povestioare ...

Subiect nou
Alege alt forum  
Voteaza:
Rating curent povestioare ...: (4.6 din 38 voturi)
 
Pagini: << 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 >> Sari la pagina:
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

clar... va mai trebuie un calculator...
Fosta membra Kudika.ro
hai sa bem o cafea,daca ai timp
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

hai..
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Felicitari pentru subiectul propus. Este de departe cel mai interesant si plin de invataminte. Cum sunt noua aici nu am citit mult dar recuperez eu cu siguranta zilele urmatoare. Multa inspiratie celor care postati aici si nu numai. Pana acum
Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra Kudika.ro
De la: Aby_11, la data 2008-08-25 06:27:01Felicitari pentru subiectul propus. Este de departe cel mai interesant si plin de invataminte. Cum sunt noua aici nu am citit mult dar recuperez eu cu siguranta zilele urmatoare. Multa inspiratie celor care postati aici si nu numai. Pana acum

Ma bucur ca iti plac,sper sa ai timp sa le citesti pe toate. Intr-adevar sunt extraordinare!
Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra Kudika.ro
Un porcusor a scapat din tarcul sau si a pornit sa colinde prin lume. A nimerit intr-o ograda aratoasa,chiar langa drumul de tara.S-a dus in spatele grajdurilor si mare i-a fost fericirea cand a gasit o baltoaca mocirloasa in care s-a scufundat cat ai zice peste.Dupa joaca I s-a facut foame asa ca a cautat prin gunoaie mancand tot ce se gasea.Si pt ca nimeni nu parea sa fie acasa,s-a plimbat tacticos prin curte scormonind pamantul din gradinile ingrijite si dintre straturile de flori pictate parca de un artist.Cand,in sfarsit,s-a intors la ferma,gainile l-au rugat nerabdatoare sa povesteasca tot ce i s-a intamplat fara a scapa nici macar un amanunt.
,,Te-ai uitat pe geamul conacului? Ce ai vazut acolo? Spune,spune!”,intrebara ele in cor.,,Am auzit ca sunt camere uriase,tapiserii,mobile minunata si tablouri pictate de cei mai mari maiestri iar aurul si argintul sclipesc peste tot”.
,,Nu am vazut nimic de felul asta”,grohai nedumerit porcusorul.
,,Nu era decat gunoi,mocirla si praf cat vedeai cu ochii”.

Morala

Nu vom gasi niciodata altceva decat lucrul asupra caruia ne concentram atentia.Indiferent daca gandesc ca lumea in care traiesc este plina de bogatie si oportunitati sau este numai mizerie si disperare,am dreptate.Este asa cum ma GANDESC EU ca este.
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

buna dimineata si bine v-am gasit, doamne ce-mi plac povestioarele, cu talc dar pentru suflet,si inca mai am de citit de comentat nu prea o fac dar de citit cu cel mai mare drag si pentru toti cei ce au scris aici , din partea mea zeci de ....cu drag
Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra Kudika.ro
supermiki felicitari pt idee!

www.theinterviewwithgod.com/
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Erau doi barbati, amandoi grav bolnavi, care se aflau in aceeasi incapere a unui spital. Desi era o camera mica, avea o fereastra ce dadea afara, spre lume. Unuia dintre barbati i s-a permis sa se ridice din pat cate o ora la fiecare amiaza; patul sau era in apropierea ferestrei. Dar celalalt trebuia sa-si petreaca tot timpul intins. In fiecare dupa-amiaza, cand omul de langa fereastra era ridicat, isi petrecea vremea descriindu-i celuilalt ce vedea afara. Fereastra dadea spre parc, unde se afla un lac. Pe apa se vedeau rate si lebede, iar copiii veneau sa se joace. Tineri indragostiti mergeau mana in mana sub copaci. Erau flori si pajisti, iar in spate, dupa liziera, era o vedere minunata a conturului orasului. Omul care zacea lungit ii asculta pe celalalt descriindu-i toate acestea si se bucura de fiecare minut. Descrierile prietenului sau l-au facut sa simta ca traieste. Apoi l-a lovit gandul: de ce omul de langa fereastra sa se bucure de toata placerea de a vedea ce este afara si el nu? Se simti rusinat, dar gandul nu-i dadea pace. Intr-o noapte, celalalt om s-a trezit brusc tusind si sufocandu-se. Bajbaia cu mainile dupa butonul de urgenta si nu-l gasea. Colegul sau a privit tacut pana cand nu i-a mai auzit sunetul respiratiei. Dimineata, sora il gasi mort si indeparta in liniste trupul din incapere. Imediat ce gasi momentul potrivit, cel ramas ceru sa fie mutat in patul de langa fereastra. Dorinta i-a fost indeplinita. In minutul in care infirmiera parasi camera, se ridica pe un umar cu mare greutate si durere si se uita pe fereastra: dadea spre un zid alb...---------fereastra vietii!!!!!!!!
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Privind prin gaura din perete,un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet:

"Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada
ca in pachet era o capcana pentru soareci.

Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce
vazuse.
"Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in
casa!"

Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus: "Domnule soarece, iti
pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar
nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta
informatie".

Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: "Este o capcana pentru
soricei in casa!"
Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: "Regret domnule soarece, nu
pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca
esti in rugaciunile mele viitoare"

Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: "Este o capcana pentru
soricei in casa!"
Vaca i-a raspuns: "Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar
in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici
un fel."

In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si
s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit
un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului
se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a
vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta
o muscase.

Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra
mare.

Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui,
asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina.

Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea.

Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani
fermierul taie si porcul.

Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La
inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a
sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.

Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete...

Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca
cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca
unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol.
Raporteaza abuz de limbaj
iris_4_ever Avatarul lui iris_4_ever

6666 mesaje
Membru din: 15/07/2008
Oras: bucuresti

Continui sa citesc si sa ma minunez cu fiecare povestire citita povestea cu paradigma ....e geniala.

Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Un pescar întinde în mare o plasă. Dar marea-i otrăvită. El prinde, de aceea, numai mortăciuni. Vietăți marine se holbează in vid, având întipărit pe chip semnul sfârșitului! Pescarul este disperat, dezgustat! La un moment dat, el observă o aripă mișcându-se în năvod, vede pasărea... o scoate din năvod și luând-o cu sine acasă, o îngrijește. Fiind sărac lipit, el îi va da drumul în larg zburătoarei, după ce s-a vindecat, întrucât nu are cu ce s-o întrețină. După o vreme, pasărea se întoarce cu un pește viu în plisc!

Tâlcuirea alegoriei în cheia misticii creștine

Pescarul este omul, plasa este mintea, iar marea semnifică creația cu valurile memoriilor ei din inima omului. Mortăciunile sunt, în acest spațiu alegoric, memoriile decăzute, pervertite, sau antimemoriile păcatului. Starea de disperare sau dezgust a pescarului simbolizează însăși lepădarea de sinele fals al memoriilor întunecate, pocăința celui ce-și pogoară, ce-și închină mintea în adâncul inimii și află domnind peisajul dezolant al stricăciunii și morții.
Raporteaza abuz de limbaj
supermiki Avatarul lui supermiki

940 mesaje
Membru din: 19/07/2008
Oras: sibiu

De la: iris_4_ever, la data 2008-08-25 12:59:31Continui sa citesc si sa ma minunez cu fiecare povestire citita povestea cu paradigma ....e geniala.



- Ceea ce este mai iteresant este ca nu este o poveste ... ce am descris este chiar un exeriment real facut de niste cercetatori ...
Raporteaza abuz de limbaj
Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...
iris_4_ever Avatarul lui iris_4_ever

6666 mesaje
Membru din: 15/07/2008
Oras: bucuresti

De la: supermiki, la data 2008-08-25 13:13:18
De la: iris_4_ever, la data 2008-08-25 12:59:31Continui sa citesc si sa ma minunez cu fiecare povestire citita povestea cu paradigma ....e geniala.



- Ceea ce este mai iteresant este ca nu este o poveste ... ce am descris este chiar un exeriment real facut de niste cercetatori ...


