Setari Cookie-uri

Cata influenta au mamele baietilor asupra unei relatii?

ba da am stat,cum sa nu? pana ne-am casatorit 4 ani am stat la ai lui acasa,deci imagineaza-ti...
faza era ca eu nu faceam curat numai la noi in camera nu faceam peste tot si asta o deranja,sau daca de exemplu mancam nu aveam chef tot timpul sa imi spal vasele si atunci ea imediat ii spunea ca nu le-am spalat si il intreba daca lui ii place asa si el i-a raspuns ca eu sunt musafir la ei si ca nu trebuie sa le spal,si daca eram casatoriti era altceva :)) sau ii zicea ca eu de ce nu gatesc niciodata,si el ii raspundea ca mancam ii oras,sau mergeam la ai mei si mancam,deci nu avea rost sa gatesc pt ca noi numai noaptea ajungeam pe acasa,in fine tot felul de chestii de genul:)) important e ca niciodata nu a lasat-o sa zica ceva rau de mine chiar daca poate avea dreptate el zicea ca nu e asa :)) dupa nunta am mai stat vreo 2 luni la ai lui si nu am mai avut treaba,ma chema sa mananc,imi facea numai ce imi placea mie,daca vroiam sa spal vasele nu ma lasa! probabil ea facea figuri numai cat timp am fost prieteni se gandea ca poate nu o sa se insoare fiul ei cu mine dar dupa nunta s-a schimbat total ;)acum chiar stam la cafele si tigari si povestim o gramada,soacra mea de altfel e o femeie foarte moderna,aranjata,dichisita,si ii place daca ii mai dau ceva farduri de la mine,gentute pe care nu le mai port,chestii din astea si cand ii duc cate ceva asa se bucura de nu mai poate :))important e ca acum avem o relatie ok,si pot sa spun ca acum ma si indrageste poate si datorita faptului ca o vazut ca il iubesc pe fiul ei si datorita mie a realizat niste lucruri destul de importante:))asa ca cele care au probleme cu soacrele nu disperati ca lucrurile se pot indrepta


Postat pe 31 August 2008 19:56
ba da am stat,cum sa nu? pana ne-am casatorit 4 ani am stat la ai lui acasa,deci imagineaza-ti...
faza era ca eu nu faceam curat numai la noi in camera nu faceam peste tot si asta o deranja,sau daca de exemplu mancam nu aveam chef tot timpul sa imi spal vasele si atunci ea imediat ii spunea ca nu le-am spalat si il intreba daca lui ii place asa si el i-a raspuns ca eu sunt musafir la ei si ca nu trebuie sa le spal,si daca eram casatoriti era altceva :)) sau ii zicea ca eu de ce nu gatesc niciodata,si el ii raspundea ca mancam ii oras,sau mergeam la ai mei si mancam,deci nu avea rost sa gatesc pt ca noi numai noaptea ajungeam pe acasa,in fine tot felul de chestii de genul:)) important e ca niciodata nu a lasat-o sa zica ceva rau de mine chiar daca poate avea dreptate el zicea ca nu e asa :)) dupa nunta am mai stat vreo 2 luni la ai lui si nu am mai avut treaba,ma chema sa mananc,imi facea numai ce imi placea mie,daca vroiam sa spal vasele nu ma lasa! probabil ea facea figuri numai cat timp am fost prieteni se gandea ca poate nu o sa se insoare fiul ei cu mine dar dupa nunta s-a schimbat total ;)acum chiar stam la cafele si tigari si povestim o gramada,soacra mea de altfel e o femeie foarte moderna,aranjata,dichisita,si ii place daca ii mai dau ceva farduri de la mine,gentute pe care nu le mai port,chestii din astea si cand ii duc cate ceva asa se bucura de nu mai poate :))important e ca acum avem o relatie ok,si pot sa spun ca acum ma si indrageste poate si datorita faptului ca o vazut ca il iubesc pe fiul ei si datorita mie a realizat niste lucruri destul de importante:))asa ca cele care au probleme cu soacrele nu disperati ca lucrurile se pot indrepta


Postat pe 31 August 2008 19:57
Dumnezeule!!!!!!!!!!!!!de 5 ori mi-a aparut mesajul

Postat pe 31 August 2008 19:58
De la: For_life, la data 2008-08-31 16:52:31Nu imi dau seama daca imi dai dreptate sau nu,dar cred ca asta e primul lucru care trebuie facut pt a evita conflictele de orice gen.Si nici tarata nu as locui cu ele,si nici daca mi`as spune el asta,sub forma de conditie nu,du`te frate,ingrijeste`o pe sorta,sterge`o la ...,fa`i de mancare,munceste pt ea si pt mata,si la batranete o sa ajungi sa stai intr`un azil tot cu sorta..ca na,acolo cine`o mai ajuta?

da,iti dadeam dreptate, bine spui.asa am zis si eu referitor la fostul, sa se insoare cu ma-sa ca habar n-are ce inseamna ca doi oameni sa paseasca pe acelasi drum.
DeeaCatalina
Postat pe 1 Septembrie 2008 00:18
Pai normal,ca nici ea nu a stiu sa`si tina barbatul langa ea,sau nu a stiu sa stea numai langa barbat,si sa nu cumva sa`l influenteze pe al meu ca o desfiintez.oricum,lucrurile sunt certe,daca el e langa tine si astfel de situatii,cand el este la mijloc,si totusi el iti este aproape,restul sunt nimicuri.Dar asta cu mutatul la parintii lui,mi se pare o ideea foarte proasta,dak nu sunt bani stiu eu pt a incepe o viata impreuna,dc sa nu ne mutam la ai mei?Ei ce au?nu?da ma rog...eu una am prins ideea,si ce`o fi o fi...nu cred ca merit totusi un barbat rau,odata si odata tot va fi,si sper sa fie bine.Pupic
For_life
Postat pe 1 Septembrie 2008 00:51
E ok cum zici tu numai daca femeia are o problema nu ai ce sa faci............depinde de caracterul ei ............daca ea o tine pe a ei......vai de noi...........
ionlea
Postat pe 1 Septembrie 2008 08:31
Daca ea are o problema,si eu il am pe baiatul ei alaturi,sa ramana cu problema daca are sufletul inveninat.Moaaa...nu`mi vine sa cred ca eu am zis`o..sincer..dar am primit multe sfaturi care desi par sa fie niste simple pareri,chiar iti schimba starea de spirit,si gandurile...
For_life
Postat pe 1 Septembrie 2008 09:54
Meblondy esti de-a dreptul f norocoasa si pt faptul ca ai stat cu soacra in aceeiasi casa si nu areusit sa-l inflenteze pe baiatul ei impotriva ta....la mine lucrurile nu au stat asa....din contra,tot ce-i spunea mamica spunea si el,se vedea clar ca este influentat,dar gandeste-te cum m-am simtit eu,orice faceam nu era bine...tu spuneai ca uneori nici vasele nu le spalai...vai,la mine pt o simpla taietura a musamalei de pe masa din bucatarie,"iubitelul" meu(fost)mi-a atras atentia si asta pt ca mamei lui i s-a parut o catastrofa...si multe altele de genul...si dansa mai spunea ca nu i se pare ca este o soacra rea si cate si mai cate...in fine,cert este ca ai un om minunat langa tine si care te iubeste cu adevarat spun eu...asa mi-ar fi placut si mie,dar pt el se pare ca nu a insemnat nimic sacrificiile mele si nici eu ca persoana,ci numai" mami" lui....cel mai bine pt un cuplu e sa stea separat
onuta81
Postat pe 1 Septembrie 2008 12:04
onuta81,compatimeste`l pt gandirea lui,si fi sigura ca atat ii va ramane pt mult timp,masa,si poate cand o sa`si dea seama o sa fie prea tarziu,nu va stii ce inseamna o relatie,sau o familie.Dupa parerea mea pt fiecare om in viata adevarata familie care merita toata atentia ta,tot sprijunul,si in primul rand toata iubirea,sunt nevasta/sotul si copii,pt care sacrificiile tale se transforma in fericire.Normal ca si parintii ii ajutam,chiar si material daca este nevoie,si ii iubim,si suntem langa ei macar cu o vorba buna,dar de aici si pana a comite o astfel de nedreptate,sa ajungi sa ignori practic femeia/barbatul care ti`a oferit iubire,si ai avut toata increderea ei,e cale lunga.
For_life
Postat pe 1 Septembrie 2008 13:57
De la: onuta81, la data 2008-09-01 12:04:51vai,la mine pt o simpla taietura a musamalei de pe masa din bucatarie,"iubitelul" meu(fost)mi-a atras atentia si asta pt ca mamei lui i s-a parut o catastrofa...si multe altele de genul...si dansa mai spunea ca nu i se pare ca este o soacra rea si cate si mai cate...

Cunosc, eu am spart un pahar (God, e doar sticla,)iar reactia fiului ei(desi la momentul respectiv locuiam impreuna fara mama lui)a fost: "Vai, daca ar afla mama..."
cand i-am cerut explicatii ca ce e cu reactia asta:"era unul din paharele ei preferate".Ma lasi ???Ptiuuu ce penibil a fost.
DeeaCatalina
Postat pe 1 Septembrie 2008 16:52
onuta81
Postat pe: 1 Septembrie 2008, ora 12:04


Meblondy esti de-a dreptul f norocoasa si pt faptul ca ai stat cu soacra in aceeiasi casa si nu areusit sa-l inflenteze pe baiatul ei impotriva ta....la mine lucrurile nu au stat asa....din contra,tot ce-i spunea mamica spunea si el,se vedea clar ca este influentat,dar gandeste-te cum m-am simtit eu,orice faceam nu era bine...tu spuneai ca uneori nici vasele nu le spalai...vai,la mine pt o simpla taietura a musamalei de pe masa din bucatarie,"iubitelul" meu(fost)mi-a atras atentia si asta pt ca mamei lui i s-a parut o catastrofa...si multe altele de genul...si dansa mai spunea ca nu i se pare ca este o soacra rea si cate si mai cate...in fine,cert este ca ai un om minunat langa tine si care te iubeste cu adevarat spun eu...asa mi-ar fi placut si mie,dar pt el se pare ca nu a insemnat nimic sacrificiile mele si nici eu ca persoana,ci numai" mami" lui....cel mai bine pt un cuplu e sa stea separat


Asa e Onuta, am avut noroc in privinta asta,ii multumesc lui Dumnezeu :)
stai linistita ca o sa ai parte si tu de o soacra buna si de un sot care sa te iubeasca mult,pentru ca esti o persoana draguta si meriti asta :)
multa bafta

