint f constienta de toate astea,multumesc lui Dzeu ca nu mi-am pierdut mintile,chiar daca felul in care am fost tratata copil fiind,ma putea face sa le pierd.dar ura ramine,si imi face rau,stiu,poate aduce si boli,boli urite chiar,tocmai de aceea incerc sa gasesc metode de iertare,si nu pot.incerc prin meditatie,prin rugaciune si totusi si la ora actuala cind merg sa vad de el acolo la tara,imi vine sa-l trintesc sa nu mai stie de unde sa se adune!clar,n-o fac,dar imi vine1are si noroc,nemernicul,cu sotul meu,care e un sibian din acela calm si cuminte si care cind ma vede ca ma schimb la fata,imi face semn sa-l ignor,sa-l las "amarul lui de batrin prost".lui ii este usor,ca el a crescut intr-o familie unde si la 14 ani i se spuneau povesti si il dadeau parintii cu talc la "fundulet" dupa meciurile de fotbal!!!cind ne-am cunoscut ,el credea ca eu exagerz,ca oi fi dusa putin cu capul,dar in timp l-a cunoscut si si-a dat seama ca nu am exagerat cu nimic.chiar si de PASTI, acum nu demult,am fost acolo si a injurat carnea de miel si ouale,ca nu le-am pus unde dadea el "ordine".am vrut sa plec dar sotul meu m-a calmat si am trecut cumva peste,dar in interiorul meu,imi venea sa-i pun in cap si castronul cu carne si cosul cu ouale vopsite.Doamne iarta-ma si ajuta-ma! Incearca sa stai cu el minimul posibil, atunci cand esti nevoita sa-l vizitezi. Si mai incearca sa nu-i inghiti toate porcariile, ci sa-l pui la punct spunandu-ti punctul de vedere. Spune-i verde-n fata cand te deranjeaza ceva din ceea ce spune sau face el. N-are decat sa faca crize de nervi, tu spune-i in fata ceea ce simti sau gandesti, indiferent cat de urat o sa-ti vorbeasca sau daca o sa dea cu ceva de pamant. Pana la urma el depinde de tine, nu tu de el. Si orice om are tot dreptul sa spuna ceea ce simte sau gandeste, cu atat mai mult daca a trecut prin ceea ce ai trecut tu. Sa sti ca este si asta un mod de a te elibera, acela de a spune ceea ce simti sau gandesti. |
||
|
kudika_32792 Postat pe 30 Mai 2013 08:01 |
||
| Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
|---|---|---|
| ce sa fac | 13 | De la: andreea1976 17 Martie 2009 16:10 |
| Help? Dilema! | 42 | De la: Cosmin_Matei_1 5 Septembrie 2015 04:27 |
| not str8 | 10 | De la: Barbie39 12 Aprilie 2010 11:57 |
|
|
||
| Am o problema si nu reusesc sa-o rezolv.......S.O.S.....HELP | 18 | De la: Ele_ely 19 Iulie 2009 11:53 |
| eu rac el fecioara.... | 13 | De la: micutadaria 6 Martie 2009 19:43 |
Site-ul Kudika.ro este creat si administrat de SC Internet Corp SRL.
Pentru propuneri de colaborare privind promovarea pe site-ul kudika.ro,
va rugam sa contactati departamentul de vanzari la sales@internetcorp.ro
Sediul social: Bucuresti, Str. Putul lui Zamfir nr. 28, Sector 1
Solicitarile cu privire la protectia datelor cu caracter personal pot fi trimise la email gdpr@internetcorp.ro
Termenul legal in care poti primi un raspuns din partea noastra este de 30 zile calendaristice.