Cea mai urata despartire!

Cel mai neinspirat cadou de Craciun primit vreodata

alexa_20072007 Postat pe 17 Noiembrie 2008 17:10
Am avut si eu parte de o despartire urata de curand si inca nu reusesc sa-mi revin din ea.l-am cunoscut in urma cu ceva timp la locul meu de munca...sincer nu l-am sesizat timp de o luna de zile cat s-a tot plimbat pe usile biroului meu,cu toate ca eram singura.dintr-un banal telefon legat de niste documente a facut rost de nr meu de tel si m-a contactat cu cateva sms-uri subtile.mi-am zis: de ce sa nu incerc inca odata?eram atat de dezamagita de toti barbatii din lume; am cautat ani la rand pe cineva care sa ma completeze,cu care sa pot avea o RELATIE si in zadar! au fost minunate primele discutii,aveam totul in comun: hobby-uri,stil si concept de viata,etc...vorbeam cu el si aveam impresia ca vb cu mine.m-am lipit extraordinar de repede de el,in 2 sapt eram mai mult decat sigura ca am gasit ceea ce cautam,ca e timpul sa ma opresc.dar...timpul a trecut si s-a schimbat!nu eu am fost motivul pt k in fiecare zi traiam pt el,pt noi!mi-am calcat in picioare propria-mi persoana pt a-i demonstra cat de mult il iubesc,cat de departe dunt dispusa sa merg pt el!de fiecare data cand a avut nevoie de ajutor,am fost acolo...am fost acolo mereu pt el pana in momentul in care tot ceea ce facea ma ranea!activitatile lui zilnice devenisera mult mai importante decat mine,numai avea timp pt nimik ...il imploram sa-l vad 5 min,timp in care dormea efectiv pe mine..uneori ma suparam si ma lasa asa,adik ne desparteam.sufeream si plangeam sub balconul lui nopti intregi implorandu-l sa ma ierte ca mi-am cerut dreptul la o clipa de afectiune.in tot acest timp imi spunea ca ma iubeste enorm doar ca este o perioada critica din punct de vedere profesional si ca e spre binele nostru.intr-o noapte m-a luat de mana si m-a dus la biserica...mi-a jurat ca ma iubeste dar trebuie sa ma paraseasca pt k prin tot ceea ce face,prin felul sau de a fi ma chinuie sinu merit asta.merit ceva mai bun si stiu si eu asta numai ca nu am curaj sa o fac asa ca renunta el.l-am implorat plangand sa nu plece dar a spus ca asa este mai bine pt amandoi.a trecut o luna de zile de atunci..l-am tot sunat..nu mi-a mai raspuns ...l-am chemat sa ne intalnim sa discutam...trebuie sa luptam pt noi daca ne iubim...n-a aparut niciodata!m-am saturat de nopti pierdute in parcari asteptandu-l ...imi lipseste enorm,il vreau inapoi.nu reusesc sa inteleg de ce toate astea!de ce nu a avut curaj sa lupte pt iubirea lui?sufletu-mi este secat de atata durere!nu-l mai pot aduce inapoi!:(((
nu pot spune ca a fost o despartire urata doar ca si acum dupa 4 ani iubirea care ne-a legat e inca aprinsa un pic dar aprinsa, eu aveam 14 el 16 ani,(3 ani a durat relatia noastra 3 ani minunati plini de iubire incredere si respect, vise si promisiuni) eu din buc el din alt oras, ne vedem in fiecare sf de saptamana era totul perfect ne-am despartim din cauza distantei fara cuvinte grele fara reprosuri, am cazut de comun acord ca e greu , el acum e implicat intr-o alta relatie eu la fel ne-am desparti de 4 ani dar si acum ne intalnim pe strada prin buc din coincidenta si ne amintim ce bine si frumos era , acum amandoi suntem implicati in alta relatie dar respectul fata de partenerii nostri si poate si o mica iubire fata de ei nu ne lasa sa revenim sa fim noi 2 asa ca acum 4 ani, bine nici nu am discutat desprea asta poate ca constiinta nu ne lasa dar privirile si cuvintele pe care le spunem cand ne intalim dau impresia ca nu a trecut atata timp ca totul intre noi oricand va fii la fel candva probabil cine stie nu e vorba de concurs dar acum imi dau seama ca el a fost acel print pentru mine dar din respect pentru iubitul meu de acum si pentru iubita lui nu pot face nimic dar tot ce pot sa spun ca a fost exact asa cum isi doresc toate acel print si acele gesturi de neiutat .nu pot sa va spun decat ca atunci cand intalniti persoana iubita aveti grija de ea nu lasati nimic timp, distanta sau oameni sa va desparta pentru ca iubirea adevarata invinge intotdeauna cu actualul ma simt minunat il respect poate ca si ti la el poate ca il iubesc ma protejeaza are planuri de viitor, nu l-as insela nu as renunta la el dar inca visez la trecut ''cum era daca .........''
brunetik_crysa Postat pe 17 Noiembrie 2008 17:13
pt anehim.sufera,plangi,descarca-te,o sa ai si ganduri negre,dar o sa treci peste,si o sa devii puternik cu o inima de piatra si cu noi planuri de realizat in care el nu e,nu e pt ca nu merita.succes

rusu_irina Postat pe 17 Noiembrie 2008 17:15
Buna fetelor.Postari noi pe www.hainutecool.blogspot.com....have a look and have fun..o zi buna sa aveti
_madalina_alexandra_ Postat pe 17 Noiembrie 2008 17:17
Citind din experienta altor fete, am decis sa raspund si eu la aceasta provocare. Nici ei nu stiu exact cum s-a intamplat... erau foarte diferiti: ea o persoana finuta, o visatoare si o romantica, el era exact opusul ei: un om trecut prin viata, un "nenorocit" cum se descrie chiar el, un om care a facut foarte mult rau. A fost dragoste la prima vedere, acel fulger care te trazneste in crestetul capului si simti ca timpul s-a oprit in loc. El se schimbase alaturi de ea, se lasase de toate afacerile necurate, de tot trecutul lui tumultuos, de baut, si chiar si de fumat. De multe ori ii spunea printre lacrimi ca nu o merita, ca ea este prea buna pentru el; A tinut exact o luna, a fost ca o flacara care s-a aprins si s-a consumat imediat. Aceeasi poveste tipica imediat ce i s-a daruit, el a devenit rece si indeferent. S-au despartit pe motiv ca "nu se potriveau" Nu l-a interesat mai departe nimic, si nimic nu l-a oprit flirteze mai departe cu toate fetele ce-i ieseau in cale. O durea sa-l vada mereu cu alta fata... Si totusi timpul vindeca orice rana... si toate trec. A zis ca nu va mai iubi vreodata, si este din nou indragostita, iar aceea poveste ce odata i-a sfasiat inima, nu a ramas decat o amintire asternuta pe forum...
zgombilici Postat pe 17 Noiembrie 2008 17:37
Nu visam ,nu-mi doream,nu vroiam dar din pacat sa ajuns la cea mai urata despartire :( Timp de 4 ani relatia a decurs normal si frumos, cu bune si cu rele,cu lacrimi si imbratisari tandre dar de la inceputul anului 2008 ceva sa schimbat,si nu in bine. In martie dupa ziua mea de nastere am mers cu o parte din familia lui la munte pt.k dupa acest week-end urma sa plecam pt 2 saptamani fiecare in locatii diferite,mai exact el la iasi si eu la predeal,ma asteptam sa profitam de timpul scurt pe care il aveam la dispozitie si sa ne intelegem dar certurile s-au tinut lant, injuraturi,jigniri,reprosuri m-au facut sa urasc ziua in care ma nascusem pt.k era si ziua mea :( Inainte de a pleca la iasi el (eu nu am mai plecat la predeal pt.k trebuia sa ma internez pt niste analize) sa comportat asa cum il cunoscusem si il stiam eu,iubitor,tandru,bucuros,nu-si dorea sa plece de langa mine,ma tinea strans la piept cu bratele lui mari si puternice...:((:(( Dupa cateva zile de stat la iasi nu a mai raspuns la telefon,nu a mai dat nici un mesaj,telefon absolut nimic,dintr-o data pana intr-o zi cand mama mea primeste un telefon de la el si ii spune k sa terminat totul intre noi , sa ma anunte si sa nu-l mai caut niciodata. Am crezut k nu este adevarat k poate are o aventura dar k tot la mine va veni...am asteptat si am asteptat pana cand a venit si atunci chiar s-a terminat tot. Ne-am batut pe strada, ne-am injurat,ne-am dat tot ce aveam unul la altul, fara explicatii fara nimic De paste am crezut k si-a revenit si m-am purtat k si cand nimic nu s-ar fi intamplat ,l-am rugat sa ne vedem si am avut noroc dar numai o zi a durat aceasta bucurie, am iesit in oras, ne-am plimbat, ne-am luat cadouri,am facut pt ultima data dragoste,iar acum realizez k a fost pt ultima data cand l-am avut...a fost o seara de vis, iar a doua zi a plecat zicand k niciodata nu ma va uita si k ma va iubi mereu dar k asa este mai bine :(( atunci am aflat k adevaratul motiv (pe care nu l-am primit nici macar pana in ziua de astazi) este familia lui ,adik matusa lui care vazand k l-am schimbat in bine , k i-am facut nepotul fericit a intervenit zicand sa nu mai stea cu mine, k doar nu vrea sa se lege la cap de la varsta asta :( Ne vedeam la facultate pauza de pauza, clasa langa clasa si el incerca sa ma evite, incepuse sa nu-mi mai vorbeasca ,sa nu ma mai salute,nu ne mai intalneam dimineata la metrou....speriata si negand tot ce se intampla pt.k l-am iubit si il iubesc , a fost prima mea iubire, am incerca sa-l sun sa-i dau mesaje sa-l fac sa gandeasca singur, sa nu se lase influentat ...:( dar in zadar ..mi-a deviat apelurile spre mama :( Dimineata cand ne intalnim pe platou isi schimba privirea sau ma "infrunta" arucandu-mi cate o privire pe care nu o pot intelege...am luptat dar spre rusinea mea nu am castigat :(( Acum este cu fata pe care matusa lui ia prezentato si la rugat sa incerce sa ma uite.....iar eu traiesc numai din amintiri,din mesaje date de el in care spunea k nimeni niciodata nu ne va despartii ....ne-am iubit enorm k sa ajungem acum mai rau decat niste straini, sa nu ne privim, sa nu ne vorbim, sa ne batem, sa ne injuram, sa ne rupem chiar si hainele pt.k in ultima seara petrecuta impreuna a tras de mine k sa inteleg k sa terminat rupandu-mi geaca :( nu mai am cuvinte ci doar lacrimi in ochi si un gol in inima, oribila despartire:((
sweetangel_emy Postat pe 17 Noiembrie 2008 17:48
pentru tudorache cine esti draga tu ne iei la misto cu gogoasa aia inventata nu te crede nici dracu daca ma cunosti scrie mai departe daca nu laso balta
danutzza_stefi Postat pe 17 Noiembrie 2008 18:58

danutzza_stefi Postat pe 17 Noiembrie 2008 19:29
SALUTARE FETELOR.CE M-AI FACETI?
Postat pe 17 Noiembrie 2008 19:36
treceau 4 ani si jumatate de relatie cand iubitul meu hotarase sa imi dea papucii. Decizia o luase dupa ce reluase legatura cu o prietena din copilarie, o iubire neimplinita, care era plecata in Anglia si cu care pastrase legatura pe toata perioada relatiei noastre, fara ca eu sa am habar, naiva de mine. Eu locuiam in apartamentul lui, mobilat si zugravit de mine. Am ramas in orasul asta doar pentru el, pentru ca urma sa facem nunta ca doar el ''ma iubea mai mult decat orice pe fata Pamantului'' si ''m-ar fi iubit si daca as fi fost handicapata'' ca el '' nu putea trai fara mine''. La final replica lui devenind''Dar ce crezi ca m-as fi spanzurat fara tine?''. Si asa in 2 saptamani s-a stins iubirea lui mare pentru mine, el plecand in Anglia sa isi aduca marea iubire acasa planuind un viitor alaturi de ea iar eu imi adunam toate lucrurile si imi cautam chirie sa plec cat mai repede din casa care era '' a noastra''. Am luat-o de la capat si am invatat sa traiesc singura si sa nu mai cred in vorbele nimanui. Au trecut 8 luni de atunci, ei sunt tot impreuna foarte fericiti iar eu ma canalizez doar pe cariera, sunt doctoranda in anul 1, am doua job-uri, intr-un cuvant nu mai am timp sa plang, caci credeti-ma am plans pana cand mi-au secat lacrimile. In concluzie dragostea poate fi doar visata de unii. Asta e povestea mea, pe scurt, cai detaliata v-ar provoca depresie credeti-ma!
NGH Postat pe 17 Noiembrie 2008 19:48
Cea mai urata despartire...hmm...sa vedem ...as putea sa spun lucruri de genul: l-am prins cu altcineva, nu mai iubea suficient, m-a parasit de ziua mea si multe alte lucruri in general mult mai exagerate decat in realitate. Realitatea cruda este alta... cea mai urata despartire este aceea cand din senin, fara nici o explicatie, cand toate lucrurile mergeau mai bine ca de obicei a plecat... si nu in strainatate ci pur si simplu m-a adus dupa revelion acasa, am stabilit sa ne vedem seara urmatoare si n-a mai venit. De ce? Sincer nici astazi nu stiu. E cel mai dureros... nu stii motivul, nu stii ce ai gresit, daca ai gresit. Nu ai nici o explicatie. Totul este un mister dureros. Asta e, fruntea sus fetelor! Dupa mine o astfel de indiferenta doare mai tare decat orice.
tomayda Postat pe 17 Noiembrie 2008 20:16
S-a intamplat cu ceva timp in urma pe cand eram boboaca in primul an de facultate. Eram de 2 ani si jumatate impreuna,se mutase la mine in urma unei certe cu parintii lui care degenarase din pricina mea. Fericita ca iubitul meu, nu a renuntat la relatia noastra ,le-am povestit alor mei care ne-au lasat sa locuim impreuna. Zi de zi traiam o iubire de vis , era atat de atent si iubitor... asa cum ne dorim noi toate. Insa fericirea nu a tinut mai mult de 3 zile, pentru ca el si-a schimbat locul de munca ( serviciu gasit de tatal meu , la fostul lui sef). Un tip de o proasta educatie,ce isi batea joc de nevasta-sa( o tipa f finuta,se chinuia sa-i faca orice isi dorea el,chiar daca lipsea noaptea sau ea doar ce iesise din tura de noapte el.La inceput intarzia o ora, dar tot mereu era retinut peste program sau " seful m-a luat la o bere si nu am putut sa-l refuz". Il iubeam si nu-mi imaginam ca ne poate desparti ceva sau cineva.Nu mai mancam,adormeam dupa ce plangeam ore in sir. Nu vroiam sa-le spun alor mei,sufeream in tacerea.El ajungea acasa in zori, la 4-5 dimineata(asta se intamplat in fiecare zi),beat crita. Nu-i mai pasa de mine,ma vedea plansa si continua sa gaseasca o scuza de genul"am stat cu Cristi,nu te supara dar nu putea sa-l las singur".Seful lui avea un bar,unde el spunea ca isi petreceau noptile.De multe ori as fi vrut sa ma duc sa vad,daca este acolo dar eu nu aveam bani nici de mancare,asta pentru ca Vali imi lasa cat sa nu mor...deci nu-mi permiteam sa cheltui un banut in plus. Simteam ca-l pierd si totusi nu mai puteam continua asa,il iubeam dar calcata in picioare nu puteam suporta.Intr-o dimineata(ultima) in jurul orei 5,apare si scumpul meu.Foarte fericit,cu o ciocolata se apropiase de pat usor fara a aprinde lumina incercand sa ma sarute pe obraz.Ma mangaia de parca nu ma vazuse de mult timp,si-a cerut scz,atat am inteles din ce vorbea el in soapta.Cand s-a bagat in pat am aprins lumina si am inceput sa tip de furie. In casa noastra nu mai exista o noapte impreuna, nu mai avea duminica , nu mai era nimic. Minteam in nestire,parintii,prietenii care ma tot intrebau de ce sunt trista,plina de cearcane.L-am rugat sa se opreasca, pentru ca ma distrugea,slabisem intr-o luna si 2 sapt aprox 8 kg,totul imi mergea prost. Insa el mi-a spus ca nu poate renunta la ce traia,pentru ca ii placea si eu eram prea cuminte penrtu genul de femeie pe care el si-o dorea. A doua zi a plecat , am suferit enorm in lipsa lui.Un om crud,pe care viata de noapte l-a facut sa uite tot ce fusese frumos timp de aproape 3 ani.
lovely_ginutza Postat pe 17 Noiembrie 2008 20:54
:)) recunosc povestea draga mea doar k la mine au fost doar 7 ani si locuia in casa mea deci cu atat mai penibil:)) i-am pus hainele in saci si le-am facut vant pe geam...azi se implinesc doi ani de atunci si ink incearca sa ma impace :) degeaba... Sa fi iubita de unul ce te merita!
ionela70 Postat pe 17 Noiembrie 2008 22:09
Am incercat toata viata sa fiu un om rational...nu imi place circul gratuit si nici intr-un caz nu suport falsitatea...dar ceea ce mi-a fost dat sa traiesc acum 4 ani a fost la vremea aceea o palma prea urata....intr-o miercuri seara, cu o seara inainte de ziua mea am primit un inel de logodna de la omul pe care parea ca il asteptasem o viata intreaga...am simtit ca zbor dincolo de ingeri, dar mai ales am simtit ca in sfarsit eram cu adevarat o fericita: il aveam alaturi pe cel pe care il iubeam, aveam un job extraordinar, parintii imi erau sanatosi si aveam o multime de prieteni...ceea ce nu stiam insa era ca, a doua zi, chiar in ziua in care implineam 25 de ani, viata avea sa imi rezerve o surpriza de proportii...M-am intors mai devreme de la serviciu din cauza unei dureri abdominale cumplite...m-am grabit sa ajung cat mai repede pentru ca stiam ca prietena mea cea mai buna, cu care imparteam apartamentul, era o adevarata farmacie ambulanta asa ca nu se punea problema sa nu gasesc ceva pentru durere... Din pacate, durerea nu avea sa mi-o potoleasca nimeni, cu atat mai putin o pastila...am gasit-o pe ea - persoana alaturi de care visasem la el - in patul meu cu el - omul pe care il crezusem atat de special!si atat...am simtit in acel moment ca totul s-a rupt in sufletul meu...nu am tipat, nu am urlat, absolut nimic...m-am uitat la ei si am plecat...a fost prima data in viata cand parca nimic si nimeni nu mai avea vreun rost...mi-am lins ranile, cangrenate de durere, ce-i drept, si am trecut mai departe! Stiu ca nu e o poveste deosebita de a altora, dar mare grija tuturor pe cine aveti alaturi.... Pupici:))
mi_edor Postat pe 17 Noiembrie 2008 22:38
Nici macar nu mi-am batut capul cu el. Cred ca nu mi s-a parut interesant si bine as fi facut daca nu ii raspundeam invitatiilor la cafea(sintem colegi de servici si gasea pretexte ca mai era ceva de vorbit despre servici. si din punctul meu de vedere chiar era de vorbit despre servici). In momentul in care si-a declarat intentiile mi-am dat seama ca ii dadusem apa la moara, dar am spus sa ii dau o sansa pe care normal ca a ratat-o. In momentul in care relatia nu era ceea ce vroiam si ma saturasem sa trag de ea ca sa devina, am spus gata. Ghinion gata in relatia s-a transformat in sedinte interminabile. Imi amintesc ca am prins intr-o saptamina vreo 4. Saracii colegi nu au inteles nici azi de la ce li s-a tras. Dar ei au servit doar jumatate din sedinte. Eu eram retinuta dupa sedinta sa mi se mai faca precizari ( a se citi reprosuri; nu, nu va imaginati ca vorbea despre relatie, este un "domn": prefera sa ma discrediteze profesional). Nu s-au linistit apele nici acum, desi a trecut mai mult de 1 an de la despartire si eu imi caut un alt loc de munca. Imi pare rau ca nu m-am facut psiholog sau psihiatru: am nervi tari:)
alckimist Postat pe 17 Noiembrie 2008 22:51
Citeam povestile celor mai multe si realizam k a mea nu se compara cu a nimanui pentru ca: Aveam o varsta frageda cand ne`am cunoscut, era printre primii prieteni, cu 3 ani mai mare un tip foarte aratos si dorit de fete. L-am vazut cu mult inainte sa avem vreo legatura si am ramas de atunci inmarmurita...era prima data cand reusea un baiat sa-mi atraga atentia. Apoi intamplator ne-am descoperit pe net, am inceput sa vorbim sa ne imprietenim, sa ne intalnim absolut intamplator pe strada, ca in cele din urma tot intamplator sa iesim in oras in aceeiasi gasca( se pare ca aveam cativa amici comuni) si asa am devenit iubiti. Eu eram deja indragostita de cand l-am vazut, dar faptul ca era atat de dorit de restul fetelor si totusi el a vrut sa fie cu mine ma facea sa-mi pierd si mai tare mintile. Stia foarte bine sa vrajesca o fata, stia sa ma faca sa ma simt importanta pana cand intr-o zii n-a mai dat nici un semn de viata....brusc. Eram doar de 2 saptamni impreuna la propiu, dar chiar il iubeam intens, profund, era o dragoste peste puterile mele, imi chinuia sufletelul de copil, iar faptul ca n-a mai dat nici un semn de viata o saptamana intreaga ma facea sa-mi pierd mintile.Mama isi facea griji desi nu-i spusesem nimic, ma vedea transformata. Peste o saptamana, primesc un mail in care imi spunea k va venii la mine la 21:00 fix...si acum tin minte ca eram la o sala de net si am citit mesajul la 20:50 si am alergat ca nebuna sa-l vad. A venit spunandu-mi ca s-a certat cu ai lui, si nu a avut cum sa ma anunte, ca a plecat la constanta o saptamana sa scape de ei...toata bune si frumoase.Rational, eram constienta ca ma minte dar inima nu gandeste ca si creierul. Ne-am impacat, iar a urmat aproape o saptamana de intalniri romantice, fluturi nebuni in stomac apoi iar una pauza Deja imi ieseam din fire cu fiecare zii care trecea si nu ma anunta nimic.Auzisem si ca umbla cu alte fete, asa ca m-am hotarat sa ies in oras cu prietenii mei si cand...hop el era cu alta, bineinteles de seama lui, nu mica si prostuta ca mine Eu, razboinica de fel, m-am asezat langa el la masa, am vorbit frumos ca sunt o lady de cand ma stiu, am facut cunostiinta cu noua lui "achizitie", el se comporta ca si cum am fi amici de-o viata si la un momentdat mi-a spus soptit la ureche, fara sa auda domnisoara lui, ca ne vom intalnii a2a zii si vom discuta. Abia ma mai tineam pe picioare si abia imi stapaneam emotiile (combinatia de nervi si iubire e foarte explosiva)dar am plecat cu nasul in vant vrand sa par indiferenta Bineinteles ca nu a venit nici a2a zii, nici zilele care au urmat, cand ne mai intalneam uneori nici nu ma mai saluta, alteori iar ma baga in seama ...mai apoi a vrut sa-mi cucereasca si prietena cea mai buna care desi era vizibil tentata de ispita, stia cat am suferit eu si nu vroia sa-mi faca mai mult rau. Mai grav e ca domnisoara lui s-a dovedit a fi o tipa cu care se pare ca eram la aceelasi liceu, eu in primul an, ea in an terminal si cu care a trebuit sa comunic pt ca umblam in grupuri comune(normal ca nu ezita sa faca glume "ascutite") Aceasta perioada de incertitudini, cu minciuni, sperante false, vise spulberate m-au facut sa ma trezesc la realitate, si sa ies din globul meu de cristal in care traisem pana atunci si pe care unii il numesc copilarie. N-am specific ca nu aveam nici 15 ani impliniti cand am trait toate astea, si ca m-am maturizat brusc, nu mai eram la fel de vioaie, nu mai radeam din aceleasi nimicuri, analizam problemele, la dezbateam nu mai priveam viata in roz iar cand prietenele mele se tot indrogosteau ba da unul, ba de altul mi se pareau imature si insensibile. La mine nu a fost "cea mai urata despartire" a fost "singura groaznica, chinuitoare si bulversanta despartire" pentru ca a avut efecte pe termen extrem de lung, astfel incat si azi, desi sunt foarte sociabila, nu ma apropii de cineva cu adevarat, decat extrem de greu...de ex: prietena mea cea mai buna de acum cu care ne cunoastem de patru ani abia in ultimul an mi-am mai deschis sufletu` in fata ei..si nici acum suficient iar actualul meu iubit cu care sunt de aproape 3 ani si sunt constienta ca este un om deosebit, abia acum incep sa-l iubesc cu adevarat..si nici acum, cu tot regretul, nu pot spune ca iubesc ca atunci.
Cherry_bob Postat pe 17 Noiembrie 2008 23:15
Buna seara. Pentru mine " Cea mai urata despartire!" nu este aceea ca am iubit pe cineva si EL nu a stiut sa imi aprecieze iubirea. Daca acea persoana nu a stiut sa imi aprecieze dragostea si a ales sa plece din viata mea, eu nu am de ce sa plang. Cea mai urata despartire pentru mine a fost ca mi-au plecat 2 colege foarte bune ... una sus in Rai ... iar alta jos.. Eram in generala, era tot asa de frumos, chiar daca mai luam note mici sau mari, dar nu se compara cu distractia din generala. Eram foarte atasati unul de celalalt. Eu a trebuit sa ma mut din generala din motive ca trebuia sa ma mut din cartier (schimbarea locuintei). Venind in vizita la colegi, am intrebat de o colega care o chema CLITA GABRIELA ROXANA. Mi-am vazut colegii foarte tristi, chiar si cu lacrimi in ochi, apoi mi-au zis trista poveste. Intr-o zi a venit de la scoala si a luat o nota de 7, parintii ei s-au suparat si au inceput sa o bata, pana cand a cazut cu capul de un colt de la marginea unui dulap, si ea a murit pe loc. A doua colega care am priedut-o este din liceu. Eram in clasa a-10-a si aveam o profesoara de matematica foarte dura. O colega de clasa facea meditatii cu profesoara de matematica, desi lua foarte mult pe sedinta. La sfarsitulclasei a-10-a ne incheiase mediile numai EI nu ii incheiase media si mai facea si meditatii cu ea. Au venit parintii ei cu sacosiile incarcate cu de toate, iar profesoara prima data nu a vrut sa ia, parintii fetei a insista iar pana la urma a luat sacosile, dar media tot nu o incheia. Fiind in vacanta, nu ne-am gandit ca se v-a intampla ceva grav. Eram in luna lui august cand la usa mea suna cineva, deschid usa era colegul meu de liceu imbracat in negru si era foarte trist :sml- . fighting0044: . Tocmai imi daduse vestea ca murise colega noastra . Aflasem ca se otravise cu otrava de sobolani, DE CE? ... sincer nici acum nu stim ... toti banuim ca de vina ar fi profesoara de matematica ... ca nu murea daca ii incheia media 5 ca doar atat vroia. Am inceput clasa a-11-a, eram asa de tristi, ne adunasem cu toti si doar ea lipsea. Toti din liceu aflase de ceea ce se intamplase. La ore toti profesorii au tinut un moment de liniste in memoria colegei noastre IVAN IRINA, numai o singura profesoara nu a tinut un moment de liniste, si anume profesoara de matematica. Cand a intrat in clasa era foarte nervoasa, si a vazut ca in locul unde statea ea de obicei era aprinsa o lumanarea, ne-a obligat sa stingem lumanarea si ca acel loc sa fie ocupat de o alta persoana. Era o persoana minunata, pusa pe nebuneli, frumoasa. Si acum stau si ma gandesc de ce a facut asa??? Parintii ei stiau ca o lasase la matematica si nu au certat-o si chiar nu i-a zis nimic. De ce unele persoane parca numai au suflet in ele, nu se gandesc ca Dumnezeu e sus si vede, si o v-a pedepsi. ................... Eu as muri de durere daca as auzi ca mi-a murit un amic, o vecina, parintii mei, iubitul meu; dar mai ales sa auzi ca a murit din cauza ca au batut-o parintii sau ca s-a otravit dar nici acum sa nu stiu din ce motiv. Ganditi-va ca nu noi suntem acele persoane care sa judecam, singura persoana care are dreptul de a nu judeca este DUMNEZEU. Nu trebuie sa tinem ura, dusmanie, ca am iubit pe cineva si nu a stiut sa iti aprecieze dragostea. Dumnezeu a vazut bunatatea din sufletul tau, si chiar daca suferi, tot tie iti v-a fi bine. Cea mai urata despartire a fost de cele doua colege: CLITA GABRIELA ROXANA - 13 ANI, si IVAN IRINA - 16 ANI! Va multumesc, si o zi placuta tuturor!!!!
Ramy_Petre Postat pe 17 Noiembrie 2008 23:35
Nu am detalii la despartirea care ma luat pe nepregatite.Ceea ce e mai dureros e ca eu imi pusesem toata nadejdea in relatia asta.Nu vedeam alt final decat casatoria, nu vroiam pe altcineva...dar cu toate aste se pare ca am reusit sa dau cu piciorul.Credeam ca despartirea dinaintea relatiei actuale e cea mai "dureroasa" posibil.Si imi spuneam in sinea mea ca nu exista persoana pe care sa o iubesc ca pe prima dragoste a mea.Uite ca fara sa imi dau seama, ultima mea iubire a ajuns sa fie insasi viata mea.Vroiam sa cred ca nu imi pasa, ca pot sa trec peste orice......M-am inselat amarnic.Nu este deloc usor sa pierzi pe cineva asa drag. Am sa adaug un citat pe care obisnuia sa il spun iubita mea:"Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti,si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un cchimval zinganitor.Si daca as avea darul profetiei, si as cunoaste toate misterele si toata stiinta, si chiar daca as avea toata credinta, asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sut nimic.Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, si chiar daca mi-as da trupul ca sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic".EU zic ca e cel mai mare adevar posibil.Nu cred ca ma pot pune in postura de a da sfaturi dar va rog pe cei care aveti parte de dragoste sa faceti tot ce va sta in putinta sa o pastrati.
ionutze Postat pe 18 Noiembrie 2008 02:45
hmmm...la mine e simplu.am fost cu el...vreo 3 ani,ne am iubit enorm...a fost f frumos.in final,vroiam sa ne logodim.plecase n voiaj...imi cumparase inel.vorbeam la tel si ne faceam planuri ptr cand vine.si n a apucat sa vina k eu am fost la gin...am descoperit ca ma inselase ptr ca mi a dat un bts.apoi s a terminat...el nu recmoaste nici pana in ziua d azi.ce ma intreb eu ink...oare dc mi a luat inel?
Postat pe 18 Noiembrie 2008 03:26
Plecasem la munte pentru a ne odihni , pentru a ne detasa de aglomeratie(de fapt pentru a ne detasa unul de celalalt). Parca ii vad si acum privirea aceea duioasa ce incerca sa spuna ca totul va fi bine. De fapt era un vis, un vis devenit realitate, un vis al trecerii spre moarte. In ziua venirii noastre ningea, ningea cu fulgi mari. Am prins un fulg si mi-am pus o dorinta... Era iarna. O iarna friguroasa. Focul ardea in soba cenusie cand el mi-a zis sa escaladam muntii. Am ramas uimita, lui nu-i placeau escaladarile.
alexua Postat pe 18 Noiembrie 2008 10:38
Plecasem la munte pentru a ne odihni , pentru a ne detasa de aglomeratie(de fapt pentru a ne detasa unul de celalalt). Parca ii vad si acum privirea aceea duioasa ce incerca sa spuna ca totul va fi bine. De fapt era un vis, un vis devenit realitate, un vis al trecerii spre moarte. In ziua venirii noastre ningea, ningea cu fulgi mari. Am prins un fulg si mi-am pus o dorinta... Era iarna. O iarna friguroasa. Focul ardea in soba cenusie cand el mi-a zis sa escaladam muntii. Am ramas uimita, lui nu-i placeau escaladarile.
alexua Postat pe 18 Noiembrie 2008 10:38
(continuare)....Ajunsi undeva departe , refugiati de restul lumii, pe o poteca ingusta mi-a marturisit dragostea sa.M-am emotionat...era prima mea iubire. Tot druml ne-am jurat iubire vesnica. O data ce am ajuns in varf a strigat: "Te iubesc si o sa te iubesc mereu orice-ar fi". Am ramas stana de piatra, nu stiam ce se intampla cu el Stand cu un picior in aer mi-a marturisit regretul sau ... mi-a zis ca sunt singura fiinta din viata lui pe care o iubeste si careia nu i-ar fi trebuit sa-i greseasca , apoi fara sa mai zica nimik a sarit. . A sarit , iar eu am stat ...uitandu-ma la el O data cu saritura lui , sufletul meu a murit .Am ramas traumatizata...dorinta pe care mi-am pus-o a fost sa scap de el( am zis-o in gluma deoarece cu o zi inainte sa venim la munte ne ciondanisem ). Ma simt vinovata de moartea lui :(((((( Cu toate ca s-a intamplat de mult inca mai simt durerea in sufletul meu ...o durere naucitoare care am omoara cate putin in fiecare zi... R.I.P Geo
alexua Postat pe 18 Noiembrie 2008 10:54
Buna. Despartirea mea e inca foarte dureroasa desi au trecut 4 ani. Ne-am cunoscut knd a fost mutat disciplinar la mine in clasa(la liceu) pt k facuse impreuna cu prietenii lui numai tampenii. Totul a fost excelent timp de 2 ani si jumatate(mai aveam si noi discutii ca orice alt cuplu dar nimic serios), pana a hotarat sa ma insele si eu am aflat. L-am iubit enorm si puteam sa trec si peste asta dak el nu asculta de pr lui. A fost frumos cat a durat dar din pacate s-a terminat. Decand m-am despartit de el am format in jurul meu k un zid si nu mai pot iubi niciun baiat. Toti cei care incearca sa se apropie prea mult de mine sufleteste au de suferit si inca foarte mult. De curand l-am vazut si inima a luat-o razna si singura intrebare care imi venea in minte era "Il mai iubesc inca?". Pacat ca nici nu mai vorbim macar cand trecem unul pe langa altul pe strada. Amandoi am gresit dar eu am puterea sa recunosc.
andreeamelania Postat pe 18 Noiembrie 2008 11:16
era totul ok frumos dupa un an n care am stat 24 din 24 imp...totul a incep mcand am fost c cortul si a fot si tatal meu...toti baietiiii disparusera de langa cort ramasesem numai eu surorile si tatal meu..am ast cat am ast si l-am sunat..avea tel inchis..intr-un final a rasp..si a vb urat ca e ;la baut cu baietii la o casa si sa il las in pace..l-am lasat in pace desi nu era frumos pt ca tat ea singur..dupa 2 ore il sun iar si nu rasp..l-am luat pe tatt sa il duc la o bere ca a nu sd plicti..acolo era el cu gasca lui..m-a vazut dar n s-a ridicat dl maa sa vina la mine si nici eu nu l-am deranjat.. am mers in apa dupa un timp si a aparut si el cu gasca lui..a vrut sa ma sarute dar eu nu am vrut..aici s-a aprins flacara..a inceput deodatta sa urle sa vb urat si sa ma impinga..nu intelegeam dc..toti prietenii lui se uitau unul ba chiar era fericit...am inceput sa plang si el facea si mai urat ba chiar langa cort unde era si tata a inceput sa urle la mine ca sunt proasta si ca ma bate de fata cu tata..noroc ca nu a auzit tata..toti se uitau l anoi nu intelegeam dc..era totul ok..ma impingea vb vulgar si a ridicat si mana la mine...incet incet am reusit sa il calmez putin ..dar tot rau era..apoi mi-a spus ca un prieten de al lui i-a zis ca m-a vazut cu nu stiu cine...am vrut sa ii arat ca n e adev sa ma puna fata in fata dar nu a vrut.a inceput sa planga si sa vb iar urat..a zis ca s-a terminat..dar eu nu intelegeam si ma rugam de le sa nu mai zica aa ca nu e adev..apoi s-a prezentat langa noi priet lui cel mai bun de pahat si altele care mi-a ras in fata si mi-a zis ca dc sunt suparat p el ca nu ma dc ca asta a fost sa fie..desi eu nu ii spusesem nimic...mi-a ras in fata..al meu ma tot respingea si erA INTERESAT SA BEA... dupa alte cateva zeci d e minute de plans am mers la masina ..tata plecase..am incerct sa vb iar cu el sa il mangai la care el a sarit la gatul meu..si m-a strans de gat..spunandu-mi ca ma omoara sa il las in pace ca nu mai vrea sa auda de mine..s-a manifestat intr-un mod violent..parca era nebun..surorile mele au auzit tot inclusiv prietenii lui..plangeam si ma rugam de el sa inceteze..m-am facut de ras in fata surorilor mele...si treb sa le dau un exemplu bun..nu sa ma vada in halul ala..le-am dezamgit..parintii mei au fost plecati de la 12 ani..eu mama lor...dar am gresit enorm..nu am avut forta tarie sa pec si sa nu man rog de el..a treb sa se ajunga la violenta..si pt ce?un circ defata cu toti..nua am mai rezistat....am iesit din masina si am luat-o pe jos de undeeram pana acasa..nu am avut curaj sa le privesc pe surori in ochi..imi era rusine..si uite asa am mers vreo 15-20 km pe jos la 8 seara..nu mai puteam de frica dar ...nu am avut ce face..nimeni nu m-a oprit din grup sau sa spuna ca ma duce careva acasa ca totusi era seara...eram singura..ele au ramas ..dar eru p maini bune..aveam a acolo p e cineva de incredere..in final am ajuns si eu acasa speriata dupa catev ore bune..eram terminata..nu mai vroiam sa traiesc..a fost o umilinta mare..a 2-a zi am incercat a il sun sa vb ma gandesm ca poate din cauza bauturii a reactionat asa si sa lamurim lucrurilr dar...nu a fost asa...nu mi-a mai rasp la tel nici la msg..am fost acasa la el dar nu mi-a deschis usa..dar el era inauntru cu priet lui si radea...am incep sa plang..am mers la mama lui cu gandul ca ma poate ajuta macar sa vb cu el..mai era o probl can nu imi venise ciclul si vroiam sa discut ddee asta ..dar maica-sa m-a facut proasta pe fata..ra imposibil sa fiu insarcinata dar era un lucru care treb discutat cu el pt ca si el a participat orice ar fi fost..dar ea mii/a spus ca i-am distrus viata lui ca dc nu m-am gandit ca ma forteza sa merg la ginecoloc cu ea si vca nu ma ajuta cu nimic..eram terminata..alta care m-a umilit desi nu eram insarcinata si nu facusem nimic..nu m-a ascultat dupa 1 an nici macar un minut..atat ceream..dar nu a mai rasp la tel..dupa 2 zile dupa cautari si plans continuu.. am primit un sms de la el..car esuna asa...NU MA INTERESEAZA DE TINE..LASA-MA DRACULUII IN PACE..SI DACA ESTI INSARCINATA FA AVORT SAU CE VREI U CA NU MA INTERESEAZA EU NU AM FACUT NIMIC ASA CA DESCURCA-TE SINGURA SI DISPARI DIN VIATA MEA.FERESTE-TE DE MINE CA DACA E VAD PE STRADA TE CALC CU MASINA... am ramas masca..nu mai puteam nici sa respir..nu imi venea sa cred..ce a putut sa spuna..urmat zile mi-a fost rau nu mancam si am plesinat iar priet mea nu a stiut ce sa faca si l-a sunat p el dupa ce a sunat la ambulanta..dar l cu senin a spus ca nu il intereseaza ca imi e rau dsa se descurcea ea ca lui nu ii pasa ca nu mai e cu me...nu mi-a venit sa cred cand am auzit....el era la chef in fiecare seara cu bautura si fete...nu ii pasa..de atunci nu a mai rasp la sms nici la tel ..dar dupa cateva zile am dat nas in nas cu el si noua lui prietena...a cazut cerul pe mine...nu era deajuns ce mi-a facut a treb sa il mai vad si cu ea...si uite asa am patit-o eu..si acum il mai iubesc dar...el isi bate jocc..nu sufera...eu a treb sa plec din tara ..ca sa rezist...si sa nu arat surorilor mele ...ce am ajuns..
simpatik87 Postat pe 18 Noiembrie 2008 12:55
sa va povestesc si eu o despartire urata.eram studenta,era vara si imi gasisem ceva de munca.intr-o zi o colega de camera{stateam in camin}a venit cu un baiat care era fostul ei coleg de liceu.gabi,asa il cheama era student in bucuresti si venise pe litoral sa munceasca si nu avea unde sa stea cateva zile pana isi gasea .colega mea ne-a rugat daca vrem sa il lasam sa stea cu noi 2 -3 zile.am fost de acord pt ca toate munceam si camera era aproape tot timpul goala.dar cand isi baga dracu coada nu ai ce sa mai faci..m-am indragostit...a fost foarte frumos ceva timp.dar dragostea mi-a sters creierul,nu vedeam ca de fapt isi batea joc de mine.eu munceam ,el statea pt ca nu-si gasea de munca...traia pe spinarea mea....la un moment am inchiriat o camera pt ca nu mai puteam sta cu colegele in camera..aveam nevoie de intimitate.asa au tecut vreo 2 luni in timp ce eu munceam sa putem sa ne intretinem iar el plaja si distractii.partea mai proasta acum vine...intr-o dimineata cand m-am trezit am gasit pe perna ,langa mine un bilet pe care scria 'TE PARASESC'.am inlemnit...isi luase toate lucrurile si plecase.am facut crize..am sunat-o pe prietena mea care ne facuse cunostinta si am facut scandal,dar saraca nu avea nici o vina.asa ca nu am mai auzit nimic de el niciodata.a fost foarte nasol ...nu vreau sa mai pateasca nimeni ce am patit eu...va dati seama cum m-am simtit atunci...folosita ca o carpa de sters praful...folosita si aruncata... nasol rau
deci74rebe Postat pe 18 Noiembrie 2008 13:27
Cea mai urata despartire din viata mea a fost cand aveam 10 ani.In vacanta de vara intr-o dimineata de luni mi-a murit tata in mainele mele,dupa ce l-am ingropat mi-a murit o sora de cinci ani inecata in rau,dupa altele trei zile mi-a murit mama de infart.Atunci ma-m trezit singura.Aceasta este cea mai urata despartire din viata mea de cei dragi mie.
mamik_gabi Postat pe 18 Noiembrie 2008 13:37
De la: Fitzylv, la data 2008-11-16 12:23:17Cea mai urata despartire?.. Eram in clasa a 10-a cand ne`am cunoscut.. el era cu 2 ani mai mare ca mine. Toate au mers bine.. el avand bacul l`am ajutat foarte mult sa invete.. fiind genul care nu prea invatza.. doar strictul necesar..A luat bacul cu brio, chiar mama lui multumindu`mi ca l`am ajutat.. A intrat la facultate tot ajutat de mine.. vacanta, frumos. Din momentul in care a inceput facultatea a inceput sa se schimbe.. nu mai era el, daca pana at faceam totul impreuna acuma ma evita, se ducea la petreceri fara mine pe motiv ca"oricum pe tine nu te lasa ai tai",au inceput certurile si au continuat pe tot parcursul scolii. A venit vacanta si certurile nu incetasera. Mama abia venise din grecia.. si trebuia sa plece din nou in cateva saptamani. Cu o saptamana inainte sa plece mama m`am certat cu el foarte tare fiindca imi vorbise urat de mama si m`am decis sa plec cu mama in grecia pentru a`mi fi mai ushor sa trec peste despartire.. In ciuda a tot ce facea eu tot tineam la el si credeam ca il iubesc cu adevarat. Cand a aflat ca plec in grecia a incercat sa se impace cu mine, a venit sa vorbeasca cu mine a inceput sa planga sanu plec.. si eu ca proasta am cazut iar in plasa lui si m`am impacat cu el. Inainte sa plec in grecia, si el trebuia sa plece in germania.. pentru a`si cumpara masina,pentru o saptamana, mi`a zis ca sta el o saptamana in germania eu o saptamana in grecia si apoi sa vad cum fac sa vin inapoi. Am plecat foarte trista ca`l las singur in tara.. si cu toata increderea ca ma va astepta. In grecia il sunam si tot timpul imi spunea sa vin mai repede acasa ca ii este dor de mine si ca nu mai poate sta fara mine. Dupa o saptamana in care am stat in grecia.. din cu totul alte motive trebuia sa vin acasa.. desi nici eu nu vroiam sa plec nici mama. Am vorbit cu tata si cu mama si am decis sa mai stau pana cand vine sora mea in grecia, ea avand bacul si admiterea la facultate. In momentul in care i`am zis ca nu mai vin in tara si mai raman pe o perioada mai mare de timp acolo a inceput sa se dea ranit sa planga, ca vrea sa vin in tara,.. netinant cont de faptul ca eu nu o vazusem pe mama de 3 ani si`mi era greu sa plec acuma cand era langa mine, dar eram oarba si nu vedeam ce face. In tot acest timp in care el ma astepta si ma iubea, el a iesit cu sora mea cik sa stea de vorba despre mine, cerandu`i soramii la un moment dat sa`i faca masaj si multe alte chestii pe care sormea le`a refuzat si a refuzat sa se mai itnalneasca cu el pe motive de discutii despre mine. A venit in grecia si sora mea.. mi`a povestit ce s`a intamplat in tara, cu mentiunea ca el i`a zis soramii sa nu`mi zica ca s`au intalnit. Eram hotarata sa ma despart de el.. am vorbit cu el la telefon i`am comunicat decizia mea..si nu stiu cum a facut ca iar m`a convins sa ramanem impreuna. Am ajuns in tara, el nestiind ca vin in tara si desi eram constienta de ce a facut nu m`am putut abtine si m`am dus sa ma intalnesc cu el. Bineinteles foarte emotionat de vederea mea "surpriza" si dupa discutii si altele am ramas impreuna. Am inceput scoala toate mergeau cat de cat bine eu eram a 12-a .. aveam bacul, eram mai mult cu invatzatul dar el nu intelegea ca eu am de invatzat si vroia sa stau cat mai mult cu el. Intr`un fel am reusit sa impac si capra si varza. A venit iarna am fost la munte , vacanta.. frumos.. S`a terminat vacanta de iarna.. reinceput scoala. Intr`o zi eram la ora de inormatica si am intrat pe contul lui de mess stiindu`i parola. acolo am vazut o conversatie cu o buna prietena de`a mea.. Am ramas socata.. nu stiam ce se intampla.. Nu`mi dadeam seama daca era o discutie intre mine si el sau intre el si ea.. vorbea cu ea de parca eram eu.. el fiind un tip mai retras care greu vorbea cu oamenii necunoscuti.. iar pe "prietena" o stia de foarte putin timp si nu se prea intalneau doar cand venea sa ma ia de la scoala sau prin cartier cand ne mai intalneam accidental. Am vorbit cu tipa.. invatzand in acelasi liceu clase diferite si aflu de la ea ca "nu stiu ce i`a facut dar a reusit sa o faca sa il iubeasca" .. am ramas masca.. la aceste cuvinte.. tremuram toata.. EU.. cea care eram ferm convinsa ca nu ma inseala ..si eram in stare sa bag mana in foc.. am vorbit si cu el.. bineinteles dupa ce a vorbit el cu tipa si a amenintat`o ca daca mai zice ceva da peste ea cu masina.. si el mi`a negat totul, ca nu m`a inselat .. ca de fapt s`au itnalnit sa vorbeasca despre mine.. am vorbit iar cu tipa.. care si ea a inceput sa nege totul, de parca tot ce imi spusese inainte nici nu`mi spusese.. ca sa aflu dupa ca de fapt fusese amenintata. Am zis ca nu.. nu ma mai impac cu el.. nu ma intereseaza ce se intampla.. la care el a vazut ca nu reuseste sa se mai impace cu mine.. a inceput sa ma ameninte ca daca nu ma impac cu el se sinucide.. se arunca de la balcon.. nu stiam ce sa fac.. nu ma mai confruntasem pana at cu situatii de genu.. si in urma presiunilor am cedat.. si am acceptat sa raman cu el.. pentru a`l face sa inteleaga ca nu are rost sa decurga la astfel de gesturi si ne putem desparti in termeni acceptabili. Timpul a trecut.. timp in care.. el a inceput sa redevina ce era.. adica parca uitase ce a facut.. iar se credea nevinovat.. tot eu eram vinovata pentru certurile dintre noi, fiindca nu`l ascultam .. nu mai aveam voe sa ies nicaieri cu prietenii, daca ma vedea langa un coleg facea crize de gelozie.. ca de ce stau langa acel coleg, ca`l iubesc? intr`un cuvant incepuse sa devina paranoia... Cu o luna inainte de bac.. eram la el in casa.. si am inceput sa ne certam.. foarte furioasa si suparata.. am vrut sa plec acasa.. moment in care el a inchis usa.. de la intrare.. am vazut ca nu pot.. iesi.. si nu ma lasa sa ies.. am inceput sa tip..In acel moment el mi`a pus mana la gura sa nu mai tip.. si in impact m`a lovit si cu capul de perete.. parca innebunisem.. cand am vazut ca nu am scapare.. si am inceput sa`l zgarii sa`l pisc musc.. ce puteam face.. sa`mi dea drumu sa plec.. a vazut ca nu reuseste sa ma calmeze m`a lasat sa plec. Din acel moment am pus punct.. am zis gata.. nu mai vreau...Am vorbit cu ai mei care e situatia si au zis ca ei asta asteptau sa vin sa vorbesc cu ei.. pentru ca nu se puteau implica atata timp cand nu stiau despre ce e vorba.. Urmatoarele luni care au urmat au fost cele mai crunte.. nu puteam face nimik.. a vazut ca nu vreau sa ma mai impac cu el.. chiar si cu amenintarile ca se sinucide.. a recurs la alte amenintari.. ca ma urmareste ca`mi distruge viata .. inacelasi timp ma pregateam sa dau examenul de bac. Am dat si examenul de bac.. amenintata si urmarita si toata gama.. ma pregateam sa dau examnul de admitere.. desi unele facultati din iasi nu aveau examen de admitere facultatea la care vroiam eu sa dau avea examen de admitere.. Am stat doua saptamani in casa.. pregatindu`ma de admitere.. cu telefonul inchis.. pentru ca ma teroriza pe mobil. Am dat si examenul de admitere.. multumesc lui dumnezeu l`am luat cu brio. Scapasem de chinul invatzatului cel putin pentru moment. Toata vacanta m`a terorizat.. ca se duce la politie ca spune ca am fost violata de nu stiu cine.. ca numai el stia..ca se duce si inventeaza nu stiu ce motive si`l baga pe tata in inchisoare.. ca el are pile in politie.. ca daca ma vede cu alt baiat pe strada ma omoara si pe el si pe mine.. si tot felul de kkturi din astea scuzati formularea.Am inceput facultatea.. ma urmarea pe la facultate ma ameninta ca vine si ma face de toata rusinea in fata colegilor, ca intra cu mine la cursuri in amfiteatru si ma face de rusine in fata profesorilor.. deja nu mai suportam... am vorbit iar cu ai mei.. si l`au sunat si l`au amenintat sa se potoleasca. A vorbit si cu mama lui sa incerce sa`l linisteasca ca sa nu degenereze lucrurile in ceva mai urat.S`a linisit pentru doua saptamani.. iar recent de ziua mea.. ma cauta sa vorbeasca cu mine. Credeam ca vroia sa`mi spuna neaparat la multi ani.Dar ma inselam. El ma cauta sa`mi ceara explicatii de ce sunt cu alt baiat. Ca i`am jurat eu lui ca nu o sa mai fiu cu alt baiat pana cand nu o sa`mi dea el voe.. chestii total neadevarate. A doua zi..a incercat toata ziua sa dea de mine sa ma sune pe numarul nou de telefon.. pe care nu stiu de unde a facut rost de el, numar de telefon pe care l`am schimbat tot din cauza lui sa nu ma mai terorizeze cu mesaje si telefoane. Am iesit sa iau paine.. si cand am iesit din scara... El era jos in masina ma astepta. M`a urmarit in magazin incercand sa`mi ceara socoteala ed ce l`am inselat si de ce sunt cu alt baiat.. si i`am zis ca nu e treaba lui, ca intre noi s`a terminat tot.. si sa ma lase in pace daca nu vrea sa o pateasca mai rau. Si el a raspuns foarte ferm.. orice mi s`ar intampla am ranga in masina. Am continuat sa merg spre scara.. am intrat in scara.. el dupa mine.. am vrut sa urc cu liftul nu ma lasa.. am vrut sa urc pe scari nu ma lasa .. si am inceput de nervi sa dau in el.. moment in care el a inceput sa ma tina de maini si nu vroia sa`mi mai dea drumu.. Mi`a dat totusi drumul cand a vazut ca incep sa tip. Am urcat in casa.. Ai mei m`au vazut cum aratam speriata.. Si tata a coborat dupa el.. speriata am coborat si eu dupa el.. iar mama din urma a chemat politia.Cand am ajuns jos.. plecase.. Si politia era pe drum.. Am ramas cu mama sa astept politia.. au venit si am mers la sectie.. Au plecat sa`l aduca si pe el.. timp in care le`am povestit politistilor care e situatia.. A venit si el intr`un final.. si ne`au bagat pe toti intr`o camera. El a inceput sa spuna tot felul de tampenii.. ca eu am fost violata.. la care politia a inceput sa rada .. si i`a zis ca asta nu e treaba lui. Si i`au dat un advertisment.. prin care el isi lua angajamentul ca ma lasa in pace, daca nu.. ii dadeau amenda(care se pare ca l`a speriat putin si nici cu toate pilele lui in politie n`a rezolvat mare branza).. Au trecut toate astea... au trecut cateva zile .. si tata se trezeste cu apel din partea lui. I`a raspuns.. la care el .. il invita pe tata sa stea la discutii cu el. sa se intalneasca ca are el ceva de vorbit cu tata.Tata l`a refuzat.. si i`a zis ca nu poate.. ca are alte treburi. Pe parcursul saptamanii a insistat.. pe mobilul tatalui meu.. si cand a vazut ca nu are nici un raspuns a sunat pe fix... Unde i`a raspuns mama. A inceput sa zica tot felul de tampenii.. ca vrea sa vorbeasca cu tata ca sa`i spuna cu cine umblu eu.. si cine e noul meu prieten.. ca el a vorbit cu colege de`ale mele.. si le`a intrebat cine e mai bine intre el si actualul.. si ele i`au zis ca el.. ca actualul are fata de taran si multe alte prostii. Si asta a fost ultima discutie cu el..intamplare ce a avut loc chiar ieri. Sper sa se potoleasca si sa inceteze.. ca i s`au cam epuziat toate resursele de a ma teroriza si de a ma ameninta.. si de a discuta cu cineva. Doamne ajuta sa scap de el.. si sa`mi pot vedea linistita de drum .. Si pe viitor sa deschiz ochii mai mari.. si sa nu pun botu la tot felul de prostii si la toti prostii.Oricum chestia asta si intamplarea asta m`a marcat foarte tare..A fost ingrozitor.. atatea zile nedormite de frica lui si atatea lacrimi varsate pentru un nenorocit care si`a dat seama abia dupa ce m`a pierdut ce a avut de pierdut si care abia acuma Vrea sa vorbeasca cu ai mei.. doi ani de zile cat am fost impreuna nici nu vroia sa auda de venit la mine de stat de vorba cu ai mei.. cand se intalnea cu ei parca il strangea cineva de gat.. pleca imediat.. pe motiv ca el nu are ce vorbi cu ei, sau cu ale lui cuvinte "el nu are ce vorbi cu prostii" fapt pentru care in ziua de azi nu are nici un prieten.. i`a alungat pe toti de langa el.. si e singur singurel.. si asa o sa ramana pana o sa o prosteasca pe alta..Imi cer scuze daca povestioara a fost cam lunga. Am obosit citind asta.Am doar doua lucruri sa iti spun: 1. nu aveai cum sa vezi conversatia iubitului tau cu colega ta pentru ca aceste arhive se salveaza numai in calculatorul de la care s-a purtat efectiv discutia. Si fiind la scoala nu prea cred ca iubitul tau a avut acces la acel pc pentru ca tu sa poti vedea discutiile mai tarziu 2. daca si tu esti studenta inseamna ca nivelul sistemului educational din Romania a scazut mult rau decand am terminat eu facultatea.
onutza1108 Postat pe 18 Noiembrie 2008 13:51
incearka sa uiti si cauta altul
badoiraluka Postat pe 18 Noiembrie 2008 13:54
De la: alexua, la data 2008-11-18 10:54:34(continuare)....Ajunsi undeva departe , refugiati de restul lumii, pe o poteca ingusta mi-a marturisit dragostea sa.M-am emotionat...era prima mea iubire. Tot druml ne-am jurat iubire vesnica. O data ce am ajuns in varf a strigat: "Te iubesc si o sa te iubesc mereu orice-ar fi". Am ramas stana de piatra, nu stiam ce se intampla cu el Stand cu un picior in aer mi-a marturisit regretul sau ... mi-a zis ca sunt singura fiinta din viata lui pe care o iubeste si careia nu i-ar fi trebuit sa-i greseasca , apoi fara sa mai zica nimik a sarit. . A sarit , iar eu am stat ...uitandu-ma la el O data cu saritura lui , sufletul meu a murit .Am ramas traumatizata...dorinta pe care mi-am pus-o a fost sa scap de el( am zis-o in gluma deoarece cu o zi inainte sa venim la munte ne ciondanisem ). Ma simt vinovata de moartea lui :(((((( Cu toate ca s-a intamplat de mult inca mai simt durerea in sufletul meu ...o durere naucitoare care am omoara cate putin in fiecare zi... R.I.P Geo Asta daca este adevarata este de-a dreptul tragica nu urata ...si e normal sa ai inca traume...ce sa zic..iti doresc multa putere si curaj in continuare.
Cherry_bob Postat pe 18 Noiembrie 2008 17:52
Cum poti privi o despartire? Multumesc tuturor celor care au fost alaturi de mine si m-au sustinut, le doresc multa fericire si success in continuare, si va asigur ca ati ramas cu totii in inima mea� Despartirea e mult mai grea cand este vorba despre o fiinta de care te-ai atasat extraordinar de mult, de care te-ai indragostit fara limite, la care tii si simti ca atunci cand n-o vei mai vedea va fi ca si cum ar lipsi o parte din tine� poti doar sa traiesti cu speranta ca intr-o zi o vei revedea� se va bucura, te va lua in brate si iti va spune ce dor i-a fost de tine� ce mult i-ai lipsit� si-ti va spune cu ochii umeziti ca nu te va mai parasi niciodata� va exista oare acea zi sau va ramane un doar un vis neimplinit? Acestea sunt cuvintele unui baiat care iubeste: �Am sa-ti duc dorul, am sa ma gandesc in fiecare zi la tine, voi duce lipsa pasilor tai grabiti si vorbelor tale pierdute� m-a fascinat zambetul tau strengaresc si imi va ramane in minte ca fiind cel mai dragut zambet al unei fete pline de viata� imi voi aduce aminte mereu de momentul in care mi-ai zambit prima oara, asemenea unei adolescente rusinate, indragostita pe ascuns� de momentele in care roseai cand erai in preajma mea� de momentele in care erai suparata si abia ma sufereai pe langa tine, incercand din rasputinta sa te fac sa zambesti� voi contempla mereu la momentele in care taceam amandoi fara sa scoatem nici un cuvant, desi ne treceau o mie de ganduri prin minte� voi zambi ca un indragostit de fiecare data cand imi voi aduce aminte de ziua aceea insorita cand radiai in stralucirea razelor soarelui� voi plange pentru momentele in care nu te-am sarutat si voi regreta fiecare minut in care nu te-am strans in brate� imi va parea rau pentru momentele cand nu am fost impreuna� voi trai toata viata cu gandul ca ai fi putut fi a mea si am fi fost fericiti impreuna�� O mie de ganduri ce-mi trec prin cap� vorbe ce se pierd intr-o pagina de net� care in cele din urma va deveni o arhiva pe un server prafuit� In viata nu e de ajuns sa-ti doresti ceva si sa ti se implineasca, noi suntem cei care ne influentam destinul, daca vrem ceva, obtinem, mai mult sau mai putin� incercati sa nu regretati ce nu ati facut� sau cum zicea cineva: �visati ca si cum ati trai o vesnicie si traiti ca si cum ar fi ultima zi�
bambucia Postat pe 18 Noiembrie 2008 18:15

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Fii frumoasa de Dragobete! Castiga unul dintre cele 3 vouchere Silhouette!	164	De la: stelanegut 23 Februarie 2012 22:57
Castiga unul din cele 5 seturi Bema Bio Passion + Bema Breast Plus de la Plafar	156	De la: concursKudika 15 Februarie 2011 13:53
Concurs: Castiga unul dintre cele 6 pachete pentru protectia solara oferite de Ivatherm!	1057	De la: concursKudika 17 August 2010 14:31

Concurs Meli Melo � Paris	228	De la: concursKudika 5 Ianuarie 2010 12:03
Castiga unul dintre cele 5 Activatoare Antirid Gerovital H3 Derma+, tehnologia revolutionara de prevenire si reducere a ridurilor!	370	De la: concursKudika 11 Iulie 2015 14:49