Postat pe 1 Septembrie 2008 19:12
vai fetelor ce ne mai stresam si noi ptr ele............ia mai lasa-ne ne traim viatza si ne doare in cot de ele............lasa-le sa se streseze nu?
ionlea
Postat pe 2 Septembrie 2008 08:58
E..uite ca ne stresam,chiar daca nu cu ele,dar cu iubitu da..ca sincer e greu si e de crezut ca un baiat poate trece si de partea mamai,nu numai a noastra,si chiar tine cu noi,certuri tot ar fi,daca ea ar deschide subiecte!ne stresam pt ca isi permit sa aiba acest drept..acest tupeu incontestabil,ma uimesc in continuare tot felul de cazuri de acest gen...I`am zis odata iubitului ca mai bine il aducea barza...nu s`a suparat a ras,da cred ca asa era mai bine!
For_life
Postat pe 3 Septembrie 2008 01:22
Din pacate fac si eu parte dintre cele cu soacre rele(putin spus).De fapt pe mine familia lui nu ma intereseaza deloc, dar pe ei ii intereseaza persoana mea. Orice fac nu e bine, soacra stie ea mai bine cum e bine si sotul meu ii da dreptate ei intotdeauna, ceea ce ma scoate din toate rabdarile. Nu stam impreuna cu ei nici macar in acelasi oras, dar sotul lucreaza linga ei si de aceea merge zilnic (cred) pe la ei sa ii mai explice cum sta treaba in caz ca a uitat. De cand suntem casatoriti nu mi-a luat apararea niciodata in fata lor...Parca am fost oarba cand m-am maritat! Cel mai ciuda mi pe mine de fapt ca din cauza ei am devenit muuuult mai rea si mai intoleranta.
horhe
Postat pe 3 Septembrie 2008 11:08
Simis,crezi ca daca ai face o mica amenintare asupra sotului,ca pleci sau mai stiu eu,nu l`ar pune ne ganduri?Nu ai putea sa vb cu el,sa`i explici cum ar trebui sa stea de fapt situatia?ca ar trebui sa puna stop rautatilor..ok nu ti cu mine,dar iti face placere sa`mi faca mata rau?
For_life
Postat pe 3 Septembrie 2008 11:29
Daca este genul de om care asculta numai de mamica lui,e lipit de fusta ei si casatorit fiind...iti inchipui ca nu e asa usor...eu chiar nu inteleg....ce naiba de la o varsta trebuie si ei sa-si dea seama ca nu mai sunt baieteii lui mamica....si nu inteleg si mamele care cred ca li se fura printisorul....ce naiba e si el om in toata firea
onuta81
Postat pe 3 Septembrie 2008 12:53
oups in cazul meu cred ca este vorba despre ceva mai diferit,insa este cam asa...
el este de o alta etnie...ei au altfel de standarde in privinta unei femei,iar eu nu prea ma potrivec ..hmm cam deloc ...
Mama lui nu ma vrea cu nici un pret dar nici nu este genul care sa ma streseze continuu....
pozitia lui: sustine ca ma iubeste si intr-adevar este in stare sa faca orice pentru mine...eventual pentru noi..indiferent de opinia alor sai...:)
mai departe...in pasii mai mari cu siguranta voi intampina mai multe piedici...insa eu sunt un caz fericit in care el ma sustine...si gurile rele ajung mai greu la urechile mele... :)
ce pot spune...depinde cat de "baiatul mamii",este acel omuletz,cata influenta are mama asupra lui si cata vointa are el investita in relatie...(dar dupa parerea mea sunt subliniati acest gen de "barbati"...ii poti recunoaste chiar si de la inceput..)
in momentul in care exista intelegere si incredere (toate acestea fiind bine construite si intarite) nu cred ca "o mama rea" ar putea distruge asa usor totul...
Mult depinde insa si de noi fetele...pozitia pe care o adoptam in situatie si motivul pentru care s-a ajuns la astfel de discutii...
patricioasa
Postat pe 3 Septembrie 2008 13:33
Dragele mele,
Trebuie neaparat sa va povestesc experienta mea cu soacra. Am o relatie de patru ani, de doi ani logodnicul meu si cu mine locuim impreuna. Inainte de a o cunoaste pe mama lui, instinctiv, din solidaritate cu soarta femeilor in general, ii luam apararea in fata logodnicului meu de fiecare data cand avea ceva de spus impotriva ei. Dar cand am cunoscut-o mi-am dat seama k am gresit enorm si k avea sa imi devina cel mai crud si ravoitor dusman, desi se crede o femeie foarte evlavioasa. M-am stresat cumplit cand urma sa o intalnesc pt prima data, ma tot intrebam cu ce sa ma imbrac, cu ce sa ma duc, doar nu puteam sa vin cu mana goala?! Efectiv, m-a tratat cu spatele, aproape k nici nu mi-a vorbit atunci, nu m-a intrebat nici cum ma cheama, dorind sa imi arate cat de putin contez eu pentru familia sau pentru baiatul ei. M-am simtit penibil si mi-am jurat k nu mai trec niciodata pe acolo, dar, de dragul lui, am trecut cu vederea totul. Eram studenta si cu fiecare ocazie, de 1 martie, de zilele ei (k erau mai multe), nu veneam niciodata cu mana goala, desi poate pe atunci era pt mine un efort financiar, pentru a-i cumpara ei si fiicei ei bijuterii de 8 martie, nu i-am cumparat nimic mamei mele. Niciodata nu am inteles exact ce imi reproseaza, pe atunci nu am contrazis-o cu nimic, am aprobatat-o in orice prostie, nu sunt o persoana usuratica, fiul ei a fost singurul meu prieten, nu sunt cu nimic mai prejos de conditia lor, ba dimpotriva, si cu toate acestea a incercat permanent sa ne faca rau. Noi nu mai aveam nici un weekend al nostru, in permanenta o duceam pe la fel de fel de biserici unde ea se ruga sa ne despartim. Mi-a spus lucrul asta in fata si eu nu am ripostat nimic de rusinea ei. Inainte de licenta, urma sa ne logodim, a gasit ea un motiv si lucrul asta nu s-a mai intamplat atunci, iar in perioada examenelor finale eu am facut o cadere de calciu si l-am rugat pe viitorul meu logodnic sa stea cu mine, sa nu se mai duca cu ea undeva la tara. Atunci m-a dat afara din casa, cum adica indrazneam eu sa i subminez autoritatea absoluta?! A fost o perioada cumplita, el nu stia ce sa faca si, fiind confuz, dimineata imi spunea k se muta cu mine, iar seara nu ma mai cunostea. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu din cauza mamei lui. Apoi, in toamna aceea, ne-am mutat impreuna, numai k scandalurile din cauza ei au continuat, nu voi uita niciodata cum, intr-un decembrie, in apropierea Craciunului, m-a batut pentru k trebuia sa se duca sa ia porcul de la tara, iar eu nu aveam ce sa caut acolo, la bunicii lui, caci s-ar fi suparat maica-sa. Am iertat atunci. Acum n-as mai face acelasi lucru. Daca as putea da timpul inapoi, i-as raspunde cu aceeasi moneda. Si m-am impacat cu ea, crezand k lucrurile se vor schimba, dar sa nu va imaginati asta. Cand ne-am luat masina, ea a inceput cu fel de fel de intrigi. Cu mine se purta groaznic, iar pe el il slugarea in fel si chip. De sarbatori, am zis eu, in prostia mea, sa mergem pe la parintii lui. Si, in afara faptului k s-a uitat la mine numai cu coada ochiului, sa vada cate kg mai am, n-a facut altceva decat sa ma ignore. Cand am vrut sa plecam, a inceput sa urle si m-a dat afara din casa pentru a doua oara. I-am zis sa stea linistita k nu i mai trec pragul. Eu una am incetat orice relatie cu ea pe veci. Nu pot sa va ascund k am ajuns sa o urasc si ma simt teribil de vinovata pentru asta. Pana acum nu am simtit niciodata ceva atat de urat pentru cineva. Ma consider nedreptatita si singura explicatie pe care am gasit-o ar fi gelozia ei. Recunosc k i-am spus si lui sa inceteze raporturile cu ea, dar fireste el se ascunde de mine, iar eu ma mai fac k nu vad. Nu mi se pare in regula, am indurat multe certuri cumplite si batai din cauza ei si va sfatuiesc sa nu faceti la fel, pur si simplu nu merita. Cu toate astea nu pot scapa de sentimentul de vinovatie k i-am interzis sa mai aiba de-a face cu ea... Pe el inca il iubesc foarte mult, in pofida a tot, dar ma intreb destul de des daca solutia nu ar fi sa ii redau baiatul, de care oricum nu ii pasa prea tare (cam toata viata s-a purtat urat cu el, considerandu-l vinovat pentru esecul ei in casnicie si umilindu-l permanent in fata altora), dar fata de care vrea sa isi impuna autoritatea si suprematia din orgoliu, si sa imi vad de viata mea. Mi-e foarte greu sa iau o decizie si in sinea mea inca mai sper intr-o minune.

Postat pe 3 Septembrie 2008 15:32
Dragele mele,
Trebuie neaparat sa va povestesc experienta mea cu soacra. Am o relatie de patru ani, de doi ani logodnicul meu si cu mine locuim impreuna. Inainte de a o cunoaste pe mama lui, instinctiv, din solidaritate cu soarta femeilor in general, ii luam apararea in fata logodnicului meu de fiecare data cand avea ceva de spus impotriva ei. Dar cand am cunoscut-o mi-am dat seama k am gresit enorm si k avea sa imi devina cel mai crud si ravoitor dusman, desi se crede o femeie foarte evlavioasa. M-am stresat cumplit cand urma sa o intalnesc pt prima data, ma tot intrebam cu ce sa ma imbrac, cu ce sa ma duc, doar nu puteam sa vin cu mana goala?! Efectiv, m-a tratat cu spatele, aproape k nici nu mi-a vorbit atunci, nu m-a intrebat nici cum ma cheama, dorind sa imi arate cat de putin contez eu pentru familia sau pentru baiatul ei. M-am simtit penibil si mi-am jurat k nu mai trec niciodata pe acolo, dar, de dragul lui, am trecut cu vederea totul. Eram studenta si cu fiecare ocazie, de 1 martie, de zilele ei (k erau mai multe), nu veneam niciodata cu mana goala, desi poate pe atunci era pt mine un efort financiar, pentru a-i cumpara ei si fiicei ei bijuterii de 8 martie, nu i-am cumparat nimic mamei mele. Niciodata nu am inteles exact ce imi reproseaza, pe atunci nu am contrazis-o cu nimic, am aprobatat-o in orice prostie, nu sunt o persoana usuratica, fiul ei a fost singurul meu prieten, nu sunt cu nimic mai prejos de conditia lor, ba dimpotriva, si cu toate acestea a incercat permanent sa ne faca rau. Noi nu mai aveam nici un weekend al nostru, in permanenta o duceam pe la fel de fel de biserici unde ea se ruga sa ne despartim. Mi-a spus lucrul asta in fata si eu nu am ripostat nimic de rusinea ei. Inainte de licenta, urma sa ne logodim, a gasit ea un motiv si lucrul asta nu s-a mai intamplat atunci, iar in perioada examenelor finale eu am facut o cadere de calciu si l-am rugat pe viitorul meu logodnic sa stea cu mine, sa nu se mai duca cu ea undeva la tara. Atunci m-a dat afara din casa, cum adica indrazneam eu sa i subminez autoritatea absoluta?! A fost o perioada cumplita, el nu stia ce sa faca si, fiind confuz, dimineata imi spunea k se muta cu mine, iar seara nu ma mai cunostea. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu din cauza mamei lui. Apoi, in toamna aceea, ne-am mutat impreuna, numai k scandalurile din cauza ei au continuat, nu voi uita niciodata cum, intr-un decembrie, in apropierea Craciunului, m-a batut pentru k trebuia sa se duca sa ia porcul de la tara, iar eu nu aveam ce sa caut acolo, la bunicii lui, caci s-ar fi suparat maica-sa. Am iertat atunci. Acum n-as mai face acelasi lucru. Daca as putea da timpul inapoi, i-as raspunde cu aceeasi moneda. Si m-am impacat cu ea, crezand k lucrurile se vor schimba, dar sa nu va imaginati asta. Cand ne-am luat masina, ea a inceput cu fel de fel de intrigi. Cu mine se purta groaznic, iar pe el il slugarea in fel si chip. De sarbatori, am zis eu, in prostia mea, sa mergem pe la parintii lui. Si, in afara faptului k s-a uitat la mine numai cu coada ochiului, sa vada cate kg mai am, n-a facut altceva decat sa ma ignore. Cand am vrut sa plecam, a inceput sa urle si m-a dat afara din casa pentru a doua oara. I-am zis sa stea linistita k nu i mai trec pragul. Eu una am incetat orice relatie cu ea pe veci. Nu pot sa va ascund k am ajuns sa o urasc si ma simt teribil de vinovata pentru asta. Pana acum nu am simtit niciodata ceva atat de urat pentru cineva. Ma consider nedreptatita si singura explicatie pe care am gasit-o ar fi gelozia ei. Recunosc k i-am spus si lui sa inceteze raporturile cu ea, dar fireste el se ascunde de mine, iar eu ma mai fac k nu vad. Nu mi se pare in regula, am indurat multe certuri cumplite si batai din cauza ei si va sfatuiesc sa nu faceti la fel, pur si simplu nu merita. Cu toate astea nu pot scapa de sentimentul de vinovatie k i-am interzis sa mai aiba de-a face cu ea... Pe el inca il iubesc foarte mult, in pofida a tot, dar ma intreb destul de des daca solutia nu ar fi sa ii redau baiatul, de care oricum nu ii pasa prea tare (cam toata viata s-a purtat urat cu el, considerandu-l vinovat pentru esecul ei in casnicie si umilindu-l permanent in fata altora), dar fata de care vrea sa isi impuna autoritatea si suprematia din orgoliu, si sa imi vad de viata mea. Mi-e foarte greu sa iau o decizie si in sinea mea inca mai sper intr-o minune.

Postat pe 3 Septembrie 2008 15:39
Dragele mele,
Trebuie neaparat sa va povestesc experienta mea cu soacra. Am o relatie de patru ani, de doi ani logodnicul meu si cu mine locuim impreuna. Inainte de a o cunoaste pe mama lui, instinctiv, din solidaritate cu soarta femeilor in general, ii luam apararea in fata logodnicului meu de fiecare data cand avea ceva de spus impotriva ei. Dar cand am cunoscut-o mi-am dat seama k am gresit enorm si k avea sa imi devina cel mai crud si ravoitor dusman, desi se crede o femeie foarte evlavioasa. M-am stresat cumplit cand urma sa o intalnesc pt prima data, ma tot intrebam cu ce sa ma imbrac, cu ce sa ma duc, doar nu puteam sa vin cu mana goala?! Efectiv, m-a tratat cu spatele, aproape k nici nu mi-a vorbit atunci, nu m-a intrebat nici cum ma cheama, dorind sa imi arate cat de putin contez eu pentru familia sau pentru baiatul ei. M-am simtit penibil si mi-am jurat k nu mai trec niciodata pe acolo, dar, de dragul lui, am trecut cu vederea totul. Eram studenta si cu fiecare ocazie, de 1 martie, de zilele ei (k erau mai multe), nu veneam niciodata cu mana goala, desi poate pe atunci era pt mine un efort financiar, pentru a-i cumpara ei si fiicei ei bijuterii de 8 martie, nu i-am cumparat nimic mamei mele. Niciodata nu am inteles exact ce imi reproseaza, pe atunci nu am contrazis-o cu nimic, am aprobatat-o in orice prostie, nu sunt o persoana usuratica, fiul ei a fost singurul meu prieten, nu sunt cu nimic mai prejos de conditia lor, ba dimpotriva, si cu toate acestea a incercat permanent sa ne faca rau. Noi nu mai aveam nici un weekend al nostru, in permanenta o duceam pe la fel de fel de biserici unde ea se ruga sa ne despartim. Mi-a spus lucrul asta in fata si eu nu am ripostat nimic de rusinea ei. Inainte de licenta, urma sa ne logodim, a gasit ea un motiv si lucrul asta nu s-a mai intamplat atunci, iar in perioada examenelor finale eu am facut o cadere de calciu si l-am rugat pe viitorul meu logodnic sa stea cu mine, sa nu se mai duca cu ea undeva la tara. Atunci m-a dat afara din casa, cum adica indrazneam eu sa i subminez autoritatea absoluta?! A fost o perioada cumplita, el nu stia ce sa faca si, fiind confuz, dimineata imi spunea k se muta cu mine, iar seara nu ma mai cunostea. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu din cauza mamei lui. Apoi, in toamna aceea, ne-am mutat impreuna, numai k scandalurile din cauza ei au continuat, nu voi uita niciodata cum, intr-un decembrie, in apropierea Craciunului, m-a batut pentru k trebuia sa se duca sa ia porcul de la tara, iar eu nu aveam ce sa caut acolo, la bunicii lui, caci s-ar fi suparat maica-sa. Am iertat atunci. Acum n-as mai face acelasi lucru. Daca as putea da timpul inapoi, i-as raspunde cu aceeasi moneda. Si m-am impacat cu ea, crezand k lucrurile se vor schimba, dar sa nu va imaginati asta. Cand ne-am luat masina, ea a inceput cu fel de fel de intrigi. Cu mine se purta groaznic, iar pe el il slugarea in fel si chip. De sarbatori, am zis eu, in prostia mea, sa mergem pe la parintii lui. Si, in afara faptului k s-a uitat la mine numai cu coada ochiului, sa vada cate kg mai am, n-a facut altceva decat sa ma ignore. Cand am vrut sa plecam, a inceput sa urle si m-a dat afara din casa pentru a doua oara. I-am zis sa stea linistita k nu i mai trec pragul. Eu una am incetat orice relatie cu ea pe veci. Nu pot sa va ascund k am ajuns sa o urasc si ma simt teribil de vinovata pentru asta. Pana acum nu am simtit niciodata ceva atat de urat pentru cineva. Ma consider nedreptatita si singura explicatie pe care am gasit-o ar fi gelozia ei. Recunosc k i-am spus si lui sa inceteze raporturile cu ea, dar fireste el se ascunde de mine, iar eu ma mai fac k nu vad. Nu mi se pare in regula, am indurat multe certuri cumplite si batai din cauza ei si va sfatuiesc sa nu faceti la fel, pur si simplu nu merita. Cu toate astea nu pot scapa de sentimentul de vinovatie k i-am interzis sa mai aiba de-a face cu ea... Pe el inca il iubesc foarte mult, in pofida a tot, dar ma intreb destul de des daca solutia nu ar fi sa ii redau baiatul, de care oricum nu ii pasa prea tare (cam toata viata s-a purtat urat cu el, considerandu-l vinovat pentru esecul ei in casnicie si umilindu-l permanent in fata altora), dar fata de care vrea sa isi impuna autoritatea si suprematia din orgoliu, si sa imi vad de viata mea. Mi-e foarte greu sa iau o decizie si in sinea mea inca mai sper intr-o minune.

Postat pe 3 Septembrie 2008 15:47
Dragele mele,
Trebuie neaparat sa va povestesc experienta mea cu soacra. Am o relatie de patru ani, de doi ani logodnicul meu si cu mine locuim impreuna. Inainte de a o cunoaste pe mama lui, instinctiv, din solidaritate cu soarta femeilor in general, ii luam apararea in fata logodnicului meu de fiecare data cand avea ceva de spus impotriva ei. Dar cand am cunoscut-o mi-am dat seama k am gresit enorm si k avea sa imi devina cel mai crud si ravoitor dusman, desi se crede o femeie foarte evlavioasa. M-am stresat cumplit cand urma sa o intalnesc pt prima data, ma tot intrebam cu ce sa ma imbrac, cu ce sa ma duc, doar nu puteam sa vin cu mana goala?! Efectiv, m-a tratat cu spatele, aproape k nici nu mi-a vorbit atunci, nu m-a intrebat nici cum ma cheama, dorind sa imi arate cat de putin contez eu pentru familia sau pentru baiatul ei. M-am simtit penibil si mi-am jurat k nu mai trec niciodata pe acolo, dar, de dragul lui, am trecut cu vederea totul. Eram studenta si cu fiecare ocazie, de 1 martie, de zilele ei (k erau mai multe), nu veneam niciodata cu mana goala, desi poate pe atunci era pt mine un efort financiar, pentru a-i cumpara ei si fiicei ei bijuterii de 8 martie, nu i-am cumparat nimic mamei mele. Niciodata nu am inteles exact ce imi reproseaza, pe atunci nu am contrazis-o cu nimic, am aprobatat-o in orice prostie, nu sunt o persoana usuratica, fiul ei a fost singurul meu prieten, nu sunt cu nimic mai prejos de conditia lor, ba dimpotriva, si cu toate acestea a incercat permanent sa ne faca rau. Noi nu mai aveam nici un weekend al nostru, in permanenta o duceam pe la fel de fel de biserici unde ea se ruga sa ne despartim. Mi-a spus lucrul asta in fata si eu nu am ripostat nimic de rusinea ei. Inainte de licenta, urma sa ne logodim, a gasit ea un motiv si lucrul asta nu s-a mai intamplat atunci, iar in perioada examenelor finale eu am facut o cadere de calciu si l-am rugat pe viitorul meu logodnic sa stea cu mine, sa nu se mai duca cu ea undeva la tara. Atunci m-a dat afara din casa, cum adica indrazneam eu sa i subminez autoritatea absoluta?! A fost o perioada cumplita, el nu stia ce sa faca si, fiind confuz, dimineata imi spunea k se muta cu mine, iar seara nu ma mai cunostea. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu din cauza mamei lui. Apoi, in toamna aceea, ne-am mutat impreuna, numai k scandalurile din cauza ei au continuat, nu voi uita niciodata cum, intr-un decembrie, in apropierea Craciunului, m-a batut pentru k trebuia sa se duca sa ia porcul de la tara, iar eu nu aveam ce sa caut acolo, la bunicii lui, caci s-ar fi suparat maica-sa. Am iertat atunci. Acum n-as mai face acelasi lucru. Daca as putea da timpul inapoi, i-as raspunde cu aceeasi moneda. Si m-am impacat cu ea, crezand k lucrurile se vor schimba, dar sa nu va imaginati asta. Cand ne-am luat masina, ea a inceput cu fel de fel de intrigi. Cu mine se purta groaznic, iar pe el il slugarea in fel si chip. De sarbatori, am zis eu, in prostia mea, sa mergem pe la parintii lui. Si, in afara faptului k s-a uitat la mine numai cu coada ochiului, sa vada cate kg mai am, n-a facut altceva decat sa ma ignore. Cand am vrut sa plecam, a inceput sa urle si m-a dat afara din casa pentru a doua oara. I-am zis sa stea linistita k nu i mai trec pragul. Eu una am incetat orice relatie cu ea pe veci. Nu pot sa va ascund k am ajuns sa o urasc si ma simt teribil de vinovata pentru asta. Pana acum nu am simtit niciodata ceva atat de urat pentru cineva. Ma consider nedreptatita si singura explicatie pe care am gasit-o ar fi gelozia ei. Recunosc k i-am spus si lui sa inceteze raporturile cu ea, dar fireste el se ascunde de mine, iar eu ma mai fac k nu vad. Nu mi se pare in regula, am indurat multe certuri cumplite si batai din cauza ei si va sfatuiesc sa nu faceti la fel, pur si simplu nu merita. Cu toate astea nu pot scapa de sentimentul de vinovatie k i-am interzis sa mai aiba de-a face cu ea... Pe el inca il iubesc foarte mult, in pofida a tot, dar ma intreb destul de des daca solutia nu ar fi sa ii redau baiatul, de care oricum nu ii pasa prea tare (cam toata viata s-a purtat urat cu el, considerandu-l vinovat pentru esecul ei in casnicie si umilindu-l permanent in fata altora), dar fata de care vrea sa isi impuna autoritatea si suprematia din orgoliu, si sa imi vad de viata mea. Mi-e foarte greu sa iau o decizie si in sinea mea inca mai sper intr-o minune.

Postat pe 3 Septembrie 2008 15:53
aoleu..super naspa...da sincer,atunci cand te`a dat a doua oara afara din casa as fi batut`o mar,si cu el as fi rupt orice legatura!stiu ca iti este greu sa te gandesti ca din cauza ei sa te desparti de el?si eu simt la fel si imi e la fel de greu sa ma gandesc la asta..unii se despart ca se bat,ca se inseala,ca sunt alcoolici,ca sunt nebuni,iar noi din cauza unor nebune,unor demente,unor panarame de mame.sigur,mai mult ca sigur astfel de specimene nu meritau sa fie mame..nu stiu sa fi mame..sunt femei care se chinuie sa aiba copii,nu reusesc,si brutele astea fac...nu stiu..eu una nu stiu ce sa fac...nu stiu ce sa te sfatuiesti sa faci,vei stii singura la momentul potrivit...succes
For_life
Postat pe 3 Septembrie 2008 17:34
au maaare infuenta.asta a trebuit,poate,sa o vad,ca sa incep sa fiu mai selectiva cand e vb de baieti.Tot felul de "glume"si apropo-uri din partea ei.cum ari fi:ce sa faci tu in viata"( = esti o ratata,nu esti tu de baiatu meu...).plus ca..desi nu s-a uitat ea la fundul meu ca sa spuna ca nu am fost virgina cand am fost cu el...si partea cea mai proasta e ca el a aplecat urechea la tampeniile spuse de ma-sa,aia care uneori imi da impresia ca nici nu il iubeste,la cat de mult il manevreaza.
floryna87
Postat pe 3 Septembrie 2008 19:02
DRAGII MEI!


SUNT SI EU FEMEIE,SI CITESC ACESTE RINDURI PE CARE LE SCRIETI AICI SI MI SE PARE CEVA TOTUSI ILOGIC CHIAR DACA UNELE DINTRE NOI SUFERA DIN CAUZA UNEI SOACRE,EVIDENT SI EU SI TOTUSI NU URASC MAMA IUBITULUI MEU,CHIAR NU PORT RANCHIUNA CACI DACA STATI SI VA GANDITI BINE,DACA ACESTE FEMEI N-AR FI EXISTAT ACUM PE CINE L-ATI FI IUBIT?OARE O MAMA NU MERITA SA FIE RESPECTATA DEOARECE A CRESCUT UN FIU PENTRU NOI?ESTE DE INTELES DACA UNEORI SUNT INGRIJORATE,DAR SI VIRSTA LOR MAI CONTRIBUIE LA O NERVOZITATE ,DAR NU ATI AUZIT DE CLIMAX?EU SUNT D EPARERE SA NU URITI PE NIMENI DEOARECE SI NOI VOM AVEA COPII SI ESTE ATIT DE NORMAL CA SA NE FACEMI GRIJI PENTRU ELE!EU CRED CA CU IUBIRE SI CU RABDARE POTI FACE SI DIN DRAC UN INGER!IA INCERCATI SA VA GANDITI SI LA MAMA SOACRA NU NUMAI LA VOI!CATI DINTRE VOI INTREABA,MAMA AI DE MANCARE?DE CE AI NEVOIE?AI TU MAMA O HAINA IN CE SA TE IMBRACI?CUM TE SIMTI MAMA SOACRA?IUBIREA ESTE UN LUCRU SFINT,CEVA CARE O DARUISETI FARA SA ASTEPTI NIMIC DACA AI DAT DIN INIMA;INCERCATI SA VA IUBITI SI IMPACATI-VA CU SOACRELE VOASTRE CACI SA NU CREADA NIMENI DINTRE VOI CA ACEST LUCRU NEGATIV NU SE VA INTOARCE INAPOI ASUPRA VOASTRA INTR-O BUNA ZI!SI STITI DIN PARTEA CUI LE VETI PRIMII INAPOI?DIN PARTEA SOTULUI IUBIT,CACI SINGELE APA NU SE FACE,SI NU-L INDEPARTATI PE MAMICIILE DE FIUL LOR,BA MAI MULT AJUTATI SI SPRIJINITI DEOARECE NOI SUNTEMI MAI TINARI SI ELE AU NEVOIE DE NOI!IUBITI-VA MULT!
raziela
Postat pe 3 Septembrie 2008 21:12
ai dreptate raziela...e si asta de studiat..nu ca nu am facut cadouri,neconditionate,cu draga inima.nu`i voi propune niciodata iubitului meu sa uite de mama sau sora lui,dar sa contez si eu,sa am dreptu la parare,sa mi se scuteasca suferintele,sa fiu si eu intrebata daca imi doresc ceva!ea l`a facut indradevar,dar dc l`a crescut pana acum bine cum zice ea..si e educat intradevar,nu ca sa invete si el,sa aiba o familie,sa iubeasca o femeie care il iubeste la fel etc...sau mai intai o aduci la mine sa`ti zic daca e buna sau nu...nush de ce dar mereu certurile soacra-nora incep dupa o casatorie,dupa oficializare unei relatii,atunci cand ii fur baiatul sa ne mutam impreuna..pana acum e fost totul super..stateam de vorba noptea tarziu impreuna,mancam,ieseam etc..nu fac un caz din asta...nu ma mai vait..am renuntat de mult,ca ce`o fi o fi,dar asa ca fapt...sunt doar curioasa,si o sa raman curioasa,sunt constienta,ca nu va fi niciodata situatia asta explicata in nici un dictionar...pup
For_life
Postat pe 4 Septembrie 2008 01:06
Oricat ai vrea sa fii de obiectiva cand e vorba de copii tai nu ai sa reusesti,nu condamnati atat de usor cand nu sunteti in cauza.Eu am 2 baieti cuminti si respectuosi,pentru care as face orice sa le fie bine,daca nurorile mele ii vor iubi macar jumatate din cat ii iubesc eu ma declar multumita.Dorinta mea cea mai mare este sa nu locuim impreuna din momentul in care se casatoresc,de aici toate conflictele.Relatia mea cu baietii mei este una normala,zic eu,daca as fi avut fete poate ar fi fost la fel,copii tot copii raman si cand te gandesti cu cat greu ii cresti nu prea iti convine sa vezi ca-si bat joc altii de ei,fie chiar sotia sau soacra.E adevarat ca relatia soacra-ginere a una mai usoara decat cea soacra- nora,sper sa fiu prietena cu nurorile mele si ma repet fara a imparti aceiasi locuinta.
babalica
Postat pe 4 Septembrie 2008 08:44
indiferent cum stau lucrurile, nu este normal ca parinte sa transformi propriul copil, fie el baiat sau fata, intr-o obsesie si posesiune!Fiecare trebuie sa-si vada de viata lui , o lege nescrisa insa fireasca, pe care toti o urmam.
Si eu am avut un prieten, ce-i drept nu mult, doar 2 ani, care avea o mama deosebit de speciala.Cand nu era beata, in putinele momente de acest gen, se implica cat putea de puternic pentru a ne destrama relatia.Nu am vrut niciodata sa ma cert cu ea, am evitat-o pe cat posibil, insa ea niciodata nu a ratat ocazia de a-mi arata cat de mult ma ura!Pe ce motiv:eram mai mare cu 4 ani decat fiul ei...
Spre final m-a tinut chiar si in fata usii, pretinzind ca fiul ei nu este acasa atunci cand am dorit sa discut cu el.
Si cu toate acestea nu am regretat nimic.La scurt timp am castigat o bursa in Suedia, am ramas la studii aici si imi este foarte bine.Am lasat in tara un barbat ingropat in datorii bancare, incapabil de a-si asuma raspunderi , inclusiv aceea de a recunoaste ca iubesti pe cineva!
Cu alte cuvinte,,,asemenea tentative de barbati, cum spunea cineva mai sus, nu merita nici un strop de atentie!
laviniamariad
Postat pe 4 Septembrie 2008 10:37
Buna!
As vrea sa-mi povestesc si eu experienta cu a mea "soacra". Sunt impreuna cu logodnicul meu de vrea 5 ani si suntem logoditi de doi ani. Dupa facultate m-am angajat, cu ajutorul soacrei, la o firma unde m-am integrat foarte bine si lumea era foarte multumita de mine, datorita muncii mele si mai putin a felului in care ajunsesem acolo. Eram mana dreapta a sefei mele, care era prietena soacrei ... Si mi-a mers bine acolo jumatate de an, cand sefa mea mi-a propus sa merg la o alta firma, la un salariu mai mare, pe care nu l-as fi luat daca ramanea langa ea, din motive care nu tineau de ea. M-a trimis la firma unui prieten de-al ei care a fost dispus sa imi dea salariu dublu, pe care altii in domeniu il iau dupa ani de munca. Adevarul e ca ma descurc in ceea ce fac ... Inainte sa plec sefa mi-a sa oferit sa-mi fie nasa de cununie. Eram extrem de bucuroasa, toate imi mergeau bine: avea un serviciu bine platit, imi gasisem nasi, toata lumea era fericita pentru mine ... stabilisem data la restaurant ... Dar cu 2 luni inainte de nunta "soacra" i-a spus logodnicului meu ca ii da orice numai sa renunte la "prostia" cu nunta cum ii zicea ea, iar mie mi-a spus ca nu ne mai ajuta cu banii pentru nunta. (mentionez ca initial ea se oferise sa ne ajute cu tot). Deci ramasesem singura ... pentru ca al meu logodnic a fost de acord cu ea, ca nu merita sa facem nunta ... Si nu am mai facut. Partea cea mai grea pentru mine a fost faptul ca m-au dezamagit (al meu logodnic si mama lui). Acum cu ea am o relatie destul de rece, vorbim atat cat sa nu ne evitam, iar cu el incerc sa ma inteleg ca inainte. Mentionez ca el vrea sa se casatoresca cu mine, dar nu vrea nunta cu invitati, petrecere ... pentru ca mama lui a avut grija sa-l faca sa nu-si doresca. Partea cea mai dureroasa pentru mine a fost ca el nu m-a sprijinit pe mine in planurile noastre ... ci a facut cum a vrut ea ...
diana2324
Postat pe 4 Septembrie 2008 10:53
E adevarat k unele mame de baieti sunt acre, dar mama iubitului meu este o femeie cu picioarele bine infipte in pamant, de treaba si comunicativa . Ma inteleg bine cu ea. Niciodata nu m`a lingusit.Chiar nu se poate regasi in ce ati povesti voi. Nu se preface si nici nu e o scorpie. Altfel, nu m`ar mai lauda familiei, in special, iubitului meu
DolceGinu
Postat pe 4 Septembrie 2008 11:48
babalica,"daca nurorile mele ii vor iubi macar jumatate din cat ii iubesc eu ma declar multumita",dar nu va ganditi ca aici este o mare diferenta intre iubiri?Se poate da nurorile sau viitoarele nurori sa ii iubesca la fel sau chiar mai mult...iubirea de mama nu are legatura cu iubirea dintre doi parteneri..iubirea de mama se manifesta prin gesturile grijuli,prin vorbe dulci(pe care mamele le folosesc),prin educare,etc...iar acea iubire dintre cupluri este mai profunda,intervine si sexu,credeti sau nu credeti dar sexul alimenteaza mult iubirea dintre cei doi,cuvintele de dragoste adresate ale nurorii ajung mult mai repede la inima lui,pt ca sunt diferite,el intelege atfel aceasta iubire...si cred ca ar trebui ca soacrele sa fie de fapt fericite ca baietii lor sunt educati,si ca isi respecta sotia/iubita,nu bate nu jigneste nu o barfeste,e atent,dragut,sensibil,fericit,etc..Oricum ar fi,nu este treaba voastra,a soacrelor,chir de baieti sau de fete,sa va dati cu parerea despre sotia/iubita baiatului/fetei d-stra..fi`ti sigura ca isi vor dea seama singuri...nu aveti dreptu sa va bagati,pt ca de cele mai multe ori gresiti,si habar nu aveti ce este in acea casa,certuri din cauza ideilor eronate care le au copiii d-stra in minte,si habar nu aveti suferinte celuilalt,care le suporta,care plange,care se roaga de ai vostrii sa inceteze,astea nu le vede nimeni...Eu daca voi fi mama de baiat,ca soacra nu voi calca in casa copilului meu la inceputul unei relatii...au nevoie de intimitate..de comunicare..ce sa caut acolo..voi merge doar daca vor avea nevoie de mine,in rest casa mea va fi si a lor...Dar e ciudat cum nu reusiti sa va ganditi si la cealalta parte a unui cuplu...doar baiatul meu,fetita mea,e las ca nu a batut`o tare,las ca ii trece...mi`e groaza sincer de superficialitatea unora!
For_life
Postat pe 4 Septembrie 2008 12:23

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
de ce nu ma cere in casatorie? 42 De la: tematoare 2 Iulie 2010 04:07
Drama falsã a femeii de 30 ani 29 De la: sadora 27 August 2009 20:53
Pentru viitoarele mirese... 6 De la: andrea28 12 Februarie 2010 15:28
ce se poate spune despre o persoana care viziteaza cluburile de swingers? 62 De la: gabriela33 14 Septembrie 2015 18:20
cu 9 luni inainte de nunta, am aflat ca logodnicul meu avea sotie din 2009 si un copil din "flori" 11 De la: kudika_1018613 11 Noiembrie 2016 20:41