M-am nascut si am crescut intr-o familie traditionala. Oameni obisnuiti, frumosi, muncitori care si-au batatorit palmele si si-au indoit spinarile muncind la colectiv sau la Cutarida. Toate femeile din neamul meu s-au maritat repede, asa erau vremurile, spun ele daca le intrebi.
Bunica mea s-a casatorit la 15 ani cu un ruman frumos din Arges iar la 18 o avea deja pe mama in brate. A urmat matusa mea si unchiul Tone care a murit cand eu eram prea mica sa-mi dau seama. Vecinii nostri spun ca s-a electrocutat cand lucra la vagoane.
Mama mea s-a maritat la 20 de ani iar matusa mea la 21.
Eu sunt oaia neagra si nemaritata a familiei la cei 26 de ani ai mei. Am terminat o facultate, premiera la noi in familie, si apoi mi-am vazut de munca. Flacai s-au peridat prin viata mea dar pe acasa nu prea i-am adus. Ca sa nu-si faca mamaai iluzii si sa ma vada cu coroana de lamaita-n crestet de fiecare data cand propteam vreun barbat la poarta.
Mamaia se mandreste cu mine si povesteste tuturor celor dispusi sa asculte ce de scoli a facut nepoata si mare mirare, n-a orbit de la atat citit.
Ma iubesc toti, m-au crescut cum si cu ce s-a nimerit. Am invatat de mica sa nu cer. Daca nu mi se dadea, inseamna ca nu aveau de unde. Inghiteam in sec si nu ziceam “Mama, da-mi” si “Mama vreau”. Nu am dus-o in puf dar am fost educata sa ma multumesc cu ceea ce aveam pentru ca pe lumea asta au fost oameni mai amarati.
Nu curgea lapte si miere la noi acasa tot timpul, dar eram uniti si din putinul nostru, mai imparteam si cu altii. Bunica-mea se trage din neam de tigani, popositi Dumnezeu stie de unde in coltul ala de Bucuresti. Rubedeniile ei se intind pe trei strazi si o cunoaste toata lumea. Cine avea nevoie de un sfat, o mana de malai sau cativa banuti de imprumut, ii deschidea usa ei.
Spune-ti parerea!