Dialog intre sexe

Dialog intre sexe
Kudika
10 Iulie 2006

S-ar putea ca barbatii si femeile sa fie totusi de pe Terraů

Gata, mi-am zis, o sa pun cap la cap un articol sprinten despre cum femeile inteleg "s-a plictisit de mine" cand barbatii spun "sunt obosit". Apoi m-am temut ca voi fi redundanta sau ca nu voi mai putea spune fleacuri noi si m-am intrebat: oare femeile si barbatii gandesc cu adevarat diferit pe plan afectiv? In ce masura genul de inadvertente frivole, pe care la prima vedere le-am incadra sub titlul "Barbatii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus", fac in realitate obiectul celebrelor dispute lacrimogene dintr-un cuplu, asa cum ne place uneori sa credem? Se poate ca aceasta carte extra-super-ultravanduta sa fi amplificat neintelegerea reciproca intre barbati si femei, prin formularea unor clisee structurate pe modele fictive? Lasand la o parte noul pattern existential: "ori sexy ori deloc", aminteste-ti ce iti povestea matusa, bunica sau strabunica ta despre viata. "Fashion trend" in perioada interbelica? "Lifestyle" in zonele rurale? Ele s-au maritat de tinere, au facut repede trei-patru copii pe care i-au crescut mai mult singure, s-au ingrasat, si-au prins parul sub basma, au spalat vase, au imbatranit si au murit. Iata cum lucrurile pot fi as simple as that. Nici una dintre ele nu a incercat sa-si schimbe viata sau sa revolutioneze tiparele unei relatii de cuplu. Ca acesta pare un model de domeniul trecutului, nu ar trebui sa linisteasca pe nimeni: nu a disparut si nici nu este singurul care vorbeste despre conditionarea existentiala a femeii. Astazi, aceasta varianta clasica a fost reinterpretata asemenea canoanelor modei: intelegand ca o pot face la fel de bine ca barbatii, femeile incep din vreme sa castige bani, au grija de aspectul lor fizic, se casatoresc in conditii de lux, isi fac luna de miere pe o insula exotica si dau nastere unui copil pe care nu au o problema sa il creasca singure sau, in ultima instanta, cu o alta femeie alaturi. Exista totusi presiunea unui arhetip, care pare sa apese constant asupra femeii: ea incearca sa ramana dezirabila prin diete draconice si prin stabilirea unui program prelungit de shopping, pentru a-si pune la punct imaginea. Ea pur si simplu nu isi permite sa fie relaxata in privinta ei insisi. Spuneam intr-un alt articol ca in lumea aceasta, barbatii par cu mult mai fericiti decat femeile. Pentru ei, libertatea de miscare, absenta regulilor stricte care sa le coordoneze deciziile sunt chiar punctele centrale ale existentei. Ce il poate opri pe un barbat sa ramana, cand el are chef sa plece? Ce il poate obliga sa se insoare sau sa se imbrace intr-un anumit fel? Spre deosebire de revistele pentru barbati, de pilda, care contin femei si masini pur si simplu, cele pentru femei militeaza pentru un anumit stil de viata, creeaza reguli ale feminitatii si standarde nu intotdeauna posibil de atins. Apoi, frustrarea unora de a nu corespunde unei imagini impecabile pare vindecabila prin aceasta lupta crancena in primul rand cu sine, prin incercarea permanenta de reinventare a propriei persoane. Barbatii nu s-au gandit sa faca o miscare "masculinista", ei nu se chinuie sa fie intr-un anumit fel si nu par sa oboseasca in procese de introspectie. Probabil ca, daca ele si-ar gandi libertatile asa cum fac ei, ar fi mult mai fericite si s-ar inlatura totodata diferentele intre deciziile emotionale ale celor doua sexe. Dar, daca ar face asta, e posibil sa dispara chiar ceea ce le defineste. Se presupune ca femeile au dezvoltat o arta speciala de a pretinde, in raport cu lumea care le conditioneaza. Sa insemne asta ca barbatii au dezvoltat o arta speciala de a ignora acest lucru si ca smecheria cu "daca nu faci ce vreau eu, plang" nu mai tine ca in vremurile bune? Fetelor, e cazul sa ne repliem! Un articol de: Alina Boicu

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: