De ce facem greseli de nutritie?

De ce facem greseli de nutritie?
Printre cauzele cel mai des intalnite in alimentatia necorespunzatoare se remarca lipsa de timp in pregatirea meselor, chiar daca exista reguli universale deja cunoscute pentru o hranire corecta. Efectele alimentatiei gresite apar repede, dar de cele mai multe ori nu ne dam seama ca acestea reprezinta un rezultat al dietei neadecvate. Expertul campaniei "5 portii de legume, fructe sau suc de fructe", dr. Serban Damian explica:

"Chiar daca accesul la informatii este facil, chiar si la surse stiintifice, multi dintre noi nu le cunosc. Altii le stiu, insa nu respecta regulile de alimentatie rationala sau pur si simplu le neglijeaza. Din pacate, acestea merg pe un drum cu sens unic, pe care se pierde starea de bine a organismului. Ritmul de viata este in curs de acceleratie, nu controlam nici ceea ce mancam, nici cand si nici cum. Prin urmare, expertii trag semnale de alarma si fac apel la ratiunea si la bunavointa noastra."

Consecintele nedorite ale alimentatiei incorecte, asupra organismului
Alimentatia necorespunzatoare are efecte directe asupra corpului nostru. Nu ar trebui sa le subestimam, nici pentru copiii nostri si nici pentru noi insine.

Suntem parinti constienti si, de obicei, incercam sa ne asiguram ca cei mici mananca in mod corespunzator dar si ca fac miscare: alearga, sar, inoata… Insa, deseori ne dam seama ca noi, adultii, nu prea respectam aceste reguli.

Cunoastem cu totii cuvantul "prevenire", insa marea majoritate nu ii acordam atentie. Dar poate ca totusi ar fi bine sa facem parte dintre cei care doresc sa previna, poate ca ne gandim sa includem in alimentatia zilnica un meniu bogat in fructe si legume, care sa devina o regula permanenta in viata noastra, nu-i asa?

Cat de eficient ne ajutam pe noi insine si pe cei apropiati?
Invatarea obiceiurilor alimentare corecte nu include inca de la inceput o regula simpla - necesita un angajament fata de intreaga familie. De aceea, cel mai bine este sa se inceapa cat mai devreme deoarece copilul de trei ani este deja capabil sa se uite la comportamentul parintilor, practic sa invete o lectie de la ei si apoi isi exprima opinia.

Curiozitatea fata de lumea inconjuratoare este o sansa nu pentru supraestimarea personala, ci pentru formarea unor deprinderi corecte de catre cel mic.