Tocmai de aceea este interesant.
E adevarat ca ne tragem din maimute dar si mai adevarat este ca avem alte asteptari de la om , omul cica ar fi mai inteligent decat maimutele dar de multe ori ne comportam la fel ca ele .

SI noi facem la fel ,in viata de zi cu zi sau chiar aici pe forum , ajungem la paradigme fara sa stim de ce ......
Raporteaza abuz de limbaj
supermiki Avatarul lui supermiki

940 mesaje
Membru din: 19/07/2008
Oras: sibiu

- asa este ... dar ce bine ar fi daca cei care (putini totusi!!) ... deci cei care citesc povestioarele ... le-ar si prinde talcul ... le-ar si intelege siii ... mai mult le-ar si aplica in viata de toate zilele ... oare cum ar arata lumea atunci? ...
Raporteaza abuz de limbaj
Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...
supermiki Avatarul lui supermiki

940 mesaje
Membru din: 19/07/2008
Oras: sibiu

povestioara pe care v-o pregatesc azi este tot despre paradigme ... dar dar mai astept un pic ...
Raporteaza abuz de limbaj
Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Povestea clopotelor de vant

Se povesteste ca odata, demult, traia retras in muntii din China un maestru.

Era vesel tot timpul, le zambea tuturor celor care ii ieseau in cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind sa afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a intrebat intr-o zi:

- Maestre, de unde acest zambet continuu pe chipul tau?
- De la clopoteii de vant, raspunse maestrul.
- Cum asa?
- De fiecare data cand suna clopoteii de argint de la poarta mea, ma cuprinde o bucurie fara margini! Inseamna ca vine cineva… Si sosirea cuiva, fie si doar a vantului, ma umple de fiecare data de fericire…


Gandind ca ar avea in ei ceva magic, intr-o noapte elevul hotari sa fure clopoteii. Ii duse in casa lui, ii aseza la poarta si astepta ca miracolul sa se produca. Dar nu simti nimic cand acestia sunara… Ba mai mult, dupa o saptamana sunetul clopoteilor incepu sa il enerveze din cale afara!

Cand totul deveni insuportabil, cuprins de remuscari, se duse inapoi la maestrul sau sa-i inapoieze clopoteii. Isi ceru de nenumarate ori iertare, si cand fu sigur ca maesrul l-a iertat, ii puse intrebarea care il framanta:

- De ce la mine nu se intampla nimic atunci cand suna clopoteii? De ce nu apare bucuria pe care o vad la tine?
- Dragul meu, ii raspunse maestrul, unde ai asezat tu clopteii?
- La poarta casei mele, maestre!
- Ei, vezi? Trebuia sa-i asezi la poarta sufletului tau…

Raporteaza abuz de limbaj
supermiki Avatarul lui supermiki

940 mesaje
Membru din: 19/07/2008
Oras: sibiu

- Super ...
Raporteaza abuz de limbaj
Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...
Fosta membra Kudika.ro
Un barbat a intrat intr-un bar si s-a indreptat direct catre barman
,,Aveti ceva care sa vindece sughitul?”l-a intrebat pe barman.Fara sa scoata un cuvant,barmanul s-a aplecat sub bar,a luat o carpa uda si l-a lovit pe barbat peste fata.
,,Hei!Care este idea?” a spus barbatul zapacit.
Barmanul zambi.,,Ei bine,acum nu mai sughiti,asa este?”a intrebat el.
,,Dar nici nu am sughitat vreodata,”i-a raspuns barbatul.
,,Doream ceva care sa o vindece pe sotia mea.Ea se afla in masina.”

Ati tras vreodata concluziile inainte ca toate datele problemei sa va fie enuntate?
Raporteaza abuz de limbaj
Anissia27 Avatarul lui Anissia27

391 mesaje
Membru din: 7/11/2007
Oras: timisoara

le-am citit pe toate... sunt superbe, ma simt ca in odaia bunicii, ea imi istorisea astfel de povestiri.
am scris si eu una cu ceva ani in urma... promit ca, maine, cand vin la birou, sa o scriu:) felicitari supermiki,
sincere felicitari ptr initierea unui astfel de subiect!
Raporteaza abuz de limbaj
Oana 2704
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

DESPRE GESTURILE MARUNTE....


Acum douazeci de ani lucram ca si taximetrist ca sa ma intretin. Cand am ajuns , la 2:30 AM, cladirea era acoperita in intuneric, doar cu exceptia unei singure lumini la o fereastra de la parter...

In asemenea circumstante, multi taximetristi ar claxona o data sau de doua ori, ar astepta un minut si apoi ar pleca. Dar am vazut prea multi oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport. Daca nu mi se parea un pericol, intotdeauna mergeam la usa.

Deci am mers si-am batut la usa. " Doar un minut" raspunse o voce firava, a unei persoane mai in varsta. Auzeam ceva fiind tras de-a lungul pardoselii. Dupa o pauza lunga, usa s-a deschis. O femeie mica de statura, in jur de vreo 80 de ani statea in fata mea. Purta o rochie colorata si o palarie mare cu un material de catifea prins pe ea, ca si o dintr-un film din anii '40.

Langa ea era o valiza mica de nailon. Apartamentul arata ca si cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearsafuri.

Nu gaseai nici un ceas pe pereti, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi. Intr-un colt era un panou plin cu poze peste care era pus un suport de sticla.

"Ati putea sa imi duceti bagajul pana la masina?"zise ea.

Am dus valiza la masina si apoi m-am intors sa sa o ajut pe femeie. Ea m-a luat de brat si am mers incet spre masina. A continuat sa-mi multumeasca pentru amabilitatea mea.

"Nu e mare lucru" I-am zis eu. " Doar incerc sa-mi tratez pasagerii in felul in care as vrea ca mama mea sa fie tratata"

" Oh, sunteti un baiat asa de bun!" zise ea.

Cand am intrat in masina, mi-a dat o adresa, si apoi m-a intrebat: " Ai putea sa conduci prin centrul orasului?"

"Nu este calea cea mai scurta" am raspuns eu rapid.

" Oh, nu conteza" spuse ea. " Nu ma grabesc. Eu acum merg spre azil...".

M-am uitat in oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scanteitori... " Nu mi-a mai ramas nimeni din familie..." a continuat ea." Doctorul spune ca nu mai am mult timp..." In tacere am cautat ceasul de taxare si l-am oprit.

"Pe ce ruta ati vrea sa merg?" Am intrebat.

Pentru urmatoarele doua ore am condus prin oras. Mi-a aratat cladirea unde odata ea lucrase ca si operator pe lift. Am condus prin cartierul unde ea si sotul ei au locuit cand erau proaspat casatoriti. M-a dus in fata unui magazin cu mobila care odata fusese o sala de bal unde obisnuia sa mearga la dans pe vremea cand era fata. Cateodata ma ruga sa opresc in fata unor cladiri sau colturi de strada si sa staau cu ea acolo in intuneric, contempland in tacere.

Cum prima aluzie de soare sa aratat pe orizont, mi-a spus dintr-odata:

"Sunt obosita... Hai sa mergem."

Am condus in tacere spre adresa pe care mi-o daduse.

Era o cladire ieftina, ca si o casa mica , cu un drum de parcare care trecea pe sub o portita. Doi oameni au venit spre taxi cum am si ajuns acolo. Erau ateniti si concentrati aspura fiecarei miscari pe care o facea femeia. Am deschis portbagajul si am dus micuta valiza pana la usa . Femeia fusese deja asezata intr-un scaun cu rotile.

"Cat va datorez?" a intrebat ea, in timp ce-si cauta portmoneul.

"Nimic" am zis eu.

" Dar trebuie si tu sa te intretii."

"Nu va faceti griji...sunt si alti pasageri" am raspuns eu.

Aproape fara sa ma gandesc m-am aplecat si i-am dat o imbratisare. Ea m-a strans cu putere..

" Ai facut unei femei in varsta un mic moment de bucurie" spuse ea. " Multumesc."

I-am strans mana si apoi am plecat in lumina diminetii.

In spatele meu, o usa se inchisese... Era ca si sunetul de incheiere a unei vieti... Nu am mai luat alti pasageri in tura aceea de lucru. Am condus pierdut in ganduri... Pentru restul zile de-abia puteam vorbi.

Ce ar fi fost daca femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist manios, sau unul care ar fi fost nerabdator sa-si termine tura?...

Ce-ar fi fost daca as fi refuzat sa iau comanda, sau doar sa claxonez o data si apoi sa plec?..

Uitandu-ma in urma. nu cred ca am facut ceva mai important in intreaga mea viata. Suntem conditionati sa credem ca vietile noastre se invart in jurul unor momente marete.

Dar adesea aceste momente marete ne iau prin surprindere- frumos impachetate in ceea ce altii ar considera ceva putin, ceva neinsemnat.

OAMENII S-AR PUTEA SA NU-SI AMINTEASCA EXACT CEEA CE AI FACUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA ISI VOR AMINTI CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA!!!

Viata aceasta s-ar putea sa nu fie petrecerea pe care o speram, dar cat timp suntem aici putem de asemenea sa dansam. In fiecare dimineata cand imi deschid ochii, imi spun:" Ziua de azi este o zi speciala!"

Amintiti-va asta, prietenii mei: nu ne mai putem intoarce niciodata inapoi, acesta e singurul spectacol pe care il jucam.

Trateaza oamenii in felul in care ai vrea TU sa fii tratat !!!!!!!!!!
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Nu vei mai privi o ceasca de cafea la fel...



O tanara a mers la mama ei si i-a povestit despre viata sa si despre lucrurile grele pe care le are de infruntat. Nu mai putea, vroia sa se dea batuta. Se saturase sa se tot lupte si sa se chinuie. Se parea ca ori de cate ori reusea sa rezolve o problema, alta noua isi facea aparitia.

Mama ei o duse in bucatarie. A umplut 3 vase cu apa si le-a pus pe fiecare la foc. In scurt timp apa din ele a inceput sa fiarba. In primul vas a pus morcovi, in al doilea oua, iar in ultimul vas cafea macinata. Le-a lasat sa fiarba fara sa scoata nicio vorba.

Dupa 20 minute a oprit focurile. A pescuit morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos afara ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a scos cu un polonic si cafeaua si a pus-o in al treilea bol.

Intorcandu-se spre fata ei a intrebat-o:
"Spune-mi ce vezi?"

"Morcovi, oua si cafea", a raspuns ea.

Mama ei a adus-o mai aproape si a rugat-o sa ia morcovii in mana si sa-i spuna ce simte. Fata a facut ce i se ceruse, si a remarcat ca acestia sunt moi. Apoi mama ei a rugat-o sa ia un ou si sa-l curete de coaja. Facand aceasta, fata a observat ca oul este acum tare. In final, mama a rugat-o sa sorbeasca din cafea. Fata zambind a savurat o inghititura din cafeaua cu o aroma imbietoare.

Curioasa, a intrebat-o pe mama ei: "Ce inseamna toate acestea, mama?"

Mama ei i-a explicat ca toate cele 3 lucruri au avut parte de aceeasi adversitate, apa fiarta. Fiecare dintre ele a reactionat insa diferit.



Morcovii au fost la inceput tari, puternici si neinduplecati. Dar apa fiarta i-a inmuiat si au devenit slabi.

Oul a fost fragil. Coaja lui subtire i-a protejat lichidul interior, dar dupa ce a fiert continutul sau s-a intarit.

Boabele de cafea macinate au fost unice. Dupa ce au fost fierte, ele au schimbat apa.


"Care dintre ele esti tu?" si-a intrebat fiica. "Cand adversitatea bate la usa ta, tu cum raspunzi? Esti un morcov, un ou sau un bob de cafea?"

Gandeste-te si tu: Care sunt eu?


Sunt morcovul care pare puternic, dar durerea si adversitatea ma fac sa imi pierd puterile, sa devin fragil.

Sunt oul care porneste la drum cu o inima maleabila, care se schimba cu caldura? Am un spirit fluid care dupa o moarte, o despartire, probleme financiare sau alte greutati se aspreste? Exteriorul meu e mereu acelasi, dar in interior zace o inima impietrita?

Sau sunt precum boabele de cafea? Atunci cand apele devin fierbinti reusesc sa schimb situatiile din jurul meu si sa dau tot ce am mai bun din mine?


In timpurile in care intunericul si esecurile primeaza, te poti ridica la un alt nivel? Cum faci fata adversitatii? Esti un morcov, un ou sau o boaba de cafea?

Poate ca ai parte de destula bucurie care sa te faca dulce, de suficiente incercari care sa te faca puternic, de suficienta tristete care sa te faca uman si de suficienta speranta ca sa te faca fericit.

Cei mai fericiti oameni nu au neaparat cel mai bun sau cel mai mult din toate; dar ei stiu sa beneficieze din plin de tot ceea ce le apare in cale. Cel mai luminos viitor va avea intotdeauna la baza un trecut uitat, nu poti inainta in viata pana cand nu lasi la o parte esecurile si suferintele din trecut.

Atunci cand te-ai nascut, tu plangeai si toti cei din jurul tau radeau. Traieste-ti viata astfel incat la finalul ei tu sa fii cel care rade si toti cei din jurul tau sa planga.

Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul si- asa era batran, iar ca fantana, oricum secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. El a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei. Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei. Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu. Taranul privi in adincul fantanei si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui. In curand, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi frematind...

Viata va arunca poate si peste tine cu pamint si cu tot felul de greutati...
Insa, secretul pentru a iesi din fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas inainte. Putem iesi din adancurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti. Foloseste pamantul pe care ti-l arunca peste tine ca sa mergi inainte. Aminteste-ti de cele 5 reguli pentru a fi fericit:

1) Curata-ti inima de ura, frica, egoism;
2) Scuteste-ti mintea de preocupari inutile;
3) Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa;
4) Daruieste mai mult si asteapta mai putin;
5) Iubeste mai mult si ... scutura-te de pamant, pentru ca in viata asta, tu trebuie sa fii solutia, nu problema.
Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra Kudika.ro
Aceste randuri au fost scrise in memoria lui Rose.
//"Spuse:
- Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez? Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.
- Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta? am intrebat.
- Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii, raspunse ea zambind.
- Hai sa lasam gluma, am reluat. Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare la varsta ei.
- Din totdeauna mi-am dorit sa merg la universitate si acuma mi se indeplineste visul, imi spuse.
Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata. Ne-am imprietenit pe loc. Timp de trei luni, zilnic, dupa ore,plecam impreuna si stateam de vorba
necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult acestei "masinarii a timpului" confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.
De-a lungul anului, Rose a devenit "mascota" campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa.
La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile ei. A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:
- Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu. Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:
- Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam . Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes. Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile.Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori. Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama.
E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani. Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88. Toata lumea imbatraneste. Nu e nevoie de talent sau pricepere. Ideea e sa evoluezi, identificand mereu
oportunitatile care se ascund in inima schimbarii. Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut. Numai cei care au regrete se tem de moarte. Si-a incheiat discursul cantand cu avant "Trandafirul". Ne-a incurajat sa ii studiem versurile si sa le punem in practica in viata cotidiana.
Rose si-a luat diploma pe care o dorise atatia ani. La o saptamana dupa absolvire,
Rose s-a stins pe tacute in somn. Peste 2000 de studenti au fost alaturi de cea care le-a demonstrat ca nu e niciodata prea tarziu sa fii ceea ce vrei sa fii. //"

NU UITATI:
NU POTI ALEGE SA IMBATRANESTI SAU NU; DAR POTI ALEGE SA EVOLUEZI!

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra Kudika.ro
super,suuuper!
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Dumnezeu bate la usa!


Intr-o zi o femeie mai in varsta isi facea treburile in casa. Deodata aude un glas care ii spune : Eu sunt Dumnezeu ! Ai grija si pregateste-te deoarece eu voi veni la tine ziua urmatoare.
Femeia asculta si a incepu sa faca pregatirile. A facut curat in casa, a spalat, a sters praful; apoi a gatit cele mai bune bucate, a asezat masa a facut tot ce putea sa faca pentru un musafir , mai ales ca era unul asa de important.
Iar apoi a inceput sa astepte.
Dupa cateva ore de asteptare si nerabdare - suna la usa cineva. Deschide repede, dar spre dezamagirea ei era vecina. O persoana mai saraca cu 3 copii care ii cere niste sare imprumut. Deranjata de prezenta ei ii spuse :
- Pleaca ! Nu ma deranja astept pe cineva foarte important acum. Nu am timp.
Vecina pleca intristata. Peste inca o ora vine la usa altcineva. Era un vanzator ambulant - care incerca sa scoata si el un ban.
Din nou - este gonit si acesta din motivul ca era ocupata.
Se aseza iar langa masa pusa cu bucate si se intreba : Oare de ce nu mai vine?
Se aude din nou soneria.
- Sigur e El ! Si alerga catre usa. Deschide, si spre surprinderea ei era doar un cersetor.
- Dati-mi si mie o bucata de paine. Sunt sarac, nu am ce manca, si nu mai pot de foame. Dumnezeu sa va dea in loc ce imi dati mie.
- Nu am ce sa iti dau. Toate bucatele acestea nu sunt pentru tine !
Seara se asternu si nu veni nimeni. Astepta si intr-un final se culca. In vis s-a auzit vocea Domnului:
Am venit si am batut de 3 ori la usa si nu m-ai primit inauntru. Am cerut de mancare si nu mi-ai dat.

Draga cititorule : Dumnezeu nu vine cu aura la cap si cu crucea in spate. Cand ajuti pe cineva, pe El in ajuti. Cand dai unui sarac ceva de mancare, Lui ii dai. Asa ca ajuta-ti aproapele si fa o fapta buna !
Raporteaza abuz de limbaj
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Ce este viata?


Intr-o frumoasa zi de vara, pe la ora pranzului, se facu mare liniste in parc. Pasarile se odihneau linistite in umbra copacilor.
O vrabiuta isi scoase capul de sub aripa si intreba: “Ce este viata?”
Toti cei din jur au fost surprinsi de aceasta intrebare grea. Un trandafir tocmai inflorea, deschizandu-si petalele. El spuse: “Viata este o deschidere!”
Fluturele, care tocmai se odihnea pe una dintre petalele trandafirului dupa ce zburase de la o floare la alta, ii raspunse: “Viata este libertate si fericire!”
O papadie simti vantul atingand-o in joaca si spuse tematoare: “Viata este risipire, da, doar risipire…”
Jos, pe pamant, o furnica tragea dupa sine un pai de grau de zece ori mai mare decat ea. Cand auzi un asemenea lucru se opri, isi trase sufletul si spuse: “Viata nu este decat truda si munca!”
Poate ca ar fi inceput sa se certe daca nu ar fi venit o ploaie fina care sopti: “Viata este formata din lacrimi, doar din lacrimi!”
Deasupra ei plutea plin de maiestate un vultur care, de acolo de sus, spuse: “Viata este o nazuinta spre inalt!”
Apoi veni noaptea.
Dupa un timp, un om mergea acasa pe aleile goale. Venea de la o petrecere si se gandea… “Viata este o continua cautare a fericirii si o inlantuire de deceptii!”
Dupa lunga noapte venira in sfarsit si zorii diminetii, care spusera: “Asa cum noi suntem inceputul zilei care vine, la fel viata este inceputul vesniciei…”

Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra Kudika.ro
... viata este inceputul vesniciei.
La dimensiunea asta a vietii nu m-am gandit niciodata. Ar putea fi un raspuns si inca unul bun.
Raporteaza abuz de limbaj
amme
necunoscut Avatarul lui necunoscut

1 mesaj
Membru din: 1/01/1970

Legenda celor 8 minute

Legenda spune ca o femeie saraca cu un copil in brate, trecand pe langa o pestera a auzit o voce misterioasa care i-a spus:
Intra si ia tot ceea ce iti doresti, dar sa nu uiti ceea ce-i mai important. Aminteste-ti ca dupa ce vei iesi poarta se va inchide pentru totdeauna. Asa ca profita de aceasta oportunitate, dar nu uita ce-i mai important.
Femeia a intrat in pestera si a gasit multe bogatii. Fascinata de aur si bijuterii, a asezat copilul pe o stanca si a inceput sa stranga de zor tot ce putea duce.
Vocea misterioasa i-a vorbit din nou: “ Ai doar 8 minute!”
Cand au trecut cele 8 minute, femeia, incarcata cu aur si pietre pretioase, a fugit afara din pestera si poarta s-a inchis.
Atunci si-a amintit ca a uitat copilul inauntru, iar poarta s-a inchis pentru totdeauna.
Bogatia a durat putin, iar disperarea pentru totdeauna.
La fel se intampla de multe ori si cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru a trai in aceasta lume si o voce ne aminteste mereu:” Nu uita ce e cel mai important!”
Si cele mai importante sunt valorile spirituale, familia si copii, viata, educatia, bunul simt, reputatia, dragostea, adevarul si demnitatea de om.
In schimb castigurile, bogatia, placerile materiale ne fascineaza intr-atat incat uitam de ceea ce e mai important.
Asa ne risipim timpul si dam la o parte esentialul: “ Bogatia sufletului.”
Sa nu uitam niciodata ca viata in aceasta lume trece repede si ca moartea vine cand ne asteptam mai putin. Iar cand poarta vietii se inchide pentru noi, nu ne mai folosesc la nimic regretele.

Traim intr-o lume de probleme, nelinistiti, si toate numai pentru ca am uitat ce e cel mai important: “Bogatia sufletului!”
Raporteaza abuz de limbaj
supermiki Avatarul lui supermiki

940 mesaje
Membru din: 19/07/2008
Oras: sibiu

De la: mafia_nr1, la data 2008-08-25 18:43:10Dumnezeu bate la usa!


Intr-o zi o femeie mai in varsta isi facea treburile in casa. Deodata aude un glas care ii spune : Eu sunt Dumnezeu ! Ai grija si pregateste-te deoarece eu voi veni la tine ziua urmatoare.
Femeia asculta si a incepu sa faca pregatirile. A facut curat in casa, a spalat, a sters praful; apoi a gatit cele mai bune bucate, a asezat masa a facut tot ce putea sa faca pentru un musafir , mai ales ca era unul asa de important.
Iar apoi a inceput sa astepte.
Dupa cateva ore de asteptare si nerabdare - suna la usa cineva. Deschide repede, dar spre dezamagirea ei era vecina. O persoana mai saraca cu 3 copii care ii cere niste sare imprumut. Deranjata de prezenta ei ii spuse :
- Pleaca ! Nu ma deranja astept pe cineva foarte important acum. Nu am timp.
Vecina pleca intristata. Peste inca o ora vine la usa altcineva. Era un vanzator ambulant - care incerca sa scoata si el un ban.
Din nou - este gonit si acesta din motivul ca era ocupata.
Se aseza iar langa masa pusa cu bucate si se intreba : Oare de ce nu mai vine?
Se aude din nou soneria.
- Sigur e El ! Si alerga catre usa. Deschide, si spre surprinderea ei era doar un cersetor.
- Dati-mi si mie o bucata de paine. Sunt sarac, nu am ce manca, si nu mai pot de foame. Dumnezeu sa va dea in loc ce imi dati mie.
- Nu am ce sa iti dau. Toate bucatele acestea nu sunt pentru tine !
Seara se asternu si nu veni nimeni. Astepta si intr-un final se culca. In vis s-a auzit vocea Domnului:
Am venit si am batut de 3 ori la usa si nu m-ai primit inauntru. Am cerut de mancare si nu mi-ai dat.

Draga cititorule : Dumnezeu nu vine cu aura la cap si cu crucea in spate. Cand ajuti pe cineva, pe El in ajuti. Cand dai unui sarac ceva de mancare, Lui ii dai. Asa ca ajuta-ti aproapele si fa o fapta buna !


- scuze pentru citare ... dar e mult prea deosebita ... merita recitita ... exceptional ... oare toti intelegem? ... sau macar incercam? ...
Raporteaza abuz de limbaj
Cine vrea sa realizeze ceva cauta mijloace ... cine nu - cauta scuze! ...
Pagini: << 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 >> Sari la pagina: