Ne-am obisnuit sa tipam atunci cand suntem nemultumiti, sa aruncam cu critici cand ceva nu ne convine sau sa distrugem relatii din cauza unor cuvinte spuse la momentul nepotrivit. Nu stim sa inchidem gura, sa nu mai facem remarci odioase si sa nu mai aratam cu degetul… Asta pentru ca ne place sa vorbim, sa ne dam cu parerea, sa ne spunem ofurile. Ne place sa fim noi, impulsive, imature, uneori nesigure si instabile emotional. Suntem femei si traim intr-o societate in care cuvintele nu sunt ingradite. Gandeste inainte de a vorbi Ranile nu apar doar pe corpul nostru, ele pot exista chiar si pe partea spirituala, lasand cicatrice adanci, puternic vizibile in sufletul nostru. Ne hranim cu cuvinte, supravietuim cu complimente, ne emotionam la laude si iubim cu simple fraze. Cuvintele fac parte din noi, ne definesc si ne ajuta sa ne intelegem in societate. Puterea acestora este imensa, o vorba putand fi interpretata in sute de moduri. Tonul vocii este si el extrem de important deoarece degeaba spui un cuvant simplu, daca il spui tipand si fiind un car de nervi. Ticurile verbale, adevarate piuneze ale inimii O vorba urata adresata partenerului, o mica jignire, un cuvant aranjat gresit in fraza pot duce la un adevarat scandal. Trebuie sa nu mai incercam sa schimbam persoana de langa noi, si mai degraba sa schimbam modul nostru de a purta o discutie. Am invatat de curand ca vorbele dor, te fac sa versi lacrimi, sa iti doresti sa uiti, sa vrei sa urasti in loc de a iubi. De aceea este important ca inainte de a vorbi sa gandim cu inima si sa invatam sa ascultam cu sufletul. Trebuie sa apreciem micile lucruri de langa noi, sa incercam sa linistim monstrul din interiorul nostru, gata oricand sa iasa la suprafata, si sa ne amintim de faptul ca suntem intr-o relatie, creata pe pilonii respectului reciproc si al intelegerii.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: