Fiecare dintre noi traieste diferit despartirile si cel mai probabil, nu o sa intelegi de ce se numeste „inima franta” pana cand nu treci exact prin asta. Nu de putine ori se intampla ca oamenii sa descrie despartirile ca fiind insotite de o senzatie fizica de durere si de greutate apasatoare in zona inimii.

In toate filmele de dragoste si in toate cantecele siropoase auzi ca „dragostea doare” insa pana cand nu ajungi sa iti plangi in pumni din cauza ei, nu vei intelege exact metafora. Si e perfect normal sa iti doresti sa plangi, sa te inchizi in camera si sa nu dai ochii decat cu baiatul care iti aduce pizza, in cazul fericit in care ai pofta de mancare. Toate aceste reactii sunt perfect normale in urma unei despartiri si trebuie sa iti dai voie sa treci prin ele, ca sa poti merge mai departe.

E usor de crezut ca cele mai rele zile sunt imediat dupa ce ti s-a frant inima si ca intr-o luna de zile, te vei simti mai bine. Daca sentimentele nu au fost suficient de puternice, e foarte probabil sa se intample acest lucru.

Rareori se intampla se te simti din nou ca de obicei dupa o relatie stabila, sanatoasa si de lunga durata in care ai investit sentimente. Adevarul este ca ai zile bune si zile rele, in care te napadesc din senin toate amintirile si regretele, cu asemenea forta incat retraiesti din nou scena despartirii, nu poti respira si ti se inmoaie genunchii.

Oamenii reactioneaza diferit la despartiri insa exista cateva tipare comportamentale comune tuturor. In astfel de situatii delicate, cei mai multi dintre noi cauta sa se apropie de oameni care empatizeaza cu ei. Iar acesta poate fi un lucru bun pentru ca astfel se pot naste noi prietenii. Altii simt nevoia sa povesteasca tuturor despre ce li s-a intamplat si chiar daca poate parea ciuda, nu fac acest lucru din lipsa de demnitate. Desigur, poate fi nevoia de tandrete si de afectiune insa pe de cealalta parte, cel mai probabil este vorba de nevoia de a se descarca.

Nu de putine ori se intampla ca in primele zile dupa despartire, sa fii inca in stare de soc si sa nu iti dai seama inca de durere. Chiar daca suna brutal, o astfel de stare poate fi productiva. Atunci cand nu te gandesti la durere, iti dai voie sa functionezi normal, te impingi de la spate sa iti duci la bun final sarcinile zilnice. Insa aceasta perioada trebuie sa treaca. Primul pas in vindecarea durerii este recunoasterea si acceptarea acesteia. De multe ori, nu dor lucrurile mari dintr-o relatie, cum ar fi importanta intimitatii, sprijinul reciproc sau tandretea oferita, ci micile detalii.

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: