povestioare ...

De la: supermiki, la data 2008-08-16 13:29:14 ZIDUL GOL


Povestea urmatoare este despre doi barbate grav bolnavi, imobilizati la pat, impartin aceeasi camera de spital. Unuia dintre ei i se permitea sa stea asezat in fiecare zi cate o ora pentru a facilita drenarea fluidului din plamani. Patul sau era pozitionat in dreptul singurei ferestre din camera. Celatalt barbat era imobilizat in pozitie culcata si ii era inaccesibila ipotetica priveliste pe care o oferea unuca fereastra.
Cei doi nu aveau altceva de facut decat sa stea de vorba. Si vorbeau la nesfarsit: despre sotiile lor, despre carierele lor, despre serviciul militar … despre locurile in care isi petreceau vacantele. In fiacare dupa-amiaza, cel caruia i se permitea sa stea asezat,ii descria celuilalt ce vede afara.
Omul care nu putea privi pe fereastra, ajunsese sa traiasca pentru ora aceea din zi cand i se descria in amanuntime ce se intampla in afara spitalului. Perspectiva sa se largea si capata substantadatorita acestei descrieri. Fereastra pare-se ca dadea spre un parc cu un minunat lac. O multime de rata salbatice si lebede isi gasisera camin in acel lac, iar copii se jucau lansant la apa barci in miniature. Indragostitii se plimbau imbratisati admirand florile in toate culorile curcubeului ce cresteau prin parc. Copaci seculari margineau aleile iar pe cer se profilau cladirile orasului ce se vedea in departare.
Omul de la fereastra povestea cu voce domoala si cu detalii minutios alese tot ce parcul dezvaluia. Celalalt se lasa purtat de povestire, inchizand ochii si imaginandu-si toate scenele. Intr-o dupa-amiaza calduta, omul de la fereastra povesti despre parada care tocmai trecea prin parc. Desi bolnavil imobilizat nu putea auzi muzica, reusea sa-si imaginaze clovnii, carele alegorice, caii impodobiti si masinile decorate de sarbatoare.
Zilele treceau iar omul care nu putea privi pe fereastra incepu sa fie invidious pe sansa celuilalt. Aprecia efortul celui de la fereastra de a-i descrie in detaliu ce se intampla afara, dar si-ar fi dorit sa fie el cel care putea admira privelistea. Incepu sa-si antipatizeze colegul de camerasi. In cele din urma, ajunsese sa-si doreasca sa fie el asezat in locul aceluia.
Intr-o dimineata, infirmiera ce ii avea in grija constata ca bolnavul de la fereastra murise linistit in somn. Cu tristete chema asistentii sa ia trupul neinsufletit.
Curand dupa aceea, bolnavul care tanjise dupa patul de langa geam intreba daca nu poate fi mutat in locul care si-l dorise atat. Infirmiera il transfera imediat si se asigura ca sta confortabil, apoi il lasa singur. Incet si cu mare greutate bolnavul nostru reusi sa se propteasca in cot sis a incerce sa arunce o privire afara. In sfarsit se putea bucura de privelistea de afara! Se cazni sa se intoarca si … privi pe fereastra.
In locul parcului nu era decat un zid gol!! Suna infirmiera … iar cand acesta veni o intrba:
- Cum se face ca omul acela, colegul meu de camera, vedea un parc cu un lac si imi descria totul atat de fidel? Cum putea sa-mi spuna despre frumusete si dragoste cand, de fapt, el nu putea vedea dacat un zid vechi de caramida?
Sora ii raspunse surprinsa:
- Vai! … Nu stiai ca bietul tau coleg de camera era orb? Nu putea vedea nici macar zidul, daramite altceva. Apoi adauga, trista. Poate voia sa te incurajeze.
Ai auzit o poveste mai emutionenta decat asta? Ai simtit vreodata ceva asemanator sentimentelor pe care aceasta povestire o invoca?
Ai simtit vreodata invidie crunta fata de o persoana careia ai fi vrut sa-I iei locul? Ai fost vreodata foarte dezamagit – poate ceva care ai crezut ca va fi minunat, s-a dovedit ulterior a fi mult mai putin de atat? Ai primit vreodata incurajari fara rezerve si nu ai apreciat la acel moment importanta lor?

MORALA


Daca traiesti fiind preocupat obsesiv de ceea ce au altii si tu nu ai, atunci cu siguranta vei rata bucuria de a primi ceea ce altii incearca sa-ti daruiasca

De la: alfredodecurtofreco, la data 2010-10-13 18:09:41 esti la virsta cind crezi ca tot ce zboara...da las ca-ti trece...le-a trecut la toti.

De la: gya29, la data 2010-10-13 18:25:34anastasia,inteleapta te-a mai facut maicata!felicitari!

De la: anastasia_m, la data 2010-10-13 18:25:41

De la: supermiki, la data 2008-08-16 13:29:14 ZIDUL GOL


Povestea urmatoare este despre doi barbate grav bolnavi, imobilizati la pat, impartin aceeasi camera de spital. Unuia dintre ei i se permitea sa stea asezat in fiecare zi cate o ora pentru a facilita drenarea fluidului din plamani. Patul sau era pozitionat in dreptul singurei ferestre din camera. Celatalt barbat era imobilizat in pozitie culcata si ii era inaccesibila ipotetica priveliste pe care o oferea unuca fereastra.
Cei doi nu aveau altceva de facut decat sa stea de vorba. Si vorbeau la nesfarsit: despre sotiile lor, despre carierele lor, despre serviciul militar … despre locurile in care isi petreceau vacantele. In fiacare dupa-amiaza, cel caruia i se permitea sa stea asezat,ii descria celuilalt ce vede afara.
Omul care nu putea privi pe fereastra, ajunsese sa traiasca pentru ora aceea din zi cand i se descria in amanuntime ce se intampla in afara spitalului. Perspectiva sa se largea si capata substantadatorita acestei descrieri. Fereastra pare-se ca dadea spre un parc cu un minunat lac. O multime de rata salbatice si lebede isi gasisera camin in acel lac, iar copii se jucau lansant la apa barci in miniature. Indragostitii se plimbau imbratisati admirand florile in toate culorile curcubeului ce cresteau prin parc. Copaci seculari margineau aleile iar pe cer se profilau cladirile orasului ce se vedea in departare.
Omul de la fereastra povestea cu voce domoala si cu detalii minutios alese tot ce parcul dezvaluia. Celalalt se lasa purtat de povestire, inchizand ochii si imaginandu-si toate scenele. Intr-o dupa-amiaza calduta, omul de la fereastra povesti despre parada care tocmai trecea prin parc. Desi bolnavil imobilizat nu putea auzi muzica, reusea sa-si imaginaze clovnii, carele alegorice, caii impodobiti si masinile decorate de sarbatoare.
Zilele treceau iar omul care nu putea privi pe fereastra incepu sa fie invidious pe sansa celuilalt. Aprecia efortul celui de la fereastra de a-i descrie in detaliu ce se intampla afara, dar si-ar fi dorit sa fie el cel care putea admira privelistea. Incepu sa-si antipatizeze colegul de camerasi. In cele din urma, ajunsese sa-si doreasca sa fie el asezat in locul aceluia.
Intr-o dimineata, infirmiera ce ii avea in grija constata ca bolnavul de la fereastra murise linistit in somn. Cu tristete chema asistentii sa ia trupul neinsufletit.
Curand dupa aceea, bolnavul care tanjise dupa patul de langa geam intreba daca nu poate fi mutat in locul care si-l dorise atat. Infirmiera il transfera imediat si se asigura ca sta confortabil, apoi il lasa singur. Incet si cu mare greutate bolnavul nostru reusi sa se propteasca in cot sis a incerce sa arunce o privire afara. In sfarsit se putea bucura de privelistea de afara! Se cazni sa se intoarca si … privi pe fereastra.
In locul parcului nu era decat un zid gol!! Suna infirmiera … iar cand acesta veni o intrba:
- Cum se face ca omul acela, colegul meu de camera, vedea un parc cu un lac si imi descria totul atat de fidel? Cum putea sa-mi spuna despre frumusete si dragoste cand, de fapt, el nu putea vedea dacat un zid vechi de caramida?
Sora ii raspunse surprinsa:
- Vai! … Nu stiai ca bietul tau coleg de camera era orb? Nu putea vedea nici macar zidul, daramite altceva. Apoi adauga, trista. Poate voia sa te incurajeze.
Ai auzit o poveste mai emutionenta decat asta? Ai simtit vreodata ceva asemanator sentimentelor pe care aceasta povestire o invoca?
Ai simtit vreodata invidie crunta fata de o persoana careia ai fi vrut sa-I iei locul? Ai fost vreodata foarte dezamagit – poate ceva care ai crezut ca va fi minunat, s-a dovedit ulterior a fi mult mai putin de atat? Ai primit vreodata incurajari fara rezerve si nu ai apreciat la acel moment importanta lor?

MORALA


Daca traiesti fiind preocupat obsesiv de ceea ce au altii si tu nu ai, atunci cu siguranta vei rata bucuria de a primi ceea ce altii incearca sa-ti daruiasca

daca mai citesc mult imi dau lacrimile!!!!

De la: gya29, la data 2010-10-13 18:33:43

A fost o data ca niciodata o insula unde locuiau sentimentele: Fericirea, Tristetea, Bogatia, Vanitatea, Cunoasterea si toate celelalte, inclusiv Iubirea...

Intr-o zi, au fost anuntate ca insula se va scufunda, asa ca toti(toate) si-au reparat barcile si au plecat.
Iubirea a fost singura care a ramas. Ea a vrut sa persevereze pana in ultimul moment.
Cand insula era aproape inundata in intregime, Iubirea s-a decis sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca mare, eleganta.
Iubirea i-a spus:
" - Poti sa ma iei si pe mine cu tine?"
Bogatia a raspuns:
" - Nu, nu pot. Am barca plina de aur si argint. Nu mai este nici un loc pentru tine aici."
Iubirea a decis sa o intrebe si pe Vanitate, care trecea intr-o barca frumoasa:
" - Vanitate, te rog ajuta-ma!"
" - Nu pot sa te ajut, Iubire. Esti uda fleasca si asta ar putea sa-mi strice barca!", a raspuns Vanitatea.
Tristetea era prin apropiere, asa ca Iubirea i-a cerut ajutorul:
" - Tristete, lasa-ma sa vin si eu cu tine!"
" - Oh.....Iubire, sunt asa de trista incat am nevoie sa fiu singura!"
Fericirea a trecut si ea pe langa Iubire, dar era asa de fericita incat nici macar nu a auzit cand a strigat-o Iubirea.
Deodata, s-a auzit o voce:
" -Vino Iubire, Te voi lua cu mine", spuse un batranel.
Iubirea s-a simtit atat de binecuvantata si bucuroasa incat a uitat sa intrebe ce nume avea batranelul.
Cand au ajuns pe uscat, batranelul si-a vazut de drumul lui.
Iubirea realizand cat de mult ii datoreaza acestuia, a intrebat-o pe Cunoastere:
" - Cine m-a ajutat?"
" - A fost Timpul", a raspuns Cunoasterea.
" - Timpul?" a intrebat Iubirea. "Dar,... de ce m-a ajutat Timpul?"
Cunoasterea a zambit si cu o adanca intelepciune i-a raspuns:
" - Deoarece numai Timpul este capabil sa inteleaga cat de minunata este Iubirea!"

De la: gya29, la data 2010-10-13 18:34:47fata ia citeste ce am scris eu,oare sunt sh eu inteleapta...poate suntem surori

De la: gya29, la data 2010-10-13 18:33:43

A fost o data ca niciodata o insula unde locuiau sentimentele: Fericirea, Tristetea, Bogatia, Vanitatea, Cunoasterea si toate celelalte, inclusiv Iubirea...

Intr-o zi, au fost anuntate ca insula se va scufunda, asa ca toti(toate) si-au reparat barcile si au plecat.
Iubirea a fost singura care a ramas. Ea a vrut sa persevereze pana in ultimul moment.
Cand insula era aproape inundata in intregime, Iubirea s-a decis sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca mare, eleganta.
Iubirea i-a spus:
" - Poti sa ma iei si pe mine cu tine?"
Bogatia a raspuns:
" - Nu, nu pot. Am barca plina de aur si argint. Nu mai este nici un loc pentru tine aici."
Iubirea a decis sa o intrebe si pe Vanitate, care trecea intr-o barca frumoasa:
" - Vanitate, te rog ajuta-ma!"
" - Nu pot sa te ajut, Iubire. Esti uda fleasca si asta ar putea sa-mi strice barca!", a raspuns Vanitatea.
Tristetea era prin apropiere, asa ca Iubirea i-a cerut ajutorul:
" - Tristete, lasa-ma sa vin si eu cu tine!"
" - Oh.....Iubire, sunt asa de trista incat am nevoie sa fiu singura!"
Fericirea a trecut si ea pe langa Iubire, dar era asa de fericita incat nici macar nu a auzit cand a strigat-o Iubirea.
Deodata, s-a auzit o voce:
" -Vino Iubire, Te voi lua cu mine", spuse un batranel.
Iubirea s-a simtit atat de binecuvantata si bucuroasa incat a uitat sa intrebe ce nume avea batranelul.
Cand au ajuns pe uscat, batranelul si-a vazut de drumul lui.
Iubirea realizand cat de mult ii datoreaza acestuia, a intrebat-o pe Cunoastere:
" - Cine m-a ajutat?"
" - A fost Timpul", a raspuns Cunoasterea.
" - Timpul?" a intrebat Iubirea. "Dar,... de ce m-a ajutat Timpul?"
Cunoasterea a zambit si cu o adanca intelepciune i-a raspuns:
" - Deoarece numai Timpul este capabil sa inteleaga cat de minunata este Iubirea!"

De la: anastasia_m, la data 2010-10-13 18:36:46Fetele chiar ma bucur ca sunteti alaturi de mine radem , radem dar,....... aceste povestioare ne ajung la inimioara!!!!


Coldule

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:38:02multa lume m-a intrebat de unde vine numele Yumalai...
iata ca vin cu scurta poveste
Inca de pe vremea regelui Ixtim, vreme in care maiasii tineau foarte mult la o traditie importanta care se savarsea inaintea casatoriei , danuieste o poveste unica
Regele avea o fata pe nume Yumalai, cu ochii mari aprul lung tenul aproape de culoarea maslinei....iubita de toti servitori si mai mult de unul, care o privea ca pe o femeie si si-o dorea doar pt el. Ramasa in grija acestui servitor pe nume Euxtip, in urma unui joc fata devine a acestuia. In acest timp tatal ei se alfa in razboi, iar mama ei se afla in bratele amantului....
Cand Yumalai trebuie sa ajunga in fatza taine savarsite inainte de casatorie aceasta afla ca mama ei fusese ucisa din cauza adulterului...si tot atunci afla ca ea nu mai este o domnisoara, iar viitorul ei sotz o respinge si cere sa fie omorata ca si mama ei
Tatal este cu sufletull negru de suparare aflat inca in razboi stie ca fiica lui este si ca o jertfa pt zei, caci o proorocire anunta ca razboiul se va sfarsit cand yumalai va fii arsa in fata zeilor
Insa in aceea noapte de dinainte de aceea zi fatidica ce avea sa urmeze un strain trece prin zona si o zareste pe frumoasa Yumalai adormita in fata raului Dorintei si o rapeste. Dimineata cand aceasta se va trezi isi va da seama ca cel care a salvat-o este barbatul din visul ei si alesul inimii ei, cei doi se vor casatori, tatal fetei va castiga razboiul...
Maiasii stimeaza foarte mult acest nume de Yumalai, considerandu-l sfant, este primul om mai ales prima femeie maiasa care nesocoteste neimplinirea unei profetii
Se spune ca ea a lasat scris pe o perla neagra ca sfarsitul lumii va venii atunci cand inima pamantului va bate tare

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:38:02multa lume m-a intrebat de unde vine numele Yumalai...
iata ca vin cu scurta poveste
Inca de pe vremea regelui Ixtim, vreme in care maiasii tineau foarte mult la o traditie importanta care se savarsea inaintea casatoriei , danuieste o poveste unica
Regele avea o fata pe nume Yumalai, cu ochii mari aprul lung tenul aproape de culoarea maslinei....iubita de toti servitori si mai mult de unul, care o privea ca pe o femeie si si-o dorea doar pt el. Ramasa in grija acestui servitor pe nume Euxtip, in urma unui joc fata devine a acestuia. In acest timp tatal ei se alfa in razboi, iar mama ei se afla in bratele amantului....
Cand Yumalai trebuie sa ajunga in fatza taine savarsite inainte de casatorie aceasta afla ca mama ei fusese ucisa din cauza adulterului...si tot atunci afla ca ea nu mai este o domnisoara, iar viitorul ei sotz o respinge si cere sa fie omorata ca si mama ei
Tatal este cu sufletull negru de suparare aflat inca in razboi stie ca fiica lui este si ca o jertfa pt zei, caci o proorocire anunta ca razboiul se va sfarsit cand yumalai va fii arsa in fata zeilor
Insa in aceea noapte de dinainte de aceea zi fatidica ce avea sa urmeze un strain trece prin zona si o zareste pe frumoasa Yumalai adormita in fata raului Dorintei si o rapeste. Dimineata cand aceasta se va trezi isi va da seama ca cel care a salvat-o este barbatul din visul ei si alesul inimii ei, cei doi se vor casatori, tatal fetei va castiga razboiul...
Maiasii stimeaza foarte mult acest nume de Yumalai, considerandu-l sfant, este primul om mai ales prima femeie maiasa care nesocoteste neimplinirea unei profetii
Se spune ca ea a lasat scris pe o perla neagra ca sfarsitul lumii va venii atunci cand inima pamantului va bate tare

De la: anastasia_m, la data 2010-10-13 18:40:22

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:38:02multa lume m-a intrebat de unde vine numele Yumalai...
iata ca vin cu scurta poveste
Inca de pe vremea regelui Ixtim, vreme in care maiasii tineau foarte mult la o traditie importanta care se savarsea inaintea casatoriei , danuieste o poveste unica
Regele avea o fata pe nume Yumalai, cu ochii mari aprul lung tenul aproape de culoarea maslinei....iubita de toti servitori si mai mult de unul, care o privea ca pe o femeie si si-o dorea doar pt el. Ramasa in grija acestui servitor pe nume Euxtip, in urma unui joc fata devine a acestuia. In acest timp tatal ei se alfa in razboi, iar mama ei se afla in bratele amantului....
Cand Yumalai trebuie sa ajunga in fatza taine savarsite inainte de casatorie aceasta afla ca mama ei fusese ucisa din cauza adulterului...si tot atunci afla ca ea nu mai este o domnisoara, iar viitorul ei sotz o respinge si cere sa fie omorata ca si mama ei
Tatal este cu sufletull negru de suparare aflat inca in razboi stie ca fiica lui este si ca o jertfa pt zei, caci o proorocire anunta ca razboiul se va sfarsit cand yumalai va fii arsa in fata zeilor
Insa in aceea noapte de dinainte de aceea zi fatidica ce avea sa urmeze un strain trece prin zona si o zareste pe frumoasa Yumalai adormita in fata raului Dorintei si o rapeste. Dimineata cand aceasta se va trezi isi va da seama ca cel care a salvat-o este barbatul din visul ei si alesul inimii ei, cei doi se vor casatori, tatal fetei va castiga razboiul...
Maiasii stimeaza foarte mult acest nume de Yumalai, considerandu-l sfant, este primul om mai ales prima femeie maiasa care nesocoteste neimplinirea unei profetii
Se spune ca ea a lasat scris pe o perla neagra ca sfarsitul lumii va venii atunci cand inima pamantului va bate tare

interesanta poveste sau legenda

De la: coldwind, la data 2010-10-13 18:38:57

De la: anastasia_m, la data 2010-10-13 18:36:46Fetele chiar ma bucur ca sunteti alaturi de mine radem , radem dar,....... aceste povestioare ne ajung la inimioara!!!!


Coldule

Nasty ! eu am mai citit acu cateva luni din povestioarele lui miki ! ce bine ca mi-am amintit de ele !

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:38:02multa lume m-a intrebat de unde vine numele Yumalai...
iata ca vin cu scurta poveste
Inca de pe vremea regelui Ixtim, vreme in care maiasii tineau foarte mult la o traditie importanta care se savarsea inaintea casatoriei , danuieste o poveste unica
Regele avea o fata pe nume Yumalai, cu ochii mari aprul lung tenul aproape de culoarea maslinei....iubita de toti servitori si mai mult de unul, care o privea ca pe o femeie si si-o dorea doar pt el. Ramasa in grija acestui servitor pe nume Euxtip, in urma unui joc fata devine a acestuia. In acest timp tatal ei se alfa in razboi, iar mama ei se afla in bratele amantului....
Cand Yumalai trebuie sa ajunga in fatza taine savarsite inainte de casatorie aceasta afla ca mama ei fusese ucisa din cauza adulterului...si tot atunci afla ca ea nu mai este o domnisoara, iar viitorul ei sotz o respinge si cere sa fie omorata ca si mama ei
Tatal este cu sufletull negru de suparare aflat inca in razboi stie ca fiica lui este si ca o jertfa pt zei, caci o proorocire anunta ca razboiul se va sfarsit cand yumalai va fii arsa in fata zeilor
Insa in aceea noapte de dinainte de aceea zi fatidica ce avea sa urmeze un strain trece prin zona si o zareste pe frumoasa Yumalai adormita in fata raului Dorintei si o rapeste. Dimineata cand aceasta se va trezi isi va da seama ca cel care a salvat-o este barbatul din visul ei si alesul inimii ei, cei doi se vor casatori, tatal fetei va castiga razboiul...
Maiasii stimeaza foarte mult acest nume de Yumalai, considerandu-l sfant, este primul om mai ales prima femeie maiasa care nesocoteste neimplinirea unei profetii
Se spune ca ea a lasat scris pe o perla neagra ca sfarsitul lumii va venii atunci cand inima pamantului va bate tare

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:38:02multa lume m-a intrebat de unde vine numele Yumalai...
iata ca vin cu scurta poveste
Inca de pe vremea regelui Ixtim, vreme in care maiasii tineau foarte mult la o traditie importanta care se savarsea inaintea casatoriei , danuieste o poveste unica
Regele avea o fata pe nume Yumalai, cu ochii mari aprul lung tenul aproape de culoarea maslinei....iubita de toti servitori si mai mult de unul, care o privea ca pe o femeie si si-o dorea doar pt el. Ramasa in grija acestui servitor pe nume Euxtip, in urma unui joc fata devine a acestuia. In acest timp tatal ei se alfa in razboi, iar mama ei se afla in bratele amantului....
Cand Yumalai trebuie sa ajunga in fatza taine savarsite inainte de casatorie aceasta afla ca mama ei fusese ucisa din cauza adulterului...si tot atunci afla ca ea nu mai este o domnisoara, iar viitorul ei sotz o respinge si cere sa fie omorata ca si mama ei
Tatal este cu sufletull negru de suparare aflat inca in razboi stie ca fiica lui este si ca o jertfa pt zei, caci o proorocire anunta ca razboiul se va sfarsit cand yumalai va fii arsa in fata zeilor
Insa in aceea noapte de dinainte de aceea zi fatidica ce avea sa urmeze un strain trece prin zona si o zareste pe frumoasa Yumalai adormita in fata raului Dorintei si o rapeste. Dimineata cand aceasta se va trezi isi va da seama ca cel care a salvat-o este barbatul din visul ei si alesul inimii ei, cei doi se vor casatori, tatal fetei va castiga razboiul...
Maiasii stimeaza foarte mult acest nume de Yumalai, considerandu-l sfant, este primul om mai ales prima femeie maiasa care nesocoteste neimplinirea unei profetii
Se spune ca ea a lasat scris pe o perla neagra ca sfarsitul lumii va venii atunci cand inima pamantului va bate tare

De la: coldwind, la data 2010-10-13 18:44:59

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:38:02multa lume m-a intrebat de unde vine numele Yumalai...
iata ca vin cu scurta poveste
Inca de pe vremea regelui Ixtim, vreme in care maiasii tineau foarte mult la o traditie importanta care se savarsea inaintea casatoriei , danuieste o poveste unica
Regele avea o fata pe nume Yumalai, cu ochii mari aprul lung tenul aproape de culoarea maslinei....iubita de toti servitori si mai mult de unul, care o privea ca pe o femeie si si-o dorea doar pt el. Ramasa in grija acestui servitor pe nume Euxtip, in urma unui joc fata devine a acestuia. In acest timp tatal ei se alfa in razboi, iar mama ei se afla in bratele amantului....
Cand Yumalai trebuie sa ajunga in fatza taine savarsite inainte de casatorie aceasta afla ca mama ei fusese ucisa din cauza adulterului...si tot atunci afla ca ea nu mai este o domnisoara, iar viitorul ei sotz o respinge si cere sa fie omorata ca si mama ei
Tatal este cu sufletull negru de suparare aflat inca in razboi stie ca fiica lui este si ca o jertfa pt zei, caci o proorocire anunta ca razboiul se va sfarsit cand yumalai va fii arsa in fata zeilor
Insa in aceea noapte de dinainte de aceea zi fatidica ce avea sa urmeze un strain trece prin zona si o zareste pe frumoasa Yumalai adormita in fata raului Dorintei si o rapeste. Dimineata cand aceasta se va trezi isi va da seama ca cel care a salvat-o este barbatul din visul ei si alesul inimii ei, cei doi se vor casatori, tatal fetei va castiga razboiul...
Maiasii stimeaza foarte mult acest nume de Yumalai, considerandu-l sfant, este primul om mai ales prima femeie maiasa care nesocoteste neimplinirea unei profetii
Se spune ca ea a lasat scris pe o perla neagra ca sfarsitul lumii va venii atunci cand inima pamantului va bate tare

frumos !

De la: gya29, la data 2010-10-13 18:47:10numa fete destepte am langa mi!
pupici la toate

De la: yumy, la data 2010-10-13 18:49:19in cultura maiasa se spune ca odata cu un blestem maiasi si-au pierdut dreptul la avea dorinte, toti erau ca niste roboti nu mai aveau dorinte, vise, doar munceau si se razboiau, mancau si beau, pana cand intr-o zi o femeie si-a pierdut fetita in padure, toti erau disperati, caci venea noaptea si nu o gaseau, iar mama era disperata si s-a dus sa se roage zeului de ii pedepsise poporul, sa ii aduca fetita : Te rog eu Zeu Itzamna da-mi fetitza inapoi!E singura mea dorinta si am sa iti aduc jertfa tot ce ai sa imi ceri! zise femeia cu lacrimi in ochi, cerul se lumina si zel ii zise: Femeie intrucat esti prima care are o dorinta atat de umana iti dau inapoi fata si ridic blestemul aruncat asupra vostra si de acum inainte mi-as dori ca dorintele voastre sa fie la fel de umane in fiecare zi!