Telefon
031 228 61 20
& 031 228 61 23
Mai multe
Mai multe
|
Ok...nu mai arunc cu pietre ca intradevar n-am dreptul... |
||
|
DeliaD Postat pe 6 Octombrie 2008 15:26 |
||
|---|---|---|
|
patricioasa... este greu de luat decizia buna, eu personal nu pot sa iti spun fa asa sau fa invers dar tu descri exact situatia in care se gasesc muuuulte fete sau femei care raman insarcinate si pur si simplu nu pot intelege de ce nu poti sprijini un om indoferent de decizia pe care o ia in viata. criticile nu fac decat sa intarate spirite siasa incinse si nu ajuta cu nimic o viitoare mama. ma intreb daca stie ce inseamna costurile unei sarcini ???? ecografii, medicatie, daca mai e si o sarcina dificila toate tratamentele necesare.... apoi primele luni al copilului.... cand ... toata lumea iti e data peste cap... cate cazuri de depresie post natala nu se vad??? cate cazuri de copii maltratati nu se cunosc???? un copil trebuie sa fie dorit ca sa vina pe lume ... altfel va fii mereu si mereu ostracizat. |
||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 6 Octombrie 2008 15:27 |
||
|
poate tu delia ai fost un caz fericit..ai reusit..insa dupa modul in care abordezi problema se vede ca esti inca un copil...poate ca nu ai avut timp sa te maturizezi destul..din alte puncte de vedere poate esti mai sus decat mine...nu contest asta...insa un om cu ratiune si poate cu un pic de sentimente nu ar fi asa radical... stii ce impresie imi creezi? vad prin cuvintele tale si prin modul tau impunator de a te exprima exact tipul acela de femeie ( de mama ) care interzice copilului foarte multe lucruri caci nu sunt conforme unei vieti ce tinde spre ideal care spune permanent un NU radical.. psihologia in general spune ca cel mai urat este sa interzici cuiva un lucru... iar in educatia unui copil cu atat mai mult cu cat tu esti cea care il formeaza in viitor ti-as recomanda sa nu aplici acelasi comportament...argumenteaza-ti cauza cu niste cuvinte mai putin dureroase si vei vedea ca vei avea de castigat.. pune intai urmarile in fata negatiei sub o form,a mai placuta decat impunatorul "NU E VOIE" si din punctul meu de vedere va fi mult mai ok... asta o poti lua cum vrei tu...e doar un sfat..nimic altceva... |
||
|
|
||
|
patricioasa Postat pe 6 Octombrie 2008 15:36 |
||
|
ai foarte mare dreptate dandanaua... tot ceea ce mi se intampla este un episod mai negru din viata...insa sunt constienta ca va avea urmari in privinta psihicului.. cele mai multe dintre cazurile de sindrom nervos acut-post natal sunt printre sutele de fete...femei.. sfatuite ca este foarte important sa pastreze acel copil si apoi "abandonate" cu ghilimelele de rigoare..se ajunge acolo in momentul in care nu esti sustinut..in momentul in care nu vezi tot ceea ce va urma in roz..in momentul in care tot greul este numai si numai pe umerii tai..in momentul in care te sperie foarte tare responsabilitatea ce iti va fi atribuita repercursiunile sunt foarte grave...atat pentru mamica cat si pentru bebe...mai ales pentru viitoarea viata a lui bebe.. de asta imi intaresc parerea cum ca ar fi mult mai ok sa fi pregatit...pregatita...pentru pasul acesta.. |
||
|
patricioasa Postat pe 6 Octombrie 2008 15:46 |
||
|
cand treci prin fenomenul "maturizare" automat capeti unele atuuri..este foarte adevarat ca aceasta etapa apare in vietile noastre foarte diferit si nu are o durata anume sau o varsta anume la care poate aparea..insa de cele mai multe ori apare dupa varsta de 20 ani.. de la om la om se lipeste mai mult sau mai putin de fiecare persoana in parte..in mare parte depinde si de educatia primita anterior.. din punctul meu de vedere este foarte importanta aceasta etapa...te ajuta sa "pornesti" singura sau eventual singur in viata ce te asteapta...te intareste....si la fel te ajuta sa poti oferii la randul tau din cele invatate copiilor tai.. insa resubliniez chiar daca aceasta este foarte importanta este si ea de asemenea sustinuta de partea $ financiara $ ..pentru ca neajunsurile sunt in stare sa darame tot..si maturitate si responsabilitate si multe.. 
|
||
|
patricioasa Postat pe 6 Octombrie 2008 16:26 |
||
De la: patricioasa, la data 2008-10-06 16:26:15cand treci prin fenomenul "maturizare" automat capeti unele atuuri..este foarte adevarat ca aceasta etapa apare in vietile noastre foarte diferit si nu are o durata anume sau o varsta anume la care poate aparea..insa de cele mai multe ori apare dupa varsta de 20 ani.. subscriu , pt ca un copil nu se intretine cu vise si cai verzi pe pereti ,,,trebuie dus la medic, cere de mancare, cere de imbracat si muuulte altele, singura ca mama sunt sanse putine sa faci fata la o asemenea responsabilitate,ori trebuie sa ai o tarie de caracter iesita din comun , ori inseamna ca nu stii ce te asteapta ca viitoare mama si te hranesti cu iluzii,vorbesc la general pt ca imi e mai usor. am avut ocazia sa vad crescand copii "nascuti dintr-o greseala" si nu prea e o placere sa vezi un copil traumatizat psihic la varsta de 3 ani nici nu stia sa vorbeasca, nu e o placere sa vezi un copil care se ataseaza de un strain care ii acorda mai multa atentie decat mama care l-a nascut si cand vrei sa pleci face o criza si nu se poate opri din plans( a trebuit sa raman sa dorm acolo peste noapte cu fetita in brate) nu e o placere sa stii un copil lasat singur in casa mai mult de 8 ore nemancat si nebaut.... si situatii sunt destule, mame care nasc copii, si mai apoi isi dau seama ca nu si-au trait viata...si vor sa iasa in discoteci si cluburi si baruri si fumeaza in camera copiilor, si se comporta ca si cand acei copii ar fii un bagaj ce le atarna de gat. o viata de copil e o responsabilitate imensa, si cand nu te simti pregatit sa il cresti e ca si cand ai aduce pe lume un viitor mic monstrulet pe care nu il vezi decat ca pe o piedica.... asa ca...... o decizie radicala indiferent in ca parte atarna balanata, e mai bine de luat in 2 ,sau cel putin in 2 . |
||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 6 Octombrie 2008 16:38 |
||
|
din ce spui tu delia ar trebui sa i turnam pe banda rulanta mai bine! nu sunt singura, am un barbat care mi e alaturi de cativa ani buni, poate sunt norocoasa ca ma intelege atat de bine, am reusit sa trec peste asta cu sprijinul lui pentru ca a suferit aproape la fel de mult ca si mine! a plans alaturi de mine si nu stia ce sa faca sa mi ia poza de la ecografie din mana... stii ce inseamna sa ti vezi "ghemotocul" intr o poza cand stii ce urmeaza s faci? stii ce inseamna s stii ca fericirea si evolutia lui aklo in pantecele tau nu mai dureaza mult? nu cred ca e durere mai mare! daca am recurs la aceasta decizie am facut-o pt ca am avut motive intemeiate! poate nu sunt pregatita sa devin mamica, poate cine stie... ne vom casatori si sper s ne dea dumnezeu la mom potrivit copiii pe care ni-i dorim sanatosi si voinici! |
||
|
Postat pe 6 Octombrie 2008 16:54 |
||
| exact ce spuneam mai sus, deciziile se iau in doi sau cel putin in doi.... | ||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 6 Octombrie 2008 17:04 |
||
|
Spuneti ca sunt un copil,ca asta ati dedus voi din cateva postari ale mele...pentru ca eu nu am vrut sa ma pierd in detalii,ca nu am vrut sa las mesaje kilometrice si plictisitoare... pur si simplu mi-am spus parerea,si am fost categorica, Patricioasa multumesc de sfat,l-am luat ca atare, Motanik nu trebuie sa facem copii pe banda rulanta,pentru ca sunt atatea metode,si da daca s-a intamplat ei decizia care ti-o doresti...CEL mai bine ar fi sa nu se intample,ca totusi traim intr-o alta lume,fata de mamele noastre. Sunt o persoana rationala, in momentul in care am aflat ca sunt insarcinata,la 3 saptamani, am luat decizia ca voi pastra copilul iniferent de ce va urma... aveam o casuta,si o stabilitate financiara, m-am bazat pe familie desi,am stiut ca nu vor fi deacord,dar ca se vor "inmuia"mai apoi...am simtit ca nu voi regreta niciodata...pentru ca in disperarea in care eram am iesit din cabinetul medicului si imi doream sa fiu lovita de o masina,sa-mi cada o caramida in cap,sa se intample ceva, ca nu-mi venea a crede ce mi s-a intamplat... pe tatal copilului il stiam de 2 luni...era un burlac convins si am stiut ca nu va accepta copilul,asa ca la el nici nu m-am gandit ca vai o sa ma i-a in brate si o sa spuna 'felicitari iubito" primul lucru care l-am facut am sunat-o pe sefa mea sa-mi confirme ca e totul in regula cu contractul meu de munca... apoi am sperat si m-am rugat sa am un copil sanatos, apoi am asteptat sa se nasca si am fost cel mai fericit om din lume... copilul meu pana acum nu este privat de nimic, este un baietel sanatos si a avut parte de toata grija din lume, n-am stat fara el intr-un 1 si 8 luni, am simtit cand e bolnav si am alergat cu el la medic, cand n-am putut ajunge la medic si avea febra 40 am stiut ce sa fac ca sa-i reduc acea febra... astea-s exemple,da exista o sumedenie de lucruri de care trebuie sa ai grija, nu-i usor,n-a spus nimeni asta... sa te trezesti dintr-o data ca un "om"depinde totalmente de tine... esti coplesit la inceput,esti ingrozit,ti-e frica, dar toate se aseaza si-s gasesc rost pana la urma |
||
|
DeliaD Postat pe 6 Octombrie 2008 17:38 |
||
|
uite ca m-ati pus pe ganduri... se spune ca femeia are instinctul matern in sange, darrr cica sunt si femei care nu-l au, chiar nu mai stiu ce sa zic... |
||
|
DeliaD Postat pe 6 Octombrie 2008 17:44 |
||
|
Am invatat de la altii si sfatuiesc si eu la randul meu cu intentie buna: ATENTIE LA PRIMA SARCINA! PASTRATI-O! k dupa nu se stie...dak se incepe cu avort la prima sarcina, e cam bai..raman rani fizice pe colul uterin dar si in suflet. Stiu k vb dur dar o sa avem toata viata inainte, pana la menopauza, sa facem avorturi. Personal, de curand am aflat k am sa raman greu insarcinata. Mi.ar fi placut sa aflu asta dupa ce fac primii 2 copii. Pt fetele care raman insarcinate si nu pot pastra sarcina, nu pot vb cu nimeni, sunt cabinete de planning familial in orice policlinica, spital, acolo sunt psihologi, niste doamne dragute care vb frumos, te asculta si te pot indruma sa iei o decizie matura si nu costa nimic consilierea. Am vazut filmulete dure cu avorturi la 3-4 luni, era ORIBIL, cu un cleste ZDROBEA fatul in uter, se agita acolo si.l extrageau pe bucatele afara. NU mai spun de sange. Pe bune, intrebati un medic cum se face un avort de 50 lei. Am vazut asa ceva la un video in scoala la ora de religie si m.a pus pe ganduri. Dak ar vedea toata lumea, inclusiv baietii...are impact, e socant de real. |
||
|
smileforme_isa Postat pe 6 Octombrie 2008 17:45 |
||
|
intr-adevar nu este o chestie frumoasa..este cu adevarat socanta... :( nimeni nu sustine asta ca pe o placere sau ca pe un lucru benefic.. sincer imi pare nespus de rau pentru cele care au probleme si nu pot avea o sarcina normala sau care nu pot avea o sarcina deloc.. nu as vrea sa fiu pusa in situatie...prin asta stiu ca voi risca acest lucru tocmai de aceea am incercat sa aflu pareri despre o clinica mai buna unde sa merg cu sufletul un pic mai impacat sa stiu ca la final va fi bine ... sau ma rog in viitor va fi bine... nu sunt tocmai fericita de ceea ce fac...si nimeni din situatia mea nu poate fi... durerea fizica si cea sufleteasca sunt inevitabile..sunt constienta.. |
||
|
patricioasa Postat pe 6 Octombrie 2008 17:58 |
||
|
dragele mele, NU FACETI AVORT NICI DACA MURITI ! CIT DE USOR ESTE SA OMORI UN SUFLET FARA NICI O APARARE ?!!!!! VOI CREDETI CA DUMNEZEU NU STIE CE FACE CIND IL TRIMITE IN PINTECELE VOSTRU ?! FEREASCA DUMNEZEU DE RASPLATA PENTRU AVORT ! IADUL ESTE PENTRU TOTDEAUNA ! GINDITI-VA LA ACEST LUCRU !!!!! NU MAI FITI INCONSTIENTE ! CEA MAI BUNA METODA DE CONTRACEPTIE-ABSTINENTA DE LA SEX ! VA SPUN EU CA SE POATE ! NUMAI SA VREI ! DOAMNE AJUTA ! mircea |
||
|
Mircea63 Postat pe 6 Octombrie 2008 20:25 |
||
De la: Mircea63, la data 2008-10-06 20:25:58dragele mele, Ia mai du-te dracului! Auzi, nici chiar daca muriti! Usor pentru tine sa vorbesti ca tu doar hata hata. Hai sictir, mai bine in Iad cu prietenii dacat in Rai su tine! |
||
|
Kathara Postat pe 6 Octombrie 2008 20:33 |
||
|
da mircea, ai dreptate din punctul tau de vedere. Insa eu numesc crima sa chinui un suflet fara vina. Iar daca nu ai cu ce creste sau cu ce ingriji un copil, daca nu ai de unde sa-i cumperi medicamente, daca simti acel copil ca pe o povara, atunci inseamna ca il chinui cu sau fara voia ta. Teoria e minunata: nu faceti avort, gasiti o metoda sa-l cresteti, sau nu faceti avort chiar daca muriti. Ok. De acord. Si daca eu mor cine are grija de el? Iar daca nu stiu cu ce am sa-l cresc, stii cum se numeste asta din punctul meu de vedere? Crima. Sa nu uitam, totusi, ca Dumnezeu iarta toate atunci cand iti pare rau cu adevarat. Sa nu uitam sa privim crima si din partea cealalta: tot o crima e atunci cand alegi sa chinui suflet nevinovat pe care-l aduci pe lume ca sa ti se ierte tie pacatele. |
||
|
amme22 Postat pe 6 Octombrie 2008 20:35 |
||
De la: Mircea63, la data 2008-10-06 20:25:58dragele mele, unde dai si unde crapa....!!! mircea tocmai incercam sa explicam fiecare in termenii ei ca un avort nu e dorit de nici o femeie cu capul pe umeri dar uneori e o solutie inevitabila... de asemenea consideram ca o femeie care ia o decizie de acest fel va trai toata viata marcata de acest eveniment, si ceea ce vroiam sa scot in evidnta e faptul ca nu trebuie judecate si trecute si de altii prin furcile caudine ,ci ajutate cu o vorba buna si cu mai multa omenie din parte tuturor, nu e usor sa iei o astfel de decizie.... nu e usor sa faci un copil pe care nu ti-l doresti si nici nu e usor sa cresti un copil nici chiar cand sunt amandoi parintii langa el e o responsabilitate imensa. nu inteleg de unde si pana unde ai scos tu ca doar fetele nemaritate fac avorturi sunt o gramada de femei maritate care nu se simt pregatite sa fie mame.... nu e vorba doar de instinctul matern ci si de ceea ce au sa ii ofere acelui ghemotoc de viata.... nu cred ca te poti pune in postura unei femei care trebuie sa ia o astfel de decizie..... |
||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 6 Octombrie 2008 20:36 |
||
De la: DeliaD, la data 2008-10-06 17:44:50uite ca m-ati pus pe ganduri... delia nu e vorba aici de instinctul matern ci de societatea in care traim, tu esti un caz fericit, sunt mii de femei care nu au puterea sa treaca printr-o sarcina desi isi doresc copii, sunt mii de femei care fac depresii post natale si ajung sa urasca pur si simplu un suflet pe care l-au purtat 9 luni in pantece, tocmai pt ca nu erau pregatite sufleteste pt un copil... sunt milioane de copii maltratati fizic si psihic ... tocmai in urma unor decizii de genul...las ca ma ajuta mama sa il cresc.... e vorba de statul roman care nu iti ofera tocmai conditiile ideale pt a creste un copil, e vorba de o alocatie pt copil care nu te ajuta cu absolut nimic e vorba de un salariu care nu stii cat iti ajunge ...sau cum te poti descurca cu toate cheltuielile... sunt multi factori de luat in seama ,nu doar dorinta de a fii mama ... nu cred ca te considera copila nimeni doar ca inca nu ai vazut si partea urata a vietii si iti doresc sa ramana mereu asa ,totul in limitele normalitatii si ale fericirii e a fii mamica... |
||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 6 Octombrie 2008 20:46 |
||
| si mai trebuie sa adaug ceva, mircea. Acum jumatate de ora am ajuns acasa de la serviciu; azi am lucrat 13 ore. Sunt obosita si nervoasa. De fapt sunt terminata; iar maine o iau de la capat. In cazul in care as alege sa am un copil, probabil as fi cel mai mare cosmar de mama vazut vreodata. Probabil m-ar vedea o ora pe zi. Cand sa am timp sa mangai acel suflet, sa discut cu el, sa stiu ce-l doare. Da, stiu; raspunsul tau si al altora ar fi: schimba-ti serviciul. Ok. Cu ce? Cu unul cu bani mai putini, ori cu bani mai putini si munca la fel de multa? Atunci cu ce am sa-l cresc? Sa aleg sa crapam amandoi de foame doar ca sa mi se ierte mie pacatele? Sa-l dau sa-l creasca strainii sperand ca ii va fi mai bine? Ori sa-l pun la usa lui tat-su ca doar nu l-am facut singura? Daca ar fi sa poti alege, ti-ar conveni sa fii copilul meu in conditiile astea? NU CRED. Asa ca nu mai vorbi prostii. Un copil nu e un pui de matza sa il abandonezi atunci cand simti ca te incurca, ori cand vezi ca nu poti avea grija de el. | ||
|
amme22 Postat pe 6 Octombrie 2008 20:52 |
||
De la: amme22, la data 2008-10-06 20:52:00si mai trebuie sa adaug ceva, mircea. Acum jumatate de ora am ajuns acasa de la serviciu; azi am lucrat 13 ore. Sunt obosita si nervoasa. De fapt sunt terminata; iar maine o iau de la capat. In cazul in care as alege sa am un copil, probabil as fi cel mai mare cosmar de mama vazut vreodata. Probabil m-ar vedea o ora pe zi. Cand sa am timp sa mangai acel suflet, sa discut cu el, sa stiu ce-l doare. Da, stiu; raspunsul tau si al altora ar fi: schimba-ti serviciul. Ok. Cu ce? Cu unul cu bani mai putini, ori cu bani mai putini si munca la fel de multa? Atunci cu ce am sa-l cresc? Sa aleg sa crapam amandoi de foame doar ca sa mi se ierte mie pacatele? Sa-l dau sa-l creasca strainii sperand ca ii va fi mai bine? Ori sa-l pun la usa lui tat-su ca doar nu l-am facut singura? Daca ar fi sa poti alege, ti-ar conveni sa fii copilul meu in conditiile astea? NU CRED. Asa ca nu mai vorbi prostii. Un copil nu e un pui de matza sa il abandonezi atunci cand simti ca te incurca, ori cand vezi ca nu poti avea grija de el. subscriu ... si mentionez ca am 2 pisici care imi duc dorul mai ceva decat mama care ma vede doar la masa de dimineata sau la cea de seara in functie de programul ei sau al meu.... amme pana si pisicile ma calca uneori pe nervi cand vin acasa si nu visez decat sa ma bag in pat.... obosita si aeriana, m-am intrebat ce as face daca as avea un copil in situatia data... plec dimineata la 9 din casa si mai vin sera la 8-9 acasa..... ce s-ar alege de educatia copilului??? pe cine ar striga mama pe mine pe bona sau pe bunica????? ufff |
||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 6 Octombrie 2008 20:58 |
||
| mda... iar bonele trebuie platite si bunicile nu traiesc vesnic. Si pana la urma, nu vad cu ce a gesit mama mea sa-mi creasca mie plozii pe care am de gand sa-i fac. Ea si-a indeplinit obligatiile fata de lume, ne-a crescut pe noi, copii ei; acum merita o viata linistita, atat cat i-a mai ramas. | ||
|
amme22 Postat pe 6 Octombrie 2008 21:03 |
||
|
Nu stiu daca vad numai partea frumoasa a vietii... esential a fost ca ca tatal copilului nu a dat bir cu fugitii siii...nu a fost un las...isi iubeste copilul enorm,desi nimeni niciodata nu ar fi crezut asta... e greu,intradevar,dar ce sa facem,fiecare cum isi asterne asa doarme, alegi cariera,alegi linistea ta,alegi ce-ti spune inima... n-ar trebuii sa te judece nimeni... eu doar am vrut sa fiu...poate un exemplu,ca totul s-a terminat cu bine intr-o situatie asemanatoare... |
||
|
DeliaD Postat pe 6 Octombrie 2008 23:25 |
||
De la: mihaimelania20042, la data 2008-10-05 10:06:20 Eu nu sunt de acord cu avortul..D-zeu da viata si ia viata inapoi..noi oamenii nu avem acest drept... |
||
|
30Dana Postat pe 7 Octombrie 2008 01:13 |
||
De la: Mircea63, la data 2008-10-06 20:25:58dragele mele, te ai trezit si tu sa vorbesti? unii fac atata parada de credinta incat mi se face scarba! Dumnezeu peste tot! eu sunt foarte credincioasa dar nu l bag pe Dumnezeu in tot! sa-l lasam pe el sa ne judece daca tot credem atat in el,dar pacat ca judecam si suntem judecati tot de catre oameni! |
||
|
Postat pe 7 Octombrie 2008 14:22 |
||
|
eu nu judec pe nimeni draga, si daca am scris a fost din mila !!!!!!! Cel ce crede cu adevarat in Dumnezeu, acela crede ca Dragostea, Mila, Iertarea inving moartea ! Si acela nu face avort nici mort.... sa ma iertati cei pe care v-am suparat ! Nu asta a fost intentia mea ! Bunul Dumnezeu sa va dea mintuirea ! Cum stie El ! mircea |
||
|
Mircea63 Postat pe 7 Octombrie 2008 20:59 |
||
De la: Mircea63, la data 2008-10-07 20:59:58eu nu judec pe nimeni draga, si daca am scris a fost din mila !!!!!!! mircea ,nu stiu si nici nu ma intereseaza daca esti preot sau nu... daca esti am o rugaminte la tine...sunt alte mii de site-uri cu si despre credinte de toate felurile ... google search nu vreau sa fiu cinica dar nu esti femeie.... sa sti prin ce trece nu numai din punct de vedere fizic ci si psihic ,asa ca mai usor cu credinta in Dumnezeu si cu ceea ce e de facut sau nu apropo ...de avort spontan ai auzit???? ala cum il mai cataloghezi??? vointa lui Dumnezeu??? e la fel de dureros ca un avort la cerere asa ca.... ma repet ... nu esti femeie sa poti intelege chiar totul 
|
||
|
dandanaua_reloaded Postat pe 7 Octombrie 2008 21:08 |
||
De la: Mircea63, la data 2008-10-06 20:25:58dragele mele, De la: Mircea63, la data 2008-10-07 20:59:58eu nu judec pe nimeni draga, si daca am scris a fost din mila !!!!!!! CE URLATI CA NU SUNTETI LA CURUREZI DIN VALE SI NOI LA CEL DIN SUS!!!! IAR "Draga" spunele la alea cu care te-ai jucat în sandbox. Aici respecta si poartate cuvincios...DUCETIVA SI URLATI LA LUPI IN PADURE! Mata nu va bagati coada unde nu va fierbe oala! Iaca fleosc vorbesti si mata sa te afli în treaba, despre lucruri pe care le cam amesteci ...in necunostinta de cauza.... [ numai un exemplu: VIOL=>SARCINA ]  Nu cred ca are aici cineva nevoie de mila matale virtuala. Ducetiva la rubrica islamista si proclamati acolo cuvintele crestine pentru cele convertite...Poate aveti mai mult noroc...  Si mai ducetiva real si pe la azilele de copii parasiti sau hydrocefali cau au ei mai multa nevoie de atentie ca altii.  9000 de copii sunt parasiti pe an de parinti lor.  Mereti prin spitale si azile sa vedeti ce viata buna duc...Si plângeti acolo de mila... Nu vorbesc de cei care traiesc maltratati, traumatizati in saracie crunta. In ziua de azi nu hranesti copilul din iubire si instinct matern.Nici cu mila mati. |
||
|
Full_Metal_Jacket Postat pe 8 Octombrie 2008 12:20 |
||
De la: bestdevilinside, la data 2008-10-08 12:20:17De la: Mircea63, la data 2008-10-06 20:25:58dragele mele, Foarte bine bravo! sunt intru totul de acord cu tine! |
||
|
Postat pe 8 Octombrie 2008 12:44 |
||
|
"un sfat din mila" ??? asta nu prea e mila domnule mircea... bestdevilinside are perfecta dreptate...de mila ar trebui beneficia cei care sunt intr-o situatie jalnica pentru care ti se rupe sufletul in ce conditii pot trai...numai ei saracii stiu ce e in sufletelul lor si chiar daca sunt oameni care fac tot posibilul pentru acestia sunt convinsa ca in psihicul celor de acolo tot timpul exista intrebari...dubii...si durere... pentru un copil abandonat intotdeauna va exista intrebarea "de ce ma parasit?" sunt convinsa ca nu isi va gasii raspunsul in ceva de genul "asa a vrut dumnezeu.." si ca aceste cuvinte nu il vor ajuta cu nimic... si din nou ii va fi foarte greu toata viata sa inteleaga situatiile de neputiinta financiara... toate sunt traume .. sunt traume si pt adulti chiar ..insa pentru copii de 1000 de ori mai mari.. ce garantie iti da tie dumnezeu in cazul in care nu savarsesti "pacatul" si dai nastere acelui copil ca vei avea puterea sa ii oferi o viata normala.. CLAR NICI UNA... so...dumnezeu pentru moment out of this.. ok e un pacat inteleg..nu e un moment de lauda dar asta este...trebuie gandit un pic...luata situatia ca atare... |
||
|
patricioasa Postat pe 8 Octombrie 2008 15:12 |
||
|
am vizitat de sarbatori o casa de copii mai multi ani la rand.. pentru mine este mult prea mult...va spun din tot sufletul ca nu poti rezista foarte mult.. ti se rupe inima cand vezi cata bucurie se poate citii pe chipul unui copil de acolo cand primeste ceva..oricat de mic...o ciocolata spre exemplu..oricat de ieftina ar fi.. eu una de cele mai multe ori am fost prinsa intre doua intrebari intotdeauna.. DE CE MAI FAC OAMENII ACEIA ATATIA COPII DACA SUNT CONSTIENTI CA VIATA LOR VA CONSTA IN LUCRURI MARUNTE SI O CASA DE COPII?? iar a doua intrebare sau poate nu intrebare ci incercare de raspuns la prima ar fi LE E FRICA DE AVORT?!! NU SUNT CONSTIENTE CA NU IL POT SUSTINE DUPA CE LE DAU VIATA?!! si cel mai dureros dupa o astfel de vizita este atunci cand trebuie sa pleci...copii plang si din suflet spun "IA-MA CU TINE LA BUCURESTI!!!" sau "VREAU SA MERG LA TINE ACASA!!!" copii care au varste intre 3 si 7 ani de la care nu te gandesti ca pot spera ca eu care vorba aia poate tot un copil sunt...le pot oferii o alta viata.. lacrimile sunt inevitabile dupa astfel de vizite... de aia sper la o viata mult mai buna a copilului meu si poate daca voi avea vreodata posibilitatea din tot sufletul as infia unul... |
||
|
patricioasa Postat pe 8 Octombrie 2008 15:27 |
||
|
absolut orice durere este mai mica decit durerea de a pierde sansa vietii vesnice ! Sansa aceasta o da Dumnezeu sufletelor care prind viata in pintecele mamelor ! Sansa de viata vesnica ! Sansa de RAI ! Eu zic ca trebuie sa fim constienti de faptele noastre pt. ca vom da socoteala inaintea CREATORULUI. Sansa de RAI a acelui suflet, o taie mama care face avort ! Este ea mai presus de Dumnezeu ?! FEREASCA DUMNEZEU ! Da, din Mila pentru suflete am scris aceste mesaje ! Si inca sunt un nesimtit pt. ca nu am nici pe departe Mila care s-ar cuveni s-o am. Placerea trupeasca este oare motivul pt. care am fost trimisi in viata asta ?! Eu ma cam indoiesc. Viata decenta......da, intr-un fel. Totusi viata aceasta trece ca o clipa ! Ce urmeaza dureaza o vesnicie ! Moartea nu-i decit o trecere. Cum sta in fata mortii o femeie care a facut avort ?! Va spun eu : la moarte stau de-o parte ingerii si de cealalta stau diavolii. Fiecare vrea sa ia sufletul. Acesta asista neputincios la toata scena ! Daca sufletul si-a cistigat loc in cer atnci diavolii nu au nici o putere, iar ingerii vor lua sufletul acela... Ginditi-va ce groaza, ce spaima si durere trebuie sa cuprinda pe sufletul care vede ca ingerii stau deoparte si-l iau ...... FEREASCA DUMNEZEU ! Astea nu-s povesti ! Vom vedea fiecare. Fiecare din noi va trece pe-acolo. SA NE-AJUTE BUNUL DUMNEZEU CA SUFLETELE NOASTRE SA LE IA INGERII LUI ! cine are urechi de auzit, sa auda mircea |
||
|
Mircea63 Postat pe 8 Octombrie 2008 20:25 |
||
| Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
|---|---|---|
| http://www.yuppy.ro/comunitate/forum/view_topic/10455/http-aghinita-ro-e2-80-9c-de-lege-ferenda-e2-80-9c-e2-80-93-o-noua-lege-a-avortului.html | 5 | De la: kudika_nikole 15 Ianuarie 2012 20:19 |
| Test PAPANICOLAU | 14 | De la: kudika374877 8 Martie 2011 20:08 |
| Ce putem face cu femeile care incearca sa ne strice relatia cu persoana iubita? | 34 | De la: kudika_nikole 15 Ianuarie 2012 19:12 |
|
|
||
| offf | 8 | De la: kudika_nikole 15 Ianuarie 2012 02:36 |
| avortul.care ar fi decizia ta? | 533 | De la: kudika_nikole 15 Ianuarie 2012 20:38 |
Site-ul Kudika.ro este creat si administrat de SC Internet Corp SRL.
Pentru propuneri de colaborare privind promovarea pe site-ul kudika.ro,
va rugam sa contactati departamentul de vanzari la sales@internetcorp.ro
Sediul social: Bucuresti, Str. Putul lui Zamfir nr. 28, Sector 1
Solicitarile cu privire la protectia datelor cu caracter personal pot fi trimise la email gdpr@internetcorp.ro
Termenul legal in care poti primi un raspuns din partea noastra este de 30 zile calendaristice.