Setari Cookie-uri

sunt casatorita si m-am indragostit

SUCCES!!!!!!!
lalina1980
Postat pe 11 August 2009 21:49
pai si continuarea?? ce s-a intamplat la intalnire????????????
kudika021802
Postat pe 12 August 2009 19:50
draguteloooooor l-am intalnit sunt fericita !nu am cuvinte...inca sunt in faza ....nu mi-am revenit ..e exact asa cum imi doream...si nu am nici un dubiu.Ma iubesteeee...si il iubesc mult .Azi a fost ziua cea mare si e cea mai frumoasa zi din viata mea !Am sa lup pt dragostea noastra chiar daca toti se vor intoarce impotriva mea !
anonim12345
Postat pe 12 August 2009 19:57
De la: zeita_zeita, la data 2009-08-12 19:57:29draguteloooooor l-am intalnit sunt fericita !nu am cuvinte...inca sunt in faza ....nu mi-am revenit ..e exact asa cum imi doream...si nu am nici un dubiu.Ma iubesteeee...si il iubesc mult .Azi a fost ziua cea mare si e cea mai frumoasa zi din viata mea !Am sa lup pt dragostea noastra chiar daca toti se vor intoarce impotriva mea !





Stai linistita ca nu-ti poate face nimeni nici un rau cu adevarat.


eka
Postat pe 13 August 2009 03:16
De la: eka, la data 2009-08-13 03:16:49
De la: zeita_zeita, la data 2009-08-12 19:57:29draguteloooooor l-am intalnit sunt fericita !nu am cuvinte...inca sunt in faza ....nu mi-am revenit ..e exact asa cum imi doream...si nu am nici un dubiu.Ma iubesteeee...si il iubesc mult .Azi a fost ziua cea mare si e cea mai frumoasa zi din viata mea !Am sa lup pt dragostea noastra chiar daca toti se vor intoarce impotriva mea !





Stai linistita ca nu-ti poate face nimeni nici un rau cu adevarat.



draga eka, D-zeu sa ne ajute sa fim bine ! Iti doresc sa fii bine si tu si fiica ta alaturi de barbatul pe care il iubesti.Am petrecut doar 5 ore impreuna, dar vreau sa zic, ca au fost cele mai frumoase 5 ore din viata mea.Sunau telefoanele mele intr-una....pe silentios.Am avut o gramada de apeluri nepreluate de strainul meu sot care a facut crize ca nu i-am raspuns la telefon ! Insa i-am zis foarte frumos ca nu am timp de telefoane
anonim12345
Postat pe 13 August 2009 08:38
Cat de frumos!!!! Sper sa fii din ce in ce mai fericita de acum inainte si sa iti poti clarifica situatia cu sotul!
Am citit inca de la inceput povestea ta si trebuie sa spun ca m-a impresionat, si ma bucur ca esti in sfarsit fericita si iti doresc sa ai ocazia cat mai curand sa petreci tot timpul cu acest om care te face fericita.Insa ai grija, cunoaste-l mai bine intai! Numai bine iti doresc si sa ne dai numai vesti bune!
kudika021802
Postat pe 13 August 2009 23:45
Ma bucur pt voi! Deci curaj da odata divort.
lalina1980
Postat pe 14 August 2009 13:39
Va multumesc fetelor din suflet Sunt foarte foarte fericita Nu am fost in viata mea asa de fericita ca acum.In sfarsit simt ca traiesc si am pt ce sa ma bucur in fiecare zi.Simt ca se gandeste cineva la mine.Sora lui care e cu un an mai mare ca el, abia asteapta sa ma mut.Am mai avut un topic....cu titlul "in fiecare sambata imi este rau".Atunci dupa multe analize, umblat pe la spitale smab, m-au diagnosticat cu depresie anxioasa.De cand il cunosc pe acest barbat, nu mai iau decat o singura pastila pe zi...in loc de 3 sau chiar una la doua zile.Sunt mult mai bine.
In legatura cu divortul, vom stabili impreuna un plan de bataie si il voi urma intocmai.Imi va fi alaturi si astfel o sa imi fie mai usor sa trec peste tot calvarul si voi fi libera ca pasarea sa plec la persoana care ma iubeste si pe care-l iubesc .
anonim12345
Postat pe 14 August 2009 15:45
Va scriu cateva noutati intamplate in ultima perioada.Ca sa vedeti ce comportament are sotul meu..
Acum doua saptamani avea prietena mea cea mai buna din liceu, nunta.In acea saptamana noi ne certam in fiecare zi.Deja sambata eram sleita de puteri, de abia ma tineaM in scaun la coafor, caci se invartea cu mine scaunul.AsadAr am plecat la nunta in satul meu natal, la 20 de km.
Inainte sa mergem la locul nuntii am plecat sa imi vizitez parintii.Ei au vazut ca e ceva intre noi si ne-au intrebat...la care eu, "va rog sa il intrebati pe sotul meu drag".A inceput asta sa faca o isterie, vai Doamne fereste.Ca eu nu sunt buna de nimic, ca nu gatesc, ca nu fac aia , aia si aia.Si ca stau cu ala pe net (ala fiind cel din Bucuresti).Normal, pt ca nu mai pot sa fac pt cineva pe care il simt strain si nu il mai iubesc.Inainte, gateam zilnic, din suflet.
Tata nu a mai putut adauga nimic,la spusele lui, pt ca doar el era cu gura pe sus.Apoi intr-un moment de liniste, a reusit sa spuna ca nu tace deloc ,ca pe mine nu ma ajuta cu asta sa imi revin din depresie si ca probabil ca asa face si acasa mereu.Asa si face.Doar ca dragul meu sot s-a enervat si a plecat cu masina cu rotile fluierand....de nu am mai ajuns la nunta! Eu fara haine. fara nimic.El bine merci, acasa ...dar plabngea de ciuda, nu de alta.
Vreau sa va zic ca toata familia s-a pus asupra mea in acel moment, ca si cum eu l-as fi distrus pe el. M-am simtit groaznic.Oricum pana la urma s-au linistit ...am intrat in camera si le-am trantit usa.M-am facut de rahat in fata prietenei mele.
Am venit acasa apoi, doar pt ca am dreptul sa stau in casa.
Ieri seara i-am propus cu cel mai mult calm divortul.Dupa 2 ore de discutie e de acord sa divortam pe cale amiabila.Sper sa nu se ragandeasca
I-am zis si de partaj, cum ar fi mai bine sa facem, i-am dat timp de gandire o luna.Daca in acest timp el va fi incapabil sa ia hotararea necesara, voi actiona singura.Vreau sa zic ca mi-e greu.Mi-e f greu.Insa sper sa ma ajute D-zeu.Sa ma lase sa fiu fericita.Eu am inceput sa caut locuri de munca in Bucuresti.Sper sa gasesc cat mai repede.Si sa imi gasesc din nou echilibrul si afectiunea necesara in viata.
Va pup
anonim12345
Postat pe 4 Septembrie 2009 15:19
Acum imi caut chirie sa ma mut separat; mi-am instiintat si parintii sunt socati....normal, eu sunt cea care stric tot.Prima reactie al tatalui meu a fost ca o sa vad eu ! Era ca si cum ar zice: lasa fata mea ca o sa suferi tu, asa-ti trebuie ! Prima reactie a lor ra sa il sune pe sotul meu care normal a inceput sa planga ! Ma simt penibil, pt ca sunt invinovatita pentru tot ceea ce se intapla, mai ales ca sotul meu plange, iar eu nu sunt genul care sa plang, pt ca nu pot.Dar nu inseamna ca nu sufar la fel de mult, pt ca si mie mi-e greu.Am o multitutine de incertitudini.Oare va fi bine?Oare nu o sa-mi para rau? Oare ma voi descurca singura in chirie? Oare nu-mi voi pierde slujba candva si nu o sa ma pot descurca ? Oare ma voi intelege cu iubirea mea din Bucuresti? Oare ce reactie vor avea parintii mei cand vor afla ca voi pleca in Bucuresti?
Mi-e enorm de greu acum, dar nici asa nu mai pot sta.Ma simt sleita de puteri, dupa ce 24 de ore din 24 imi bat capul cum sa fac sa fie ma bine.Parintii mei ar vrea sa ma mut acasa, eu insa nu vreau, pt ca nu ar face altceva decat sa imi vorbeasca toata ziua sa nu divortez, ca aici mi-e cel mai bine, ca nu o sa imi gasesc altul mai bun, ca nu e rau sotul meu etc etc.M-ar tampi de tot, plus sa mai fac si naveta la servici.
Sper sa fie bine si sa ma ajute D-zeu sa trec peste toate astea.
anonim12345
Postat pe 5 Septembrie 2009 14:08
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-05 14:08:46Acum imi caut chirie sa ma mut separat; mi-am instiintat si parintii sunt socati....normal, eu sunt cea care stric tot.Prima reactie al tatalui meu a fost ca o sa vad eu ! Era ca si cum ar zice: lasa fata mea ca o sa suferi tu, asa-ti trebuie ! Prima reactie a lor ra sa il sune pe sotul meu care normal a inceput sa planga ! Ma simt penibil, pt ca sunt invinovatita pentru tot ceea ce se intapla, mai ales ca sotul meu plange, iar eu nu sunt genul care sa plang, pt ca nu pot.Dar nu inseamna ca nu sufar la fel de mult, pt ca si mie mi-e greu.Am o multitutine de incertitudini.Oare va fi bine?Oare nu o sa-mi para rau? Oare ma voi descurca singura in chirie? Oare nu-mi voi pierde slujba candva si nu o sa ma pot descurca ? Oare ma voi intelege cu iubirea mea din Bucuresti? Oare ce reactie vor avea parintii mei cand vor afla ca voi pleca in Bucuresti?
Mi-e enorm de greu acum, dar nici asa nu mai pot sta.Ma simt sleita de puteri, dupa ce 24 de ore din 24 imi bat capul cum sa fac sa fie ma bine.Parintii mei ar vrea sa ma mut acasa, eu insa nu vreau, pt ca nu ar face altceva decat sa imi vorbeasca toata ziua sa nu divortez, ca aici mi-e cel mai bine, ca nu o sa imi gasesc altul mai bun, ca nu e rau sotul meu etc etc.M-ar tampi de tot, plus sa mai fac si naveta la servici.
Sper sa fie bine si sa ma ajute D-zeu sa trec peste toate astea.


Daca nu risti nu pierzi dar nici nu castigi.Urmeaza-ti visul!

Postat pe 5 Septembrie 2009 19:05
De la: scorpio67, la data 2009-09-05 19:05:59
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-05 14:08:46Acum imi caut chirie sa ma mut separat; mi-am instiintat si parintii sunt socati....normal, eu sunt cea care stric tot.Prima reactie al tatalui meu a fost ca o sa vad eu ! Era ca si cum ar zice: lasa fata mea ca o sa suferi tu, asa-ti trebuie ! Prima reactie a lor ra sa il sune pe sotul meu care normal a inceput sa planga ! Ma simt penibil, pt ca sunt invinovatita pentru tot ceea ce se intapla, mai ales ca sotul meu plange, iar eu nu sunt genul care sa plang, pt ca nu pot.Dar nu inseamna ca nu sufar la fel de mult, pt ca si mie mi-e greu.Am o multitutine de incertitudini.Oare va fi bine?Oare nu o sa-mi para rau? Oare ma voi descurca singura in chirie? Oare nu-mi voi pierde slujba candva si nu o sa ma pot descurca ? Oare ma voi intelege cu iubirea mea din Bucuresti? Oare ce reactie vor avea parintii mei cand vor afla ca voi pleca in Bucuresti?
Mi-e enorm de greu acum, dar nici asa nu mai pot sta.Ma simt sleita de puteri, dupa ce 24 de ore din 24 imi bat capul cum sa fac sa fie ma bine.Parintii mei ar vrea sa ma mut acasa, eu insa nu vreau, pt ca nu ar face altceva decat sa imi vorbeasca toata ziua sa nu divortez, ca aici mi-e cel mai bine, ca nu o sa imi gasesc altul mai bun, ca nu e rau sotul meu etc etc.M-ar tampi de tot, plus sa mai fac si naveta la servici.
Sper sa fie bine si sa ma ajute D-zeu sa trec peste toate astea.


Daca nu risti nu pierzi dar nici nu castigi.Urmeaza-ti visul!




Asa este.Insa este f f greu, mai ales ca parintii mei nu ma sustin.Ma simt f f singura.Acum de abia scriu dupa ziua de azi.
Iubitul meu imi trimite mesaje.L-am sunat, dar de abia puteam vorbi la telefon de plans, din cauza jignirilor mamei mele
anonim12345
Postat pe 5 Septembrie 2009 20:26
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-05 20:26:34
De la: scorpio67, la data 2009-09-05 19:05:59
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-05 14:08:46Acum imi caut chirie sa ma mut separat; mi-am instiintat si parintii sunt socati....normal, eu sunt cea care stric tot.Prima reactie al tatalui meu a fost ca o sa vad eu ! Era ca si cum ar zice: lasa fata mea ca o sa suferi tu, asa-ti trebuie ! Prima reactie a lor ra sa il sune pe sotul meu care normal a inceput sa planga ! Ma simt penibil, pt ca sunt invinovatita pentru tot ceea ce se intapla, mai ales ca sotul meu plange, iar eu nu sunt genul care sa plang, pt ca nu pot.Dar nu inseamna ca nu sufar la fel de mult, pt ca si mie mi-e greu.Am o multitutine de incertitudini.Oare va fi bine?Oare nu o sa-mi para rau? Oare ma voi descurca singura in chirie? Oare nu-mi voi pierde slujba candva si nu o sa ma pot descurca ? Oare ma voi intelege cu iubirea mea din Bucuresti? Oare ce reactie vor avea parintii mei cand vor afla ca voi pleca in Bucuresti?
Mi-e enorm de greu acum, dar nici asa nu mai pot sta.Ma simt sleita de puteri, dupa ce 24 de ore din 24 imi bat capul cum sa fac sa fie ma bine.Parintii mei ar vrea sa ma mut acasa, eu insa nu vreau, pt ca nu ar face altceva decat sa imi vorbeasca toata ziua sa nu divortez, ca aici mi-e cel mai bine, ca nu o sa imi gasesc altul mai bun, ca nu e rau sotul meu etc etc.M-ar tampi de tot, plus sa mai fac si naveta la servici.
Sper sa fie bine si sa ma ajute D-zeu sa trec peste toate astea.


Daca nu risti nu pierzi dar nici nu castigi.Urmeaza-ti visul!




Asa este.Insa este f f greu, mai ales ca parintii mei nu ma sustin.Ma simt f f singura.Acum de abia scriu dupa ziua de azi.
Iubitul meu imi trimite mesaje.L-am sunat, dar de abia puteam vorbi la telefon de plans, din cauza jignirilor mamei mele
meseria de parinte e una destul de grea,mai ales cind ai prejudecati si-ti traiesti viata sub imperiul expresiei"ce-o sa zica lumea"!eu zic ca viata ta iti apartine,parintii tai nu te-au avut ca sa te iubeasca in functie de target,te-au avut sa te iubeasca neconditionat!e problema lor cit inteleg din ce se intimpla cu tine!poate ei nu te pot intelege pt ca nu au trecut prin greutati de genul asta,poate ca au avut vreo autosuficienta care acum ii impiedica sa vada ca standardele unei femei s-au ridicat!
eu sint intr-o situatie similara cu a ta si nu prea mai am probleme,am o relatie acum,e-adevarat,ceva mai complicata,insa,stii cum e cu iubirea,e o stare a ta personala,te incinta in primul rind pe tine si te face sa fii optimista si fericita.asa ca eu zic,cauta-ti linistea!!!!!!e ca aurul!!!!abia acum am aflat-o si eu,si ce minunata e!!
kudika016988
Postat pe 5 Septembrie 2009 20:52
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-05 20:26:34
De la: scorpio67, la data 2009-09-05 19:05:59
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-05 14:08:46Acum imi caut chirie sa ma mut separat; mi-am instiintat si parintii sunt socati....normal, eu sunt cea care stric tot.Prima reactie al tatalui meu a fost ca o sa vad eu ! Era ca si cum ar zice: lasa fata mea ca o sa suferi tu, asa-ti trebuie ! Prima reactie a lor ra sa il sune pe sotul meu care normal a inceput sa planga ! Ma simt penibil, pt ca sunt invinovatita pentru tot ceea ce se intapla, mai ales ca sotul meu plange, iar eu nu sunt genul care sa plang, pt ca nu pot.Dar nu inseamna ca nu sufar la fel de mult, pt ca si mie mi-e greu.Am o multitutine de incertitudini.Oare va fi bine?Oare nu o sa-mi para rau? Oare ma voi descurca singura in chirie? Oare nu-mi voi pierde slujba candva si nu o sa ma pot descurca ? Oare ma voi intelege cu iubirea mea din Bucuresti? Oare ce reactie vor avea parintii mei cand vor afla ca voi pleca in Bucuresti?
Mi-e enorm de greu acum, dar nici asa nu mai pot sta.Ma simt sleita de puteri, dupa ce 24 de ore din 24 imi bat capul cum sa fac sa fie ma bine.Parintii mei ar vrea sa ma mut acasa, eu insa nu vreau, pt ca nu ar face altceva decat sa imi vorbeasca toata ziua sa nu divortez, ca aici mi-e cel mai bine, ca nu o sa imi gasesc altul mai bun, ca nu e rau sotul meu etc etc.M-ar tampi de tot, plus sa mai fac si naveta la servici.
Sper sa fie bine si sa ma ajute D-zeu sa trec peste toate astea.


Daca nu risti nu pierzi dar nici nu castigi.Urmeaza-ti visul!




Asa este.Insa este f f greu, mai ales ca parintii mei nu ma sustin.Ma simt f f singura.Acum de abia scriu dupa ziua de azi.
Iubitul meu imi trimite mesaje.L-am sunat, dar de abia puteam vorbi la telefon de plans, din cauza jignirilor mamei mele


Nu-i lasa pe parinti sa-ti murdareasca dragostea.E greu dar eu am incredere ca o sa reusesti sa ai viata pe care ti-o doresti cu omul iubit.

Postat pe 5 Septembrie 2009 21:21
Am mai vorbit cu tata de atunci.I-am zis clar sa nu astepte sa ma mut acasa la ei; vreau sa ma mut singura o perioada, sa am timp sa-mi fac planul de bataie....ce va urma.Sunt fericita ca barbatul pe care-l ubesc imi este alaturi cu sufletul si dpdv moral, ceea ce ma ajuta f mult.Maine ma duc sa vad garsoniera..asa am stabilit cu proprietarul, care sta si el in Bucuresti. Pare a fi un om de treaba.Iubirea mea vine in octombrie la mine apoi, a zis ca va sta cam o saptamana cu mine.O sa-mi fie de mare ajutor.
Sincer sa zic,daca parintii nu se baga in decizia copilului lor, e mai usor.Altfel le ingreuneaza decizia si il face sa sufere din plin!
Si culmea, cand stiu ca am ajuns de comun acord cu sotul meu; ceea ce nu credeam. Mai tarziu va povestesc si asta.
anonim12345
Postat pe 6 Septembrie 2009 10:09
Buna! Ai are dreptate, e f greu, ai luat o decizie grea si importanta si te admir ca esti o luptatoare!
Insa din ce citesc eu va fi cu siguranta mult mai bine, nu neaparat ca te duci in Bucuresti, sau ca vei fi mai aproape de iubitul tau ci pentru tine, pentru ca situatia ta actuala e f greu de suportat.Deci ,schimbarea asta te va ajuta mai ales ca sa ai o viata normala, oricum va fi aceasta..fara scandaluri si fara sa trebuiasca sa imparti casa si viata cu un om cu care nu mai ai nimic de impartit si, mai mult, care iti face si rau.Ai curaj si sper sa iti fie din ce in ce mai bine, si poate te ajuta si iubitul tau sa mai caute si el ceva prin bucuresti pentru cazare ca el stie si zonele si e mult mai usor de acolo.In sfr, voi stiti ce si cum, eu iti urez mult noroc si o sa vezi ca intotdeauna curajul este rasplatit! Iti tin pumnii!
kudika021802
Postat pe 6 Septembrie 2009 20:34
Draga Zeita. Sa sti ca eu te "urmaresc' asa din umbra si nu te las sa plangi. Ai vazut ca si aici pe forum ai o multime de prietene care te sustin. Pt tine acum e foarte important sa stai bine cu moralul. Scrii ca (te citez) nu e bine daca parintii se baga in decizile copiilor....Dupa parerea mea un parinte ar trebui sa ACCEPTE deciziile copiilor(mai ales ca nu mai esti o "copila" ). A zis tatal tau ca " lasa ca, vedem noi"......da draga, arata-le, ca TE VEI DESCURCA. Parintii tai acuma asteapta exact contrariul.La fel si "viitorul" tau ex-sot.Si toti cei care sunt impotriva ta. Crezi ca contrariul iubirii este ura?...NUUUUU.... Arata-le ca te vei descurca si vei fi fericita. Asta e, cea mai frumoasa razbunare. Momentan stim ca situatia ta e fff. grea.Asta intelege numai cine a trecut in asemenea problema. Dar iti repet....NIMIC nu tine pana la nesfarsit. Odata se va rezolva "cazul tau".Se vor linisti apele.Nu rupe relatia cu parintii , surorile tale. Comporta-te ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Vorbestele de problemele tale, dar vorbestele si de cum le rezolvi. Te jigneste mama-ta? Vorbeste incontinuare frumos cu ea.Isi vor da seama (mai tarziu) ca te descurci si o sa fie bine pt. tine. Draga mea...acuma ai in capsor o gramada de intrebari ..cum o sa fie?..daca?...ce sa fac? oare va fi bine?....linisteste-te, fi calma ,ai grija de sanatatea ta,hraneste-te bine si dormi si vei vedea ca trece si furtuna deasupra capului tau. Noi te sustinem,suntem alaturi de tine,promite-ne, ca ne tii la curent si iti doresc (dorim) numai bine !!!
ZanaZanelor
Postat pe 7 Septembrie 2009 00:13
De la: ZanaZanelor, la data 2009-09-07 00:13:06Draga Zeita. Sa sti ca eu te "urmaresc' asa din umbra si nu te las sa plangi. Ai vazut ca si aici pe forum ai o multime de prietene care te sustin. Pt tine acum e foarte important sa stai bine cu moralul. Scrii ca (te citez) nu e bine daca parintii se baga in decizile copiilor....Dupa parerea mea un parinte ar trebui sa ACCEPTE deciziile copiilor(mai ales ca nu mai esti o "copila" ). A zis tatal tau ca " lasa ca, vedem noi"......da draga, arata-le, ca TE VEI DESCURCA. Parintii tai acuma asteapta exact contrariul.La fel si "viitorul" tau ex-sot.Si toti cei care sunt impotriva ta. Crezi ca contrariul iubirii este ura?...NUUUUU.... Arata-le ca te vei descurca si vei fi fericita. Asta e, cea mai frumoasa razbunare. Momentan stim ca situatia ta e fff. grea.Asta intelege numai cine a trecut in asemenea problema. Dar iti repet....NIMIC nu tine pana la nesfarsit. Odata se va rezolva "cazul tau".Se vor linisti apele.Nu rupe relatia cu parintii , surorile tale. Comporta-te ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Vorbestele de problemele tale, dar vorbestele si de cum le rezolvi. Te jigneste mama-ta? Vorbeste incontinuare frumos cu ea.Isi vor da seama (mai tarziu) ca te descurci si o sa fie bine pt. tine. Draga mea...acuma ai in capsor o gramada de intrebari ..cum o sa fie?..daca?...ce sa fac? oare va fi bine?....linisteste-te, fi calma ,ai grija de sanatatea ta,hraneste-te bine si dormi si vei vedea ca trece si furtuna deasupra capului tau. Noi te sustinem,suntem alaturi de tine,promite-ne, ca ne tii la curent si iti doresc (dorim) numai bine !!!

multumesc Zana, esti o scumpa ca de obicei
anonim12345
Postat pe 7 Septembrie 2009 22:12
Este un pas in fata facut de sotul meu.Se intereseaza de credit de la banca, sa scoata bani sa-mi cumpere apartament. A observat ca nu glumesc deloc, cu mutarea mea in chirie si vad ca se resemneaza.Sper sa o tina tot asa, pt ca in felul asta nu ajungem la circuri mari.Si daca va reusi sa procure bani atunci va fi bine pt amandoi.Pana acum am reusit sa ne intelegem omeneste! Desigur vorbim strictul necesar, stam ca doi oameni straini intr-o casa.Speer sa reusim sa ne separam pe caale ameabila
anonim12345
Postat pe 8 Septembrie 2009 13:10
De la: zeita_zeita, la data 2009-07-13 17:04:59Buna fetelor
Sper sa nu ma judecati pt ceea ca voi scrie.
Sunt indragostita de un baiat , pe care il cunosc de ceva timp si pe care l-am cunoscut pe internet...vorbim doar pin intermediul netului, insa, la sf acestei luni vrem sa ne intalnim si pt asta el vine aici din Bucuresti, pt ca el acolo este asistent medical.Simt ca ma iubeste enorm de mult, la fel si eu si ne dorim aceleasi lucruri de la viata.
In ceea ce priveste casnicia mea, nu sunt deloc fericita.Si asta pt ca familia lui ma uraste.Mi-au provocat multa suferinta, au aruncat multe cuvinte asupra mea, care m-au durut, sotul meu nu a fost atat de puternic sa ma apere si a tacut mereu, fapt pt care eu am fost mereu cea care am spus ceam pe suflet si pt asta nu sunt suportata.Imi e groaza sa ies si in curte , t ca, casa noastra este situata intre casa soacrei si casa surorii lui....sunt ca intr-un live show.El nu a vrut sa se mute cand i-am propus!Acum, ar fi dispus, dar nu mai vreau eu.M-am ales cu o depresie cu care ma tratez la tg mures.Am mai deschis un topic, cand inca nu stiam ce am.De doua ori am avut intentia de a divorta, pt ca nu ma mai simt bine aici si simt ca ma sufoc.Am renuntat la divort pt insistentele mamei mele si ale plansetelor lui!Dar oare merita sa ma sacrific ?Merita sa imi sacrific fericirea pt cineva?
Acum, il cunosc pe el...si inima stiti ce imi spune, nu?Pe el il alege.Doar ca sunt constienta ca parintii mei vor exclude orice fel de legatura cu mine, va iesi un scandal monstruos.Insa cred ca pt a fi fericita sunt dispusa sa fac orice.
Voi ce credeti?Astept pareri , sfaturi, pt ca sunt intr-un moment al vietii mele , cand sunt foarte confuza, dar in acelas timp fericita,trista , speriata.Un amalgam de sentimente , care ma obosesc, pana iau o decizie. Mi-e greu, insa, mai devreme sau mai tarziu, oricum va trebui sa ma hotarasc ce sa fac.
Pt cei ce nu ma vor intelege, ii rog sa se abtina de la orice fel de comentariu de prost gust, pt ca nu le voi raspunde.Multumesc pt intelegere !
adelheida
Postat pe 10 Septembrie 2009 15:04
De la: adelheida, la data 2009-09-10 15:04:40
De la: zeita_zeita, la data 2009-07-13 17:04:59Buna fetelor
Sper sa nu ma judecati pt ceea ca voi scrie.
Sunt indragostita de un baiat , pe care il cunosc de ceva timp si pe care l-am cunoscut pe internet...vorbim doar pin intermediul netului, insa, la sf acestei luni vrem sa ne intalnim si pt asta el vine aici din Bucuresti, pt ca el acolo este asistent medical.Simt ca ma iubeste enorm de mult, la fel si eu si ne dorim aceleasi lucruri de la viata.
In ceea ce priveste casnicia mea, nu sunt deloc fericita.Si asta pt ca familia lui ma uraste.Mi-au provocat multa suferinta, au aruncat multe cuvinte asupra mea, care m-au durut, sotul meu nu a fost atat de puternic sa ma apere si a tacut mereu, fapt pt care eu am fost mereu cea care am spus ceam pe suflet si pt asta nu sunt suportata.Imi e groaza sa ies si in curte , t ca, casa noastra este situata intre casa soacrei si casa surorii lui....sunt ca intr-un live show.El nu a vrut sa se mute cand i-am propus!Acum, ar fi dispus, dar nu mai vreau eu.M-am ales cu o depresie cu care ma tratez la tg mures.Am mai deschis un topic, cand inca nu stiam ce am.De doua ori am avut intentia de a divorta, pt ca nu ma mai simt bine aici si simt ca ma sufoc.Am renuntat la divort pt insistentele mamei mele si ale plansetelor lui!Dar oare merita sa ma sacrific ?Merita sa imi sacrific fericirea pt cineva?
Acum, il cunosc pe el...si inima stiti ce imi spune, nu?Pe el il alege.Doar ca sunt constienta ca parintii mei vor exclude orice fel de legatura cu mine, va iesi un scandal monstruos.Insa cred ca pt a fi fericita sunt dispusa sa fac orice.
Voi ce credeti?Astept pareri , sfaturi, pt ca sunt intr-un moment al vietii mele , cand sunt foarte confuza, dar in acelas timp fericita,trista , speriata.Un amalgam de sentimente , care ma obosesc, pana iau o decizie. Mi-e greu, insa, mai devreme sau mai tarziu, oricum va trebui sa ma hotarasc ce sa fac.
Pt cei ce nu ma vor intelege, ii rog sa se abtina de la orice fel de comentariu de prost gust, pt ca nu le voi raspunde.Multumesc pt intelegere !


Nu stiu ce ai vrut sa adaugi ...
anonim12345
Postat pe 10 Septembrie 2009 15:58
De la: adelheida, la data 2009-09-10 15:04:40
De la: zeita_zeita, la data 2009-07-13 17:04:59Buna fetelor
Sper sa nu ma judecati pt ceea ca voi scrie.
Sunt indragostita de un baiat , pe care il cunosc de ceva timp si pe care l-am cunoscut pe internet...vorbim doar pin intermediul netului, insa, la sf acestei luni vrem sa ne intalnim si pt asta el vine aici din Bucuresti, pt ca el acolo este asistent medical.Simt ca ma iubeste enorm de mult, la fel si eu si ne dorim aceleasi lucruri de la viata.
In ceea ce priveste casnicia mea, nu sunt deloc fericita.Si asta pt ca familia lui ma uraste.Mi-au provocat multa suferinta, au aruncat multe cuvinte asupra mea, care m-au durut, sotul meu nu a fost atat de puternic sa ma apere si a tacut mereu, fapt pt care eu am fost mereu cea care am spus ceam pe suflet si pt asta nu sunt suportata.Imi e groaza sa ies si in curte , t ca, casa noastra este situata intre casa soacrei si casa surorii lui....sunt ca intr-un live show.El nu a vrut sa se mute cand i-am propus!Acum, ar fi dispus, dar nu mai vreau eu.M-am ales cu o depresie cu care ma tratez la tg mures.Am mai deschis un topic, cand inca nu stiam ce am.De doua ori am avut intentia de a divorta, pt ca nu ma mai simt bine aici si simt ca ma sufoc.Am renuntat la divort pt insistentele mamei mele si ale plansetelor lui!Dar oare merita sa ma sacrific ?Merita sa imi sacrific fericirea pt cineva?
Acum, il cunosc pe el...si inima stiti ce imi spune, nu?Pe el il alege.Doar ca sunt constienta ca parintii mei vor exclude orice fel de legatura cu mine, va iesi un scandal monstruos.Insa cred ca pt a fi fericita sunt dispusa sa fac orice.
Voi ce credeti?Astept pareri , sfaturi, pt ca sunt intr-un moment al vietii mele , cand sunt foarte confuza, dar in acelas timp fericita,trista , speriata.Un amalgam de sentimente , care ma obosesc, pana iau o decizie. Mi-e greu, insa, mai devreme sau mai tarziu, oricum va trebui sa ma hotarasc ce sa fac.
Pt cei ce nu ma vor intelege, ii rog sa se abtina de la orice fel de comentariu de prost gust, pt ca nu le voi raspunde.Multumesc pt intelegere !


Ce ai de facut? Pai ai modelul initiatoarei topicului in fata ochilor.

Postat pe 11 Septembrie 2009 07:37
De la: scorpio67, la data 2009-09-11 07:37:48
De la: adelheida, la data 2009-09-10 15:04:40
De la: zeita_zeita, la data 2009-07-13 17:04:59Buna fetelor
Sper sa nu ma judecati pt ceea ca voi scrie.
Sunt indragostita de un baiat , pe care il cunosc de ceva timp si pe care l-am cunoscut pe internet...vorbim doar pin intermediul netului, insa, la sf acestei luni vrem sa ne intalnim si pt asta el vine aici din Bucuresti, pt ca el acolo este asistent medical.Simt ca ma iubeste enorm de mult, la fel si eu si ne dorim aceleasi lucruri de la viata.
In ceea ce priveste casnicia mea, nu sunt deloc fericita.Si asta pt ca familia lui ma uraste.Mi-au provocat multa suferinta, au aruncat multe cuvinte asupra mea, care m-au durut, sotul meu nu a fost atat de puternic sa ma apere si a tacut mereu, fapt pt care eu am fost mereu cea care am spus ceam pe suflet si pt asta nu sunt suportata.Imi e groaza sa ies si in curte , t ca, casa noastra este situata intre casa soacrei si casa surorii lui....sunt ca intr-un live show.El nu a vrut sa se mute cand i-am propus!Acum, ar fi dispus, dar nu mai vreau eu.M-am ales cu o depresie cu care ma tratez la tg mures.Am mai deschis un topic, cand inca nu stiam ce am.De doua ori am avut intentia de a divorta, pt ca nu ma mai simt bine aici si simt ca ma sufoc.Am renuntat la divort pt insistentele mamei mele si ale plansetelor lui!Dar oare merita sa ma sacrific ?Merita sa imi sacrific fericirea pt cineva?
Acum, il cunosc pe el...si inima stiti ce imi spune, nu?Pe el il alege.Doar ca sunt constienta ca parintii mei vor exclude orice fel de legatura cu mine, va iesi un scandal monstruos.Insa cred ca pt a fi fericita sunt dispusa sa fac orice.
Voi ce credeti?Astept pareri , sfaturi, pt ca sunt intr-un moment al vietii mele , cand sunt foarte confuza, dar in acelas timp fericita,trista , speriata.Un amalgam de sentimente , care ma obosesc, pana iau o decizie. Mi-e greu, insa, mai devreme sau mai tarziu, oricum va trebui sa ma hotarasc ce sa fac.
Pt cei ce nu ma vor intelege, ii rog sa se abtina de la orice fel de comentariu de prost gust, pt ca nu le voi raspunde.Multumesc pt intelegere !


Ce ai de facut? Pai ai modelul initiatoarei topicului in fata ochilor.

eu sunt initiatoarea topicului !
anonim12345
Postat pe 11 Septembrie 2009 13:52
De la: zeita_zeita, la data 2009-07-13 17:04:59Buna fetelor
Sper sa nu ma judecati pt ceea ca voi scrie.
Sunt indragostita de un baiat , pe care il cunosc de ceva timp si pe care l-am cunoscut pe internet...vorbim doar pin intermediul netului, insa, la sf acestei luni vrem sa ne intalnim si pt asta el vine aici din Bucuresti, pt ca el acolo este asistent medical.Simt ca ma iubeste enorm de mult, la fel si eu si ne dorim aceleasi lucruri de la viata.
In ceea ce priveste casnicia mea, nu sunt deloc fericita.Si asta pt ca familia lui ma uraste.Mi-au provocat multa suferinta, au aruncat multe cuvinte asupra mea, care m-au durut, sotul meu nu a fost atat de puternic sa ma apere si a tacut mereu, fapt pt care eu am fost mereu cea care am spus ceam pe suflet si pt asta nu sunt suportata.Imi e groaza sa ies si in curte , t ca, casa noastra este situata intre casa soacrei si casa surorii lui....sunt ca intr-un live show.El nu a vrut sa se mute cand i-am propus!Acum, ar fi dispus, dar nu mai vreau eu.M-am ales cu o depresie cu care ma tratez la tg mures.Am mai deschis un topic, cand inca nu stiam ce am.De doua ori am avut intentia de a divorta, pt ca nu ma mai simt bine aici si simt ca ma sufoc.Am renuntat la divort pt insistentele mamei mele si ale plansetelor lui!Dar oare merita sa ma sacrific ?Merita sa imi sacrific fericirea pt cineva?
Acum, il cunosc pe el...si inima stiti ce imi spune, nu?Pe el il alege.Doar ca sunt constienta ca parintii mei vor exclude orice fel de legatura cu mine, va iesi un scandal monstruos.Insa cred ca pt a fi fericita sunt dispusa sa fac orice.
Voi ce credeti?Astept pareri , sfaturi, pt ca sunt intr-un moment al vietii mele , cand sunt foarte confuza, dar in acelas timp fericita,trista , speriata.Un amalgam de sentimente , care ma obosesc, pana iau o decizie. Mi-e greu, insa, mai devreme sau mai tarziu, oricum va trebui sa ma hotarasc ce sa fac.
Pt cei ce nu ma vor intelege, ii rog sa se abtina de la orice fel de comentariu de prost gust, pt ca nu le voi raspunde.Multumesc pt intelegere !






hmmm...eu nu te critic,daca esti nefericita...nu te uita in urma,cu toate meritam sa fim fericite,si nu,kiar nu are rost sa te sacrifici,nu crede in lacrimile unui barbat...asta`i doar un samtaj emotzional,nimic mai mult. insa ai grija,acum esti vulnerabila...esti nefericita...si orice alta oferta,sa o numesc asa , tzi se pare buna. ai grija k nu cumva celalat sa profite de starea in care te afli ca sa creasca in okii tai...s`ar putea sa te pacalesti. eu zic sa divortzezi,sa stai o perioada singura...sa te linistesti,sa itzi pui ordine in ganduri si in idei...si apoi sa cautzi pe cineva. am senzatzia ca ai putea sa gresesti. si eu am suferit dupa cineva,si`a aparut el...care m`a consolat si credeam la fel ce crezi tu acum...ca amndoi vom cuceri lumea...si ghici...uite din cauza lui am deschis eu topic`ul acela cu "chiar vreau sa mor ?"...deci ,ai foarte mare grija. si oricum,itzi urez mult succes...sper sa iei decizia corecta si in final sa fi fericita
inocentafurata
Postat pe 11 Septembrie 2009 16:10
scz...nu am citit povestea pana la capat...am citit doar topic`ul initial...si nu am citit continurea...nu am vazut ca intre timp v`ati si intalnit. pai in cazul asta, ce sa iti spun...sa fi fericita ma ! si sa nu iti fie teama de nimeni si nimic,lupta pentru fericirea ta...si nu te uita in jur...nu te sacrifica pentru altii ca nu merita :( da? si sper din tot sufletul sa itzi fie numai bine. sper ca el te va iubi asa cum meritzi si fericirea voastra sa dureze mult timp de aici in colo :) te pup
inocentafurata
Postat pe 11 Septembrie 2009 16:15
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-11 13:52:52
De la: scorpio67, la data 2009-09-11 07:37:48
De la: adelheida, la data 2009-09-10 15:04:40
De la: zeita_zeita, la data 2009-07-13 17:04:59Buna fetelor
Sper sa nu ma judecati pt ceea ca voi scrie.
Sunt indragostita de un baiat , pe care il cunosc de ceva timp si pe care l-am cunoscut pe internet...vorbim doar pin intermediul netului, insa, la sf acestei luni vrem sa ne intalnim si pt asta el vine aici din Bucuresti, pt ca el acolo este asistent medical.Simt ca ma iubeste enorm de mult, la fel si eu si ne dorim aceleasi lucruri de la viata.
In ceea ce priveste casnicia mea, nu sunt deloc fericita.Si asta pt ca familia lui ma uraste.Mi-au provocat multa suferinta, au aruncat multe cuvinte asupra mea, care m-au durut, sotul meu nu a fost atat de puternic sa ma apere si a tacut mereu, fapt pt care eu am fost mereu cea care am spus ceam pe suflet si pt asta nu sunt suportata.Imi e groaza sa ies si in curte , t ca, casa noastra este situata intre casa soacrei si casa surorii lui....sunt ca intr-un live show.El nu a vrut sa se mute cand i-am propus!Acum, ar fi dispus, dar nu mai vreau eu.M-am ales cu o depresie cu care ma tratez la tg mures.Am mai deschis un topic, cand inca nu stiam ce am.De doua ori am avut intentia de a divorta, pt ca nu ma mai simt bine aici si simt ca ma sufoc.Am renuntat la divort pt insistentele mamei mele si ale plansetelor lui!Dar oare merita sa ma sacrific ?Merita sa imi sacrific fericirea pt cineva?
Acum, il cunosc pe el...si inima stiti ce imi spune, nu?Pe el il alege.Doar ca sunt constienta ca parintii mei vor exclude orice fel de legatura cu mine, va iesi un scandal monstruos.Insa cred ca pt a fi fericita sunt dispusa sa fac orice.
Voi ce credeti?Astept pareri , sfaturi, pt ca sunt intr-un moment al vietii mele , cand sunt foarte confuza, dar in acelas timp fericita,trista , speriata.Un amalgam de sentimente , care ma obosesc, pana iau o decizie. Mi-e greu, insa, mai devreme sau mai tarziu, oricum va trebui sa ma hotarasc ce sa fac.
Pt cei ce nu ma vor intelege, ii rog sa se abtina de la orice fel de comentariu de prost gust, pt ca nu le voi raspunde.Multumesc pt intelegere !


Ce ai de facut? Pai ai modelul initiatoarei topicului in fata ochilor.

eu sunt initiatoarea topicului !


Sorry ,n-am fost atenta.

Postat pe 16 Septembrie 2009 08:19
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-08 13:10:43Este un pas in fata facut de sotul meu.Se intereseaza de credit de la banca, sa scoata bani sa-mi cumpere apartament. A observat ca nu glumesc deloc, cu mutarea mea in chirie si vad ca se resemneaza.Sper sa o tina tot asa, pt ca in felul asta nu ajungem la circuri mari.Si daca va reusi sa procure bani atunci va fi bine pt amandoi.Pana acum am reusit sa ne intelegem omeneste! Desigur vorbim strictul necesar, stam ca doi oameni straini intr-o casa.Speer sa reusim sa ne separam pe caale ameabila




ai vazut !!!!! nu i dracu chiar asa de negru! o sa te impaci incet da sigur cu familia si totul o sa fie bine!
lalina1980
Postat pe 16 Septembrie 2009 16:26
De la: lalina1980, la data 2009-09-16 16:26:21
De la: zeita_zeita, la data 2009-09-08 13:10:43Este un pas in fata facut de sotul meu.Se intereseaza de credit de la banca, sa scoata bani sa-mi cumpere apartament. A observat ca nu glumesc deloc, cu mutarea mea in chirie si vad ca se resemneaza.Sper sa o tina tot asa, pt ca in felul asta nu ajungem la circuri mari.Si daca va reusi sa procure bani atunci va fi bine pt amandoi.Pana acum am reusit sa ne intelegem omeneste! Desigur vorbim strictul necesar, stam ca doi oameni straini intr-o casa.Speer sa reusim sa ne separam pe caale ameabila




ai vazut !!!!! nu i dracu chiar asa de negru! o sa te impaci incet da sigur cu familia si totul o sa fie bine!

mi-e mai greu vazandu-l pe sotul meu suferind din plin.
ma doare sufletul de el, gandindu-ma ca va ramane singur.inca ma iubeste, sunt sigura, sper sa reusesc sa il intaresc putin.am reusit sa ne intelegem omeneste.chiar nu ma asteptam.
in careva seara a gasit acest topic, pe calculator si a ramas socat ca si aici povesteam suferinta mea , exact aceasi suferinta care iii ziceam si lui si ssnu credea.Acum crede tot...nu-i vine sa creada ca ma pierdut in halul asta, mai ales ca eu ii ziceam ce ma doare....
e dureros, foarte dureros.si pt mine e dureros, chiar daca stiu ca asa va fi mai bine.
ma rog la D-zeu sa aiba puterea de a trece peste tot.e om bun, de altfel.ne intelegem si cu partajul chiar mai bine decat ma asteptam.
ce nu imi place insa, ca s-a intors impotriva mamei lui si al familiei lui de tot.ii uraste, pt ca din cauza ei m-am indepartat asa.a zis ca ar trebui sa listeze tot topicul sa il puna in fata ochilor sa se minuneze ca i-a distrus viata.Si ca el va ramane singur, chiar singur...fara familia lui alaturi.
Nu degeaba se zice...D-zeu de sus vede.Poate intr-o zi si eu voi fi pedepsita, insa sper sa vada ca imi pasa de soarta sotului meu chiar daca nu il mai iubesc si chiar daca voi pleca.Imi pasa, pt ca au fost 6 ani totusi impreuna.Au fost momente rele, dar si frumoase si in amintirea celor frumoase si pt ca sunt constienta ca a ramas singur fara ajutorul familiei lui(credeti-ma e o familie ratata) vreau ca aceasta despartire si partajare sa fie cat mai usoara posibila si fara sa ramana cu prea multe urme de suferinta, pt ca e o fire mult mai slaba ca mine.
va pup
anonim12345
Postat pe 16 Septembrie 2009 20:16
esti cam dusa.........nici nu stii ce vrei
aanaxor
Postat pe 17 Septembrie 2009 16:56
De la: aanaxor, la data 2009-09-17 16:56:50 esti cam dusa.........nici nu stii ce vrei

asa zici tu ?
cand voi fi dusa, ai sa constientizezi ca stiu foarte bine ce vreau ..desteapto


Sa stii ce vrei...inseamna a distruge de tot pe cineva, daca poti sa-l ajuti ?
Am cerut pareri, intelectualo ! Doar nu s-a dus al' de sus in concediu, iar tu te simti in stare sa-i tii locul
anonim12345
Postat pe 17 Septembrie 2009 19:17

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
cum sa trec peste durerea din suflet????? 18 De la: Just_M3_bv 16 Mai 2009 23:55
my ex... 16 De la: andreea_9 22 Octombrie 2010 22:24
as putea sa mai fac ceva? 17 De la: speranta18 14 Martie 2009 01:10
O romanca, un italian, un roman in spania, 10 De la: greierash 5 Iulie 2009 00:16
Divort 50 De la: TEODORRD 17 Aprilie 2009 06:09