Setari Cookie-uri

Ati risca sa va despartiti de persoana pe care o iubiti ptr, ca nu mai exista intelegere intre voi?

Roberta nu reusesc sa gasesc subiectul pe care l-ai postat ca sa-ti pot citi povestea...te rog mai spune din nou sectiunea,chiar nu reusesc sa gasesc "occident".....
onuta81
Postat pe 18 Septembrie 2008 11:19
Am avut o relatie de 3 ani si ceva.Eram zi si noapte impreuna.La un moment dat am decis sa luam o pauza.Ne certam din orice.Deja ajunsesem sa ne amenintam.Ne-am despartit pentru un timp...Dar acel timp ne-a despartit de tot.El si-a gasit repede pe altcineva,eu mai greu.Acum e bine pentru amandoi.Despartirea pentru ,,revenire''nu e buna.Eu nu cred ca daca luam o pauza intr-o relatie,ne refacem relatia.Ori te desparti de tot,ori deloc.Acum fiecare avem relatia noastra si chiar ne intelegem mai bine.Vorbim la telefon si ne povestim reciproc relatiile.Cind iubesti tine-l linga tine nu-l lasa sa i-a o pauza.
razelm
Postat pe 23 Octombrie 2008 08:47
Dap...si eu sunt de acord cu asta"cand iubesti tine-l langa tine".am o relatie d ceva timp si am avut multe neintelegeri..certuri dupa certuri,de obicei provocate de mine dar niciodata nu ne-am despartit.de fiecare data cand se hotara unu sa ia o pauza celalalt nu vroia...asta p o perioada de cativa ani...si acum totul e ok,ne-am invatat unul cu altul,nu ne mai certam din nimicuri,dar privind in urma imi dau seama k ajunsesem sa ramanem impreuna doar pt k am avut un trecut impreuna,pt amintiri...pana s-a reaprins flacara si suntem ca la inceput,numai k avem sentimente mult mai profunde.Acum imi dau seama k dak am fi laut o asa zisa pauza nu am mai fi ramas impreuna si asta din cauza mea.El e o fire statornik si m-ar fi asteptat,insa eu nu as fi facut la fel.
Onuta81,c sa iti zic dak ai vreo putere,tine-l langa tine si nu-l lasa sa plece.Eu sunt d parere k "ochii care nu se vad se uita".Acum depinde si de voi,de cat de tare va iubiti,de cat de tare vreti sa fiti impreuna si de cat poti tu inchide ochii pt k banuiesc k esti constienta k el acolo nu o sa fie usa de biserik....si iti zic asta pt k prietena mea cea mai buna a fost intr-un asemenea caz...nu erau impreuna de prea mult timp si el a plecat in italia...a stat ceva timp acolo(un an)timp in care ea nici nu iesea din casa fara sa ii ceara voie pt ai dovedi k nu-l inseala(desi el acolo mai calca stramb)si s-a intors.ea i-a descoperit infidelitatile,l-a iertat el a plecat la scurt timp in armata,a mai stat un an...s-a intors si sunt de ceva timp impreuna si chiar la anu si-au programat nunta
ca sa inchei....depinde numai de voi doi,dar tu onuta trebuie sa ai o mare rabdare si vointa pt a trece prin asa ceva
natalis
Postat pe 23 Octombrie 2008 21:03
sper k nu te superi dk itzi raspund la intrebari...poate k e mai bn sa ai o despartzire mik"sa zicem asha ,k sa-tzi dai seama dk intr-adevar iubeshti q adevarat ,dar asta o faci numai atunci knd vezi k cv nu merge,k incercatzi amandoi sa mergetzi mai departe shi cv totushi nu merge.itzi spun din proprie experientza ,k la mn mergeau toate roz shi totushi ne-am despartzit ...shi abia aqm ne dam seama amandoi k de fapt ne iubim shi k nu putem trai unul fara altul shi k tre sa fim impreuna pt a ne salva iubirea

Postat pe 2 Noiembrie 2008 01:16
Eu...nu stiu ce sa mai zic. Am ajuns la concluzia ca iubirea mai mult incurca decat descurca. E ca un drog si ajungi sa nu mai vezi limpede. Am ajuns sa prefer o apropiere bazata pe similitudine, prietenie si comunicare, care poate aluneca in iubire, decat sa mai ajung in depresii si nopti in care ud perna de lacrimi pentru ca iubesc pe cineva cu care nu ma inteleg. Am trait si eu "matrix reloaded" de n ori si in timp s-au mai ajustat unele lucruri, dar nu suficient. Cert este ca facea absolut tot posibilul sa-mi fie pe plac, pana ma impacam cu el si dupa aceea, obosit, se odihnea, redevenea el, nu se mai muncea pentru noi. Iar eu nu am mai putut accepta sa-l vad ca se chinuie sa-si schimbe personalitatea pentru mine pentru simplul motiv ca asa ceva e imposibil. Prea multe diferente. Dar auzeam mereu:"nu pot trai nici cu tine, dar nici fara tine". Sau "am stiut ca-mi va fi greu sa traiesc fara tine, dar n-am stiut ca e imposibil" si de aici, balciul. Cu ce am ramas eu? Cu un gust amar, oboseala si cinism. Deci nu, nu va irositi energia unde nu merita, ca nu ajungeti la nici un final bun. Am pierdut atata timp pentru ce? Sperand ce? Si am facut pauze de cateva luni...a incercat si dupa 2 ani...dar eu nu mai eram aceeasi persoana, intre timp ma schimbasem, si nu in bine, penrtu ca intre timp, marcata, esuasem in alte 2 tentative de relatii. Si acum...no comment. Dar tot nu m-as impaca cu el.Sa traiesti tooot in scandaluri, aia nu e viata. Si nici iubire nu se mai numeste. E autoflagelare.
tally_weijl
Postat pe 2 Noiembrie 2008 02:05
De la: tally_weijl, la data 2008-11-02 02:05:46Eu...nu stiu ce sa mai zic. Am ajuns la concluzia ca iubirea mai mult incurca decat descurca. E ca un drog si ajungi sa nu mai vezi limpede. Am ajuns sa prefer o apropiere bazata pe similitudine, prietenie si comunicare, care poate aluneca in iubire, decat sa mai ajung in depresii si nopti in care ud perna de lacrimi pentru ca iubesc pe cineva cu care nu ma inteleg. Am trait si eu "matrix reloaded" de n ori si in timp s-au mai ajustat unele lucruri, dar nu suficient. Cert este ca facea absolut tot posibilul sa-mi fie pe plac, pana ma impacam cu el si dupa aceea, obosit, se odihnea, redevenea el, nu se mai muncea pentru noi. Iar eu nu am mai putut accepta sa-l vad ca se chinuie sa-si schimbe personalitatea pentru mine pentru simplul motiv ca asa ceva e imposibil. Prea multe diferente. Dar auzeam mereu:"nu pot trai nici cu tine, dar nici fara tine". Sau "am stiut ca-mi va fi greu sa traiesc fara tine, dar n-am stiut ca e imposibil" si de aici, balciul. Cu ce am ramas eu? Cu un gust amar, oboseala si cinism. Deci nu, nu va irositi energia unde nu merita, ca nu ajungeti la nici un final bun. Am pierdut atata timp pentru ce? Sperand ce? Si am facut pauze de cateva luni...a incercat si dupa 2 ani...dar eu nu mai eram aceeasi persoana, intre timp ma schimbasem, si nu in bine, penrtu ca intre timp, marcata, esuasem in alte 2 tentative de relatii. Si acum...no comment. Dar tot nu m-as impaca cu el.Sa traiesti tooot in scandaluri, aia nu e viata. Si nici iubire nu se mai numeste. E autoflagelare.


bravoooo,bine ca ai reusit!! oamenii nu se schimba decat in farte rare cazuri poate 1 la un milion!!!!
catch_a_fire
Postat pe 2 Noiembrie 2008 08:19
Da greu mai e cu relatiile astea... sincer,si eu trec, sau ma rog, am trecut, prin ceva asemanator...dupa un foarte lung sir de certuri-din motive banale si stupide-am ajuns scarbita de relatie,am ajuns sa spun:"nu mai pot!"...si ne-am despartit...
Acum problema este ca asta s-a intamplat acum vreo 3 luni...iar in timpul acesta, intre noi lucrurile stateau cam asa: azi ma cauta, ma iubea, avea nevoie de mine, iar maine...maine era suparat pe mine si nu avea ochi sa ma vada...la inceput, m-am complacut in "jocul" asta...dar cu cat trecea timpul, era tot mai greu...am incercat sa-i gasesc (tot eu,culmea!), tot felul de scuze: ca e stresat, ca parintii lui ii baga tot felul de prostii in cap, ca e o criza a varstei dar ca ii va trece, ca ma iubeste dar ca nu e suficient de pregatit- adica de matur- pentru ceva mai serios...cu alte cuvinte,nuci nu mine nu era bine, dar nici fara mine...
Si nu pot sa spun ca nu-l iubeam sau ca nu-l iubesc pentru ca as minti!Intr-adevar,am avut si perioade de negare, in care spuneam ca il urasc, dar n-a tinut...Poate singura mea greseala a fost ca l-am iubit prea mult...
Si nu pot sa spun ca nu m-a iubit...pentru ca, alaturi de el am petrecut cea mai frumoasa perioada din viata mea(adica vreo 2 anisori jumatate)-ma refer aici la relatia mea cu el pana sa ne despartim...
Si chiar si dupa, desi incerca sa para baiatul dur sau incerca sa se schimbe si sa-si nege sentimentele, sa le arunce undeva intr-un coltisor al sufletului, stiu ca inca ma iubea...ochii sufletului nu mint niciodata!
Iar dupa aceste cateva luni, in care n-a reusit sa afle ce doreste de la viata asta, m-am enervat intr-o seara si i-am pus la poarta toate lucrurile de la el, absolut tot ce-mi putea aduce aminte de el...iar pt tatal lui-care nu ma suporta pentru ca:"ERAM MICA DE INALTIME", "PARINTII MEI SUNT DESPARTITI", "NU AM ATATA AVERE CAT LE TREBUIE LOR"-i-am scris un biletel in care ii explicam ca nu are nici un drept sa ma judece si ca numai Dumnezeu poate sa faca asta
Ce-i reprosez lui?!? faptul ca nu a avut niciodata curaj sa-i spuna tatalui lui ce simte si s-a lasat influentat..., faptul ca nu a vut destula tarie sa lupe-daca intr-adevar ma iubea-si faptul ca prefera o viata usoara, fara griji, decat o viata cu principii...

Acum suntem in faza in care nu mai vrem sa ne vedem unul pe altul, e foarte suparat pe mine-si da, are si dreptate, dar trebuia sa-i dau o lectie-si sunt foarte suparata pe el(si pe mine)!
Asa ca, credeti-ma, orice tentativa de eventuala prietenie nu tine pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, veti ajunge la imbratisari, sarutari si asa mai departe, fazele cu "pauzele" nu tin-odata o relatie sfarsita, niciodata nu va fii cum a fost, orice am face si oricat ne-am stradui..Iar daca eu n-am incercat sa-l inteleg, sa fiu alaturi de el, sa fac compromisuri, cred ca nu a mai incercat nimeni! Am ajuns la concluzia ca nu e omul pentru care sa fii meritat sa fac tot ce am facut...Imi pare rau ca m-am complacut in jocul lui, am fost slaba, dar m-am trezit!!!
Sper sa nu mai faca nimeni greselile pe care le-am facut eu si nu uitati: intotdeauna este loc de ceva mai bun!
Nu mai visati cai verzi pe peretii pentru ca viata ne aduce foarte repede cu picioarele pe pamant!
blindgirl
Postat pe 2 Noiembrie 2008 08:59
O scurta pauza revigoreaza relatia,dar cu o conditie...sa existe comunicare
janice18
Postat pe 2 Noiembrie 2008 09:37
nu stiu cat de mult se poate schimba partenerul,asta depinde si de iubirea ce o poarta celuilalt,daca vrea neaparat sa te intorci la el trebuie sa faca bine sa se schimbe si asta ,in bine daca te vrea inapoi cu adevarat.Dar majoritatea nu se schimba deloc sau se schimba pana te vede in casa cu el si atunci................. .Dar mai exista si exceptia de la regula ,si e bine sa vezi daca se mai poate,dar nu sa inghiti toate fara sa nu te aperi,dar daca nu se mai poate cel mai bine separati,decat sa sufere mai multi,sa fie doar unul,ii trece pana la urma......

Postat pe 2 Noiembrie 2008 10:36
m-as despstari cu siguranta daca nu ne-am mai intelege....nu ar fi un risc ci mi-as face un bine....cat despre rel1uarea relatiei....parerea mea....ciorba reincazita nu are acelasi gust!!!!!!
just23
Postat pe 2 Noiembrie 2008 10:52
De la: just23, la data 2008-11-02 10:52:36m-as despstari cu siguranta daca nu ne-am mai intelege....nu ar fi un risc ci mi-as face un bine....cat despre rel1uarea relatiei....parerea mea....ciorba reincazita nu are acelasi gust!!!!!!

Depinde... Bine, acuma nu ma refer la o relatie decedata complet ci la o relatie care lancezeste. Dupa cativa ani de casatorie apare asa-zisa rutina care erodeaza relatia, putin cate putin. Daca realizezi la timp acest lucru, poti sa o salvezi, dar conditia de baza este ca amandoi sotii sa vrea acest lucru. Si, evident, sa nu-si bage coada altcineva, fie un alt barbat, fie o alta femeie, fie un membru al familiei...
Lucia1971
Postat pe 2 Noiembrie 2008 10:57
Buna tuturor, trec si eu printr-o astfel de situatie.sunt cu prietenul meu de un an de zile ,stam impreuna de 8 luni de zile(in aceeasi casa) dar de 3 luni ne certam in fiecare zi nu ne mai intelegem,el greseste mereu in fata mea si mereu se isca o cearta. sunt insarcinata si nu din cauza asta mi-e greu macar sa luam o pauza ci pt ca il iubesc dar iubirea asta e pe cale sa se transforme in ura.am decis acum cand am citit si parerile voastre ca oricat m-ar durea o sa ma mut in speranta ca daca ma iubeste vine dupa mine si o sa fie bine,nu vreau sa mai continuui asa,mai bine singura singura decat singura in 2.Noi nu am stat despartiti de cand ne-am cunoscut nici macar o zi dar acum cred ca e momentul...voi ce credeti.? o zi cat mai frumoasa tuturor
ardeleanca19
Postat pe 2 Noiembrie 2008 12:29
N-ar fi mai bine sa aveti o dicutie serioasa si calma inainte de a lua o decizie care va priveste pe amandoi?
E posibil ca sarcina sa te faca sa fii mai irascibila decat de obicei, nu ii caut scuze, dar poate fi un punct de plecare pentru dialog.
googoodoll
Postat pe 2 Noiembrie 2008 13:03
salut
e prima oara cind sint pe un forum.....e o tema f reala pt mine trec prin asta de ceva zile. il iubesc enorm dar intr o oarecare masura mi a marturisit ca nu ma mai iubeste.sintem impreuna de 2 ani. a fost frumos, cu mici probleme da care s au rezolvat. acum ne am cam certat din cauza gelozei mele si nu mai vrea sa continuam.am discutat,am plins am urlat, am cazut in genunchi si i am cerut o sansa.o sa ma schimb eu,o sa fac chiar imposibilul dar relatia asta trebuie sa continue.deci...daca iubiti cu adevarat faceti orice ca relatia sa mearga mai departe,in caz contrar sa fiti sigure ca ati tot posibilul sa schimbati lucrurile.
sorbona
Postat pe 2 Noiembrie 2008 14:33
depinde, eu daca nu mai vreau pe cineva, poate sa stea si in cap, sau sa-mi dea luna de pe cer, am pus punct si basta.
asa ca, e relativa treaba cu facutul imposibilului ...
googoodoll
Postat pe 2 Noiembrie 2008 14:38
Daca exista neintelegeri e bine sa le discuti iar daca nu se rezolva nimic mai bine te desparti.Daca iti e scris sa te impaci cu aceeasi persona o vei regasi daca nu ,iti vei gasi un alt partener cu care sa te intelegi mai bine
marinela_diana
Postat pe 2 Noiembrie 2008 14:53
Sunt de acord ca trebuie sa incerci mereu acolo unde simti ca exista intradevar iubire, am 20 de ani si ptr prima data am cunoscut adevarata iubire anul trecut, pana sa il cunosc pe el eram destul de degajata in relatiile cu baietii si consideram ca mai bine sufera ei decat eu. Insa lucrul asta s-a schimbat cand am cunoscut adevarata dragoste,am inceput destul de ciudat relatia insa stiam ca este un om deosebit,desi stiam k imi va fi greu sa il inteleg am ajuns in 2 luni sa il iubesc cum nu am iubit pe nimeni. Avem o relatie frumoasa suntem aproape de un an impreuna, insa nu pot spune ca nu avem momente in care simtim k nu suntem potriviti unul ptr altul si am ajus si la faza in care 3 zile sa nu ne intalnim, desi eu m-am gandit ca ar fi bine sa il las o saptamana sa vada daca ii este mai bine fara, am realiat ca nu pot face asta si nici el, chiar daca nu ne intalneam ne interesam unul de celalalt si ne mai si scriam si lucruri frumoase. El spune ca uneori am un comportament care lui nu ii place si nu i se pare firesc, ptr ca el spune ca ma vede ca pe o viitoare sotie, k persoana cu care isi va petrece mereu viata si nu vrea sa greseasca in privinta mea. Mentionez ca e foarte gelos desi eu nu am ochi decat ptr el, am incercat sa nu il caut atunci cand ma mai supara dar eu nu pot sa ma abtin, ferice de cele care au puterea asta.....
El singur spune ca asta ii demonstreaza ca sunt persoana care a visato alaturi de el,,,,si pot spune ca si el imi demonstreaza asta. Cred ca mereu este important sa faci ceea ce simti cu adevarat. degeaba eu ti-as spune sa nu il cauti daca u vei simti ca iti va fi mult mai bine daca il vei cauta, vei face ceea ce simti ptr ca asa e facut omul. Sentimentele sunt cu adevarat importante in deciziile pe care le luam. SUCCES TUTUROR!!!!
flory_tina18
Postat pe 2 Noiembrie 2008 15:28
De la: googoodoll, la data 2008-11-02 14:38:56depinde, eu daca nu mai vreau pe cineva, poate sa stea si in cap, sau sa-mi dea luna de pe cer, am pus punct si basta.
asa ca, e relativa treaba cu facutul imposibilului ...


asa este si eu la fel daca nu mai merge nu traiesc in agonie...punct si de la capat
just23
Postat pe 2 Noiembrie 2008 16:47
Eu cred ca ar fi bine sa te gandesti prima data la tine, si nu la cum sa suferi.El trebuie sa stie ca mama, e mama si iubita, e iubita.
heidi01
Postat pe 2 Noiembrie 2008 17:22
Depinde mult de cele doua persoane. Eu am o prietena care s-a despartit de iubitul ei, apoi a cunoscut pe altcineva cu care a stat cateva luni. In timpul asta nu a mai vb deloc cu fostul; dar dupa ce s-a despartit si de acesta, a reluat comunicarea cu fostul..la inceput amical, i-a povestit prin ce a trecut, si treptat au reinceput relatia. Acum au hotarat data nuntii si sunt f fericiti...

Deci nu exista reguli, dupa mine conteaza mult daca esti sortit unul altuia...atunci sigur Dumnezeu va sti cum sa aranjeze lucrurile.
kitty26
Postat pe 2 Noiembrie 2008 20:33
De la: blindgirl, la data 2008-11-02 08:59:14Da greu mai e cu relatiile astea... sincer,si eu trec, sau ma rog, am trecut, prin ceva asemanator...dupa un foarte lung sir de certuri-din motive banale si stupide-am ajuns scarbita de relatie,am ajuns sa spun:"nu mai pot!"...si ne-am despartit...
Acum problema este ca asta s-a intamplat acum vreo 3 luni...iar in timpul acesta, intre noi lucrurile stateau cam asa: azi ma cauta, ma iubea, avea nevoie de mine, iar maine...maine era suparat pe mine si nu avea ochi sa ma vada...la inceput, m-am complacut in "jocul" asta...dar cu cat trecea timpul, era tot mai greu...am incercat sa-i gasesc (tot eu,culmea!), tot felul de scuze: ca e stresat, ca parintii lui ii baga tot felul de prostii in cap, ca e o criza a varstei dar ca ii va trece, ca ma iubeste dar ca nu e suficient de pregatit- adica de matur- pentru ceva mai serios...cu alte cuvinte,nuci nu mine nu era bine, dar nici fara mine...
Si nu pot sa spun ca nu-l iubeam sau ca nu-l iubesc pentru ca as minti!Intr-adevar,am avut si perioade de negare, in care spuneam ca il urasc, dar n-a tinut...Poate singura mea greseala a fost ca l-am iubit prea mult...
Si nu pot sa spun ca nu m-a iubit...pentru ca, alaturi de el am petrecut cea mai frumoasa perioada din viata mea(adica vreo 2 anisori jumatate)-ma refer aici la relatia mea cu el pana sa ne despartim...
Si chiar si dupa, desi incerca sa para baiatul dur sau incerca sa se schimbe si sa-si nege sentimentele, sa le arunce undeva intr-un coltisor al sufletului, stiu ca inca ma iubea...ochii sufletului nu mint niciodata!
Iar dupa aceste cateva luni, in care n-a reusit sa afle ce doreste de la viata asta, m-am enervat intr-o seara si i-am pus la poarta toate lucrurile de la el, absolut tot ce-mi putea aduce aminte de el...iar pt tatal lui-care nu ma suporta pentru ca:"ERAM MICA DE INALTIME", "PARINTII MEI SUNT DESPARTITI", "NU AM ATATA AVERE CAT LE TREBUIE LOR"-i-am scris un biletel in care ii explicam ca nu are nici un drept sa ma judece si ca numai Dumnezeu poate sa faca asta
Ce-i reprosez lui?!? faptul ca nu a avut niciodata curaj sa-i spuna tatalui lui ce simte si s-a lasat influentat..., faptul ca nu a vut destula tarie sa lupe-daca intr-adevar ma iubea-si faptul ca prefera o viata usoara, fara griji, decat o viata cu principii...

Acum suntem in faza in care nu mai vrem sa ne vedem unul pe altul, e foarte suparat pe mine-si da, are si dreptate, dar trebuia sa-i dau o lectie-si sunt foarte suparata pe el(si pe mine)!
Asa ca, credeti-ma, orice tentativa de eventuala prietenie nu tine pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, veti ajunge la imbratisari, sarutari si asa mai departe, fazele cu "pauzele" nu tin-odata o relatie sfarsita, niciodata nu va fii cum a fost, orice am face si oricat ne-am stradui..Iar daca eu n-am incercat sa-l inteleg, sa fiu alaturi de el, sa fac compromisuri, cred ca nu a mai incercat nimeni! Am ajuns la concluzia ca nu e omul pentru care sa fii meritat sa fac tot ce am facut...Imi pare rau ca m-am complacut in jocul lui, am fost slaba, dar m-am trezit!!!
Sper sa nu mai faca nimeni greselile pe care le-am facut eu si nu uitati: intotdeauna este loc de ceva mai bun!
Nu mai visati cai verzi pe peretii pentru ca viata ne aduce foarte repede cu picioarele pe pamant!
evelyn21
Postat pe 2 Noiembrie 2008 20:43
Si inca ceva: eu nu cred in nepotrivirea a doua persoane. Daca exista iubire, fiecare va fi dispus la compromisuri, la schimbari doar ca sa nu il piarda pe celalalt, sa nu strice farmecul sau ca sa evite certurile. Asa ca nu sunt de acord cu cei care spun ca omul nu se poate schimba. Doar dragostea poate muta muntii, nu? Dapai schimba oamenii...

Sunt singura care gandeste asa?
kitty26
Postat pe 2 Noiembrie 2008 20:49
Citesc mesajul tau si am o senzatzie de dejavu...intr/o sit asemanatoare ma aflu si eu acm, diferentza e ca eu am plecat in strainatate,iar tatal lui,desi niciodata nu mi/a dat semne k nu m/ar placea pt fiu/su si stia bine k il iubesc enorm, acum k sunt departe ii sugereaza tot felul de chestii, k de ex.sa ramana in tzara si sa nu vina dupa mine sau sa incerce sa/si refak viatza si sa ma uite pt k eu nu o sa ma mai intorc la el. Alta data ii spunea sa aiba grija de mn k e vizibil k il iubesc mult.D multe ori imi vine sa am o discutzie fff serioasa q tatal lui si sa/i cer sa nu se mai bage in rel mae cu pr meu, pt k desi acesta are 30 d ani,tatal are infl ff mare asupra lui.Voi ce parere avetzi? ar trebui sa fac asta?
evelyn21
Postat pe 2 Noiembrie 2008 20:53
in plus ce nu v/am spus este k eu aici unde sunt acum locuiesc impr cu parintzii mei. El a mai fost la noi, a stat 8 luni, dupa care a decis sa n intoarcem in tzara pt k nu se putea acomoda cu limba si oamenii. Eu am acceptat sperand k e vb de ceva p termen scurt.Am fost in tzara timp de un an,dupa care eu am decis k trebuia sa fac ceva, sa plec prima si sa preg terenul pt sosirea lui si astfel sa ne putem face un viitor impreuna.Din pacate se pare k tatal lui isi baga coada unde nu/i fierbe oala, influentzand/ul p el in decizia de a ramane si a veni la mn.
evelyn21
Postat pe 2 Noiembrie 2008 21:00
Buna referitor la discutie eu as recurge si am facut asta o data , am lasat un moment de respiro intre noi. Am purtat si o discutie inainte de pauza despre ce imi place si ce nu imi place la relatie, ce ar mai fi trebuit de facut sa am simt ca e bine si viceversa, astfel incat , atunci am aflat si eu unde greseam , poate involuntar si am incercat sa vad cum se poate rezova situatia. Chiar daca atunci dupa discutie parea totul clar am ramas la pauza sa imi gasesc gandurile sa vad ce vreau, ce simt...dar fiecare decurge la acest pas in functie de situatie. E f greu la inceput sa fii fara el sau ea, fiind obisnuit cu anumite obiceiuri intrate deja in reflex, acuma la pauza, iti trebuie tarie sa o tii, macar o saptamana.
Mult succes indiferent de deciziile pe care le vei lua.
jordan83
Postat pe 2 Noiembrie 2008 23:02
pt onuta81:am trecut da si iti raspund cam asa:daca ai in gura o guma de mestecat exe.ORBIT...,o mesteci pina isi pierde gustul.TE plictisesti si o scuipi pe strada.Vin altele si calca pe ea,e murdara si prafuita.Tu dupa un an o reintilnesti si zici:uau asta este guma mea de anul tracut(de exe ai scuipat-o int-un loc anume ,stii sigur ca e a ta).Esti tu in stare sa o mesteci din nou?
Acum referitor la strainatate,am vazut ca ai intrebat si ceva de genul asta:sunt in strainatate de 8 ani,daca ai stii cate stiu si vad eu aici...nici n-ai mai avea indoieli despre risc.Aici e alta mentalitate.Fiind totusi roman,fara sa vrei te schimbi radical,poate intr-o luna nu,dar un an...uau ce schimbare radicala .Acum tu stii cat esti de geloasa,cum vei putea accepta ca el in strainatate are relatii cu cate si mai cate.Poate comunica cu tine zilnic na msn,dar ...nu uita barbatul e barbat ,te poate iubi dar are slabiciunile si necesitatile lui.El dupa un an se poate intoarce la tine,te iubeste inca ,revine poate cu bani daca e economisitor;dar TU???Nu vei fii curioasa ce a «mancat» el in strainatate?Cu siguranta el nu-ti va raspunde,sau,poate te va mintzi,zicand ca ti-a fost fidel.Tu crezi totul ce auzi si ce nu poti verifica?Acum depinde de voi cat de mare importantza are pt voi fidelitatea.Eu sincer iti spun din experientza mea si a celorlalte ce le cunosc.Plecarea in strainatate a unuia dintre parteneri pt mai mult de o luna ,se poate numi despartire.Dar tu decizi cum poti tolera apoi consecintele.Pt mine ...iubire la distantza e fantezie.Deschide ochii ca apoi sa nu suferi .

Postat pe 3 Noiembrie 2008 01:11
eu unu as lupta pana la ce mea mik speranta pentru iubirea mea si pentru iubirea noastra ! as face orice mi'ar sta in putinta! dar asta difera de la pers la pers!nu sunt in stare sa dau sfaturi, concluzii ,dar eu unu asa as face, sunt baiat,iubesc si as face orice pentru persoana iubita! sin intradevar comunicarea e baza oricarei relatii .parerea mea :)
jarked
Postat pe 3 Noiembrie 2008 10:05
nu cred in a doua sansa
Greenie
Postat pe 3 Noiembrie 2008 12:41
De la: evelyn21, la data 2008-11-02 20:53:13Citesc mesajul tau si am o senzatzie de dejavu...intr/o sit asemanatoare ma aflu si eu acm, diferentza e ca eu am plecat in strainatate,iar tatal lui,desi niciodata nu mi/a dat semne k nu m/ar placea pt fiu/su si stia bine k il iubesc enorm, acum k sunt departe ii sugereaza tot felul de chestii, k de ex.sa ramana in tzara si sa nu vina dupa mine sau sa incerce sa/si refak viatza si sa ma uite pt k eu nu o sa ma mai intorc la el. Alta data ii spunea sa aiba grija de mn k e vizibil k il iubesc mult.D multe ori imi vine sa am o discutzie fff serioasa q tatal lui si sa/i cer sa nu se mai bage in rel mae cu pr meu, pt k desi acesta are 30 d ani,tatal are infl ff mare asupra lui.Voi ce parere avetzi? ar trebui sa fac asta?

Depinde cum te intelegi cu tatal lui...si depinde si ce fel de om este...in povestea mea de ex, m-as fii bucurat sa am cu cine vorbi...dar n-am avut...cred ca ar trebui sa vorbesti cu el-daca consideri ca va intelege- si sa-i explici cum stau lucrurile...pepentru a nu ajunge in situatii extreme!Bafta!
blindgirl
Postat pe 3 Noiembrie 2008 19:24
depinde cat de mare e perioada de pauza.......si daca pauza e luata pt ca unul din ei pleaca in stainatate...e greu!in primul rand,te schimbi tu ca om,iti schimbi gandirea si dorintele..eu am fost plecata..si cand m-am intoes nu mai eram aceeasi,si a fost greu sa revin la viata mea alaturi de el...am trecut prin multe certuri,gelozii si a fost greu sa ne reconectam..el nu stia ce am facut eu acolo,eu nu stiam ce facea el in tara,intrebari care macinau relatia...dar ne iubim,si am depasit etapa asta...acum avem un copil...dar tot simt ca e ceva in neregula cu noi....
mai gandeste-te!O ZI BUNA
mary_ct
Postat pe 4 Noiembrie 2008 09:20

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
ciudat... 16 De la: AndreiD 26 Iulie 2009 00:20
povestea fara happy end 11 De la: andreea_garda 13 Martie 2009 21:29
nu as fi crezut.. 8 De la: Cassey_ 24 Mai 2009 14:13
S-a despartit de mine, au trecut 2 luni insa as vrea sa ne mai acordam o sansa P.S. Are cineva ghidul lui Alex David- Cum sa-ti recastigi iubita ? 9 De la: Matei_910 5 Iulie 2015 22:46
de la oras la tara 4 De la: kudika_24684 2 Ianuarie 2013 18:12