Setari Cookie-uri

Sunt disperata ca nu mai stiu ce metoda sa adopt in educatia copilului meu!

De la: gratioasa, la data 2010-02-21 08:10:47buna mamici!
oare de la ce varssta e indicat sa pedepsesti??
baietelul meu are 1 an si 9 luni, este un copil energic, nu-s deacord cu bataia, dar cate o pedeapsa mai primeste, cum ar fi nu are voie la desene..sta la colt cateva secunde pe un scaunel albastru stunci cand greseste, probl este ca nu imi dau seama daca intelege de ce tb sa faca asta...cand face crize in magazin, iesim imediat, nicodata nu i-am luat ceva ptr ca a inceput sa tipe, in casa daca tipa este ignorat, daca face si mai rau il duc la el in camera si-l rog ca atunci cand se va linisti sa vina la mine, functioneaza foarte bn la el, in cateva sec e ca o floare, a uitat ce s-a intamplat :))
pe 1 martie incepem gradinitza, de o saptamana ii tot zic ca o sa mergem la copii si-l voi lasa cu ei, el cum aude de copii, fuge sa-si ia haine sa mergem, e asa haios :)), cum ati procedat in primele zile de gradinitza, cum a fost adaptarea??


La noi a fost usor pt ca Daria a mers intai la cresa. Si la cresa a fost f. usor pt ca ii plac f. mult copiii (cand mergeam in parc la copii ziceai ca o duc la casuta de ciocolata, abia astepta sa ajungem)...cred ca depinde mult de copii, in prima zi de gradinita erau multi copii care plangeau, altii incepusera sa se joace deja, a mea a inspectat totul cu atentie apoi s-a asezat la o masuta si a inceput sa deseneze. O sa vezi in mom. in care vei fi pusa in fata faptului de a pleca si a-l lasa singur cu copiii.
simonarasa
Postat pe 21 Februarie 2010 17:42
Sincer, nu inteleg de ce ai deschis acest topic, din moment ce tu nu accepti nici o metoda din cele prezentate de mamici care au trecut prin aceleasi experiente ca si tine. In acest caz, eu cred ca problema este la tine, tu esti cea care trebuie sa-si schimbe atitudinea si modul de a gandi. Copilul ti-a descoperit punctele slabe si te manipuleaza dupa bunul sau plac. Incearca sa te pui in locul ei. Parintii trebuie sa fie un model (pozitiv) pentru copiii lor si sa-i educe astfel incat atunci cand noi nu vom mai fi, ei sa se poate descurca singuri mai departe. Tu ai respecta un om fara principii si pe care il manipulezi foarte usor? Se pare ca fetita ta e mai desteapta ca tine. Pacat ca acest lucru nu o va ajuta cu nimic in viata, dimpotriva, va avea multe dezamagiri, crezand ca totul i se cuvine. Poate sunt cam dura, dar asta am dedus eu din tot ceea ce ai spus tu. Trebuie sa fii mai felxibila in gandire si daca nu incerci nu ai de unde sti daca merge.
andaluc
Postat pe 21 Februarie 2010 18:09
Eu cred ca e inca si mai rau.
Am senzatia ca ei i-a intrat in cap ca fetitza ii seamana mamei ei si transfera antipatia pe care o are fata de mama asupra copilului.

Asa cum au zis si alte persoane mai sus, ea ar trebui sa isi schimbe atitudinea. In primul rand, trebuie sa treaca peste ce a fost in copilarie. Cat Dumnezeu sa o tii langa cu cat de nefericita ti-a fost copilaria?
Ok, a fost, de acord, dar trage linie si mergi mai departe.
Uita si iarta. Iertarea e foarte importanta, pentru ca iti da pace. Daca e necesar sa nu isi vada mama pentru un timp, si asta e acceptabil.

Dar sa spui ca nu poti uita si ca totul e si mai proaspat in memoria ta acum, mi se pare un pic patologic

Dor_a
Postat pe 21 Februarie 2010 18:39
De la: andaluc, la data 2010-02-21 18:09:31Sincer, nu inteleg de ce ai deschis acest topic, din moment ce tu nu accepti nici o metoda din cele prezentate de mamici care au trecut prin aceleasi experiente ca si tine. In acest caz, eu cred ca problema este la tine, tu esti cea care trebuie sa-si schimbe atitudinea si modul de a gandi. Copilul ti-a descoperit punctele slabe si te manipuleaza dupa bunul sau plac. Incearca sa te pui in locul ei. Parintii trebuie sa fie un model (pozitiv) pentru copiii lor si sa-i educe astfel incat atunci cand noi nu vom mai fi, ei sa se poate descurca singuri mai departe. Tu ai respecta un om fara principii si pe care il manipulezi foarte usor? Se pare ca fetita ta e mai desteapta ca tine. Pacat ca acest lucru nu o va ajuta cu nimic in viata, dimpotriva, va avea multe dezamagiri, crezand ca totul i se cuvine. Poate sunt cam dura, dar asta am dedus eu din tot ceea ce ai spus tu. Trebuie sa fii mai felxibila in gandire si daca nu incerci nu ai de unde sti daca merge.

....pentru ca vreau sa aud si alte metode in afara de alea bine/cunoscute.....
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 19:33
nu pot sa cred ca in afara de pedeapsa si bataie....nimeni nu mai stie nimic altceva....ce dracului...crestem animale sau copii???
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 19:34
De la: Dor_a, la data 2010-02-21 18:39:33Eu cred ca e inca si mai rau.
Am senzatia ca ei i-a intrat in cap ca fetitza ii seamana mamei ei si transfera antipatia pe care o are fata de mama asupra copilului.

Asa cum au zis si alte persoane mai sus, ea ar trebui sa isi schimbe atitudinea. In primul rand, trebuie sa treaca peste ce a fost in copilarie. Cat Dumnezeu sa o tii langa cu cat de nefericita ti-a fost copilaria?
Ok, a fost, de acord, dar trage linie si mergi mai departe.
Uita si iarta. Iertarea e foarte importanta, pentru ca iti da pace. Daca e necesar sa nu isi vada mama pentru un timp, si asta e acceptabil.

Dar sa spui ca nu poti uita si ca totul e si mai proaspat in memoria ta acum, mi se pare un pic patologic
...nu pot sa trag linie sa merg mai departe....o tin asha pana o sa se indrepte.....patologic sau ne/patologic....nu pot pune la gunoi partea aia ne/placuta a vietzii pe care am trait/o...si nu am cum merge mai departe.
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 19:37
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 19:34:55nu pot sa cred ca in afara de pedeapsa si bataie....nimeni nu mai stie nimic altceva....ce dracului...crestem animale sau copii???

scuza-ma dar chiar esti batuta-n freza
miss_darine
Postat pe 21 Februarie 2010 19:38
din punctul meu de vedere...pedeapsa e pentru animale.....ca un copil e de fapt un animal....nu pot sa accept....sau mai bine/zis ca nu e nici o diferenta intre un copil si un animal...
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 19:40
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 19:37:58
De la: Dor_a, la data 2010-02-21 18:39:33Eu cred ca e inca si mai rau.
Am senzatia ca ei i-a intrat in cap ca fetitza ii seamana mamei ei si transfera antipatia pe care o are fata de mama asupra copilului.

Asa cum au zis si alte persoane mai sus, ea ar trebui sa isi schimbe atitudinea. In primul rand, trebuie sa treaca peste ce a fost in copilarie. Cat Dumnezeu sa o tii langa cu cat de nefericita ti-a fost copilaria?
Ok, a fost, de acord, dar trage linie si mergi mai departe.
Uita si iarta. Iertarea e foarte importanta, pentru ca iti da pace. Daca e necesar sa nu isi vada mama pentru un timp, si asta e acceptabil.

Dar sa spui ca nu poti uita si ca totul e si mai proaspat in memoria ta acum, mi se pare un pic patologic
...nu pot sa trag linie sa merg mai departe....o tin asha pana o sa se indrepte.....patologic sau ne/patologic....nu pot pune la gunoi partea aia ne/placuta a vietzii pe care am trait/o...si nu am cum merge mai departe.

Stii cand o sa te trezesti? Cand va fi prea tarziu si iti vei da seama ca n-ai fost in stare sa educi un copil cand trebuia! Tu cauti o metoda miraculoasa de crestere....NU EXISTA...incearca sa vb si cu un psiholog, poate acela iti va deschide capul mai bine, decat am facut-o noi!
miss_darine
Postat pe 21 Februarie 2010 19:42
Ptr. Andaluc
kudika098645
Postat pe 21 Februarie 2010 19:43
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 19:37:58
De la: Dor_a, la data 2010-02-21 18:39:33Eu cred ca e inca si mai rau.
Am senzatia ca ei i-a intrat in cap ca fetitza ii seamana mamei ei si transfera antipatia pe care o are fata de mama asupra copilului.

Asa cum au zis si alte persoane mai sus, ea ar trebui sa isi schimbe atitudinea. In primul rand, trebuie sa treaca peste ce a fost in copilarie. Cat Dumnezeu sa o tii langa cu cat de nefericita ti-a fost copilaria?
Ok, a fost, de acord, dar trage linie si mergi mai departe.
Uita si iarta. Iertarea e foarte importanta, pentru ca iti da pace. Daca e necesar sa nu isi vada mama pentru un timp, si asta e acceptabil.

Dar sa spui ca nu poti uita si ca totul e si mai proaspat in memoria ta acum, mi se pare un pic patologic
...nu pot sa trag linie sa merg mai departe....o tin asha pana o sa se indrepte.....patologic sau ne/patologic....nu pot pune la gunoi partea aia ne/placuta a vietzii pe care am trait/o...si nu am cum merge mai departe.


SI eu am trecut prin ce ai trecut tu, poate chiar mai rau. dar asta nu inseamna ca voi exclude pedeapsa din educatia copilului meu daca va fi necesar.

NU se va mai indrepta daca TU nu vei face nimic. Si viata o va lovi, si iti vei plange in pumni cu nu ai avut taria de a-i refuza jucarioara preferata pentru ca a facut nu stiu ce pozna, atunci cand trebuia. Pentru ca viata nu ii va lua doar o jucarioara, ii va fura fericirea, va fi respinsa, pentru ca nimeni nu e pregatit sa accepte in jur o persoana care nu stie sa aprecieze un om. Iti este greu cu ea tie ca mama - care o iubesti cel mai mult. Inchipuie-ti cum le va fi altora si cat o vor suporta, avand in vedere ca sentimentele lor fata de ea nu vor fi atat de profunde ca ale tale.

Da, astea sunt singurele metode... daca la ea nu merge cu metoda ta... Asa se educa oamenii... si de mii de ani de cand existam pe pamant nu s-au descoperit inca alte metode mai blande decat cea propusa, pentruu copii mai neastamparati, care nu au un caracter usor de modelat.
Atunci cand copilul are un spirit mai aprins, singura solutie e pedeapsa (sa nu crezi ca pe noi nu ne doara si ca nu am fi vrut sa existe alceva, dar asta e realitatea), si nu va trebui sa o pedepsesti vesnic, doar de cateva ori, pt ca sa inteleaga ca orice lucru rau pe care il face o va afecta. Ai sa vezi ca apoi faptele bune vor veni de la sine :). Si in acelasi timp trebuie sa o faci sa inteleaga ca pedeapsa o faci din iubire fata de ea si spre binele ei. SI nu trebuie sa o pedespsesti din prima, trebuie sa ii dai sansa sa inteleaga mai intai ca a gresit, sansa de a nu mai face in propire initiativa (sa-i oferi incredere)si daca nici asa nu merge atunci trebuie sa O FACI SA EXPERIMENTEZE CONSECINTELE FAPTELOR EI.
La orice psiholog vei merge iti va sugera tot pedeapsa ca solutie.

Tocmai, diferenta dintre a educa propriul copil sau niste animale, este ca atunci cand pedespesti copilul, o faci din iubire fata de el si spre bine lui. Pe un animal il dresezi pentru ca sa-ti fie tie viata mai usoara alaturi de el... in plus, animalul nu va trebui sa-si construiasca un viitor si sa se adapteze in societate. deci pt el pretentiile sunt mai mici.

TREBUIE sa incerci sa faci ceva, daca nu fetita ta va fi un copil pierdut. Si mai tarziu cand o vei vedea pierduta si lovita de suferinte mult mai profunde decat lipsa unei jucarii, vei suferi si tu... dar atunci nu vei mai putea face nimic.

Pentru o ajuta pe ea, ajuta-te si pe tine!
Ella81
Postat pe 21 Februarie 2010 20:00
si animalele sunt tot suflete, tb tratate ca atare, nu inteleg de ce ti se pare normal ca animalele sa fie pedepsite si copii nu???
nu tb sa vezi pedeapsa ca pe o agresiune, noi, cel putin eu, cand spunem "pedeapsa" ne gadim la acordarea unui timp de meditatie asupra greselii, cel putin toate mamicile ti-au dat exemplu asta de pedeapsa...

CEL MAI IMPORTANT LUCRU ESTE COMUNICAREA si pt ca un copil nu poate intelege chiar tot si mai ales ca unle actiuni ale lui pot avea consecinte grave, incerci sa-l faci sa realizeze ca face ceva rau...e vb de disciplina, importnta in educatia unui copil.

oricum, ma repet, tu ai o mare problema de socializare, din ce ai aratat aici si nu-i oferi copilului siguranta, este un copil neglijat, ar tb sa gaseti o solutie sa nu stea atatea ore singura in casa, eu cred ca asta e cu adevart PEDEAPSA pe care o dai tu copilului tau. pacat ca exista si astfel de probl :((
gratioasa
Postat pe 21 Februarie 2010 20:01
Nu sunt mama (ar fi prea devreme) dar am trecut totusi de copilarie si am fost un copil dificil. poate nu chiar ca fiica ta, dar nu departe. acum cand ma uit inapoi imi amintesc doar cum au facut parintii mei ca sa ma linisteasca. nu sustin ca ar fi solutii salvatoare sunt doar metode care pentru mine au mers si m-au facut in final sa fiu o tanara care se intelege cu ai ei, intelge limitele financiare si care sunt lucrurile care mi se cuvin.

am invatat devreme santajul emotional. era simplu. ma smiorcaiam si primeam ce vroiam. uneori mai si urlam sau ma certam cu mama. nu-mi amintesc sa ma fi batut vreodata. stateam foarte mult singura acasa dupa ce veneam de la scoala pt ca mama venea foarte tarziu de la serviciu, iar tata lucra in alt oras si il vedea doar in weekend. ca sa nu ma uit la televizor mai mult decat era cazul imi incia sufrageria. aveam voie la tom si jerry dupa ce venea mama. daca nu imi faceam temele sau luam o serie de note mici numai aveam voie afara. crede-ma ca imi amintesc cat de furioasa eram pe mama si cat plangeam si ma smiorcaiam. acum cand vorbim despre asta imi spune ca si ei i se rupea inima cand trebuia sa ma pedepseasca, dar a fost prentru binele meu si eu si ea stim asta. in plus m-a dat la tot felul de sporturi sa-mi ocupe timpul si sa-mi consum energia. asa cunosteam oamenii noi, eram ocupata si nu aveam timp sa ma gandesc la toate prostiile sau sa-mi fac noi liste cu lucrurile pe care le vreau si nu le am. am facut vioara, inot, aikido, dans sportiv, volei etc. ok, nu mi-au placut prea mult si nu m-am tinut de niciuna dar pe termen scurt m-au tinut in priza si am cunoscut copii noi cu care mai stateam si dupa antrenemante. unii avea lucruri pe care mi le doream e adevarat, dar si eu aveam lucruri pe care si le doreau ei.

cand vroiam anumite chestii pe care mama fie nu si le permitea, fie nu mi le lua pentru ca le considera inutile cat ma mai dadeam cu fundul de pamant si bateam din picioare!!! eram groaznica! reactia pe care o primeam era mereu NU. si atat. primeam cat imi trebuia si cat aveam nevoie. evident ca mi se faceau si anumite mofturi dar nu prea des. m-am obisnuit cu timpul. oricat de incaptanat ai fi la un moment dat obosesti sa tot faci scene si sa nu primesti ce vrei. e simplu. te prinzi ca nu merge si o lasi mai moale. eventual incerci alte metode. eu primeam o anumita suma de bani (nu extrem de mare) pe care o puteam cheltui cum vreau daca imi spalam farfuria si daca faceam patul... era o recompensa buna pentru mine si numai porcarii imi luam de banii aia, dar in fine, erau ai mei si in vremurile alea eram mandra ca am banii mei, asa ca un salariu lunar ii vedeam. cu timpul a inceput sa ma enerveze camera cand patul era nefacut asa ca il faceam din reflex cred. :)

in plus, de mica mama ma chema sa o ajut sa-si faca cheltuielile. putea si singura, dar asa vedeam cum sta cu banii: cati mai are, cum se cheltuie si cand vedeam cat de mult costau facturile sau intretinerea si cum suma aia mare de bani luata la inceputul lunii scadea in fiecare zi tot mai mult parca mi-era unoeri rusine sa mai cer una alta. cred ca si asta a ajutat...

doar zic cum a fost la mine si sper ca macar vreuna din ideile deja testate de mama pe mine ca sa zic asa iti vor fi de ajutor cu fiica ta. mult succes!!!
rodicapisica
Postat pe 21 Februarie 2010 20:24
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 19:40:46din punctul meu de vedere...pedeapsa e pentru animale.....ca un copil e de fapt un animal....nu pot sa accept....sau mai bine/zis ca nu e nici o diferenta intre un copil si un animal...


Pentru a pedepsi un animal ar insemna ca acesta sa aiba rationament, iar din cate stiu, numai oamenii sunt fiinte rationale. Un animal degeaba il pedepsesti, ca el nu prea stie cu ce a gresit. Dar fiica ta poate intelege.
andaluc
Postat pe 21 Februarie 2010 21:23
copilul invata din prima zi de viata ! Asta trebuie sa intelegeti, ca parinti ! Voi, parintii, trebuie sa decideti cand e momentul potrivit sa incepeti invatarea si exersarea deprinderilor pe care se bazeaza relatia dvs cu copilul si a copilului cu restul lumii, diferentiat, dupa legaturile de rudenie. E mult de scris despre permisivitati si pedepse, dar copilul trebuie obisnuit din prima zi cu NU E VOIE !, NU SE POATE ! si TREBUIE ! E dificil sa indrepti niste deprinderi prost insusite, dar copiii au capacitatea de a intelege intuitiv, nu au nevoie de explicatii savante.
As vrea sa cititi si sa experimentati , poate ca va ajuta sa schimbati ce se poate schimba.
Ce aud, uit.
Ce aud si vad - imi amintesc putin.
Ce aud, vad si intreb sau discut cu cineva - incep sa inteleg.
Ce aud, vad, discut si fac - imi insisesc si deprind.
Ce predau altcuiva - invat !
CEEA CE PUN IN PRACTICA MA TRANSFORMA !
Incercati sa aplicati ce ati citit in relatia cu copilul dvs si veti observa cum se modifica in bine .
maria_zada
Postat pe 21 Februarie 2010 21:37
Precizez ca am 30 de ani vechime ca educatoare, am intalnit multe cazuri in care parintii au ajuns in conflict cu proprii copii din cauza ignorarii unei reguli simple - parintii sunt primii prieteni si cei mai buni , ai copiilor lor.
Dar, lasand copilul sa inteleaga ca nu va convin accesele lui de personalitate si musamalizati totul ca pe ceva umilitor, va va teroriza ca sa obtina ce vrea, tocmai atunci cand nu puteti sa ripostati. Nu va temeti sa il atentionati asupra greselilor oriunde, in momentul in care se produc. E important sa fiti fermi sa va exprimati clar si corect opinia asupra a ceea ce va nemultumeste. Ignorati accesele de furie ale copilului si folositi un ton total diferit de al lui. Hotararea cu care reactionati il va descumpani. Nu repetati ca sa subliniati autoritar faptul ca regulile trebuie respectate, copilul v-a auzit, dar prefera sa va sicaneze, pana cedati
Sunteti parinti si se presupune ca vreti ceea ce e mai bine pentru copii.
maria_zada
Postat pe 21 Februarie 2010 22:02
De la: gratioasa, la data 2010-02-21 20:01:17si animalele sunt tot suflete, tb tratate ca atare, nu inteleg de ce ti se pare normal ca animalele sa fie pedepsite si copii nu???
nu tb sa vezi pedeapsa ca pe o agresiune, noi, cel putin eu, cand spunem "pedeapsa" ne gadim la acordarea unui timp de meditatie asupra greselii, cel putin toate mamicile ti-au dat exemplu asta de pedeapsa...

CEL MAI IMPORTANT LUCRU ESTE COMUNICAREA si pt ca un copil nu poate intelege chiar tot si mai ales ca unle actiuni ale lui pot avea consecinte grave, incerci sa-l faci sa realizeze ca face ceva rau...e vb de disciplina, importnta in educatia unui copil.

oricum, ma repet, tu ai o mare problema de socializare, din ce ai aratat aici si nu-i oferi copilului siguranta, este un copil neglijat, ar tb sa gaseti o solutie sa nu stea atatea ore singura in casa, eu cred ca asta e cu adevart PEDEAPSA pe care o dai tu copilului tau. pacat ca exista si astfel de probl :((

...un copil neglijat este unul lasat de capul lui pe strada...SI EU TOCMAI ASTA NU FAC...caci nu o las niciodata singura pe strada....in casa e altceva...nu intra oricine....iara ca sa fiu eu sigura...am decis ca nu mai intra nimeni...ca de aia exista usha....ca sa poti selecta pe cine lasi inauntru si pe cine nu...un copil lasat singur in casa cu calculator si televizor la discretie....pret de cateva ore ziua....nu e un copil lasat de capul lui...
.....cum am zis de capul lui e ala de pe strada!!...nu am ce solutie sa gasesc...eu la munca trebuie sa ma duc....ca altfel nu am ce mamnca acasa....si zic ca daca se considera de catre altii ca la 8 ani nu e nici un pericol ca un copil sa iasa afara pe strada ne/supravegheat....nu vad in casa care ar fi pericolul....nu pot plati pe cineva strein...ca nu am cu ce...ce afacere am facut daca eu ma duc la munca pe o suma de bani...cu care tre sa platesc un strein sa/mi supravegheze copilul?....nici una!....eu consider ca la 8 ani jumate e destul de mare sa ramana singura in casa cu tv si calc. ....deci nu se poate plictisi si nu vad care ar putea fi pericolul
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:04
Revin cu promisiunea ca voi posta LEGILE COPILULUI si LEGILE PARINTILOR. Citindu-le, veti intelege mai usor cum percepe copilul relatia cu parintii sau ce e necesar sa stiti , sa faceti , ca sa obtineti cele mai bune reactii din partea celor mici.
maria_zada
Postat pe 21 Februarie 2010 22:08
si studiind contextul...orice om sanatos la cap...isi poate da seama ca ...de pedeapsa sau bataie...nici nu poate incapea vorba.....tre sa existe alte solutii....chiar daca eu nu le stiu......asta speram sa aflu ...de pe forum....cum mai pot fi educati copiii altfel.?.dar sa nu fie tratati ca animalele!!
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:08
ca sa pedepsesti un animal...trebuie doar sa fie (existe)...in fatza ta...il poti lovi si asta e pedeapsa...ca/l doare....ce discernamant mai trebuie....si asha e si cu copilu...important e sa/l doara ca pe animal nu??...ca..de ce fel de discernamant poate fi vorba?....pedeapsa cu scop educativ...de fapt e un dresaj...ca ala de animale....cu ce ai voie si ce nu!!!!
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:11
legile animalelor si legile oamenilor.....suprematia se stie a cui e deja.....asha e si cu legile parintilor si ale copiilor
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:13
De la: kudika106963, la data 2010-02-08 21:10:00da dar la varsta ei observ ca are accese de furie...si deja sare la bataie cu mine...dar la scoala cu colegii care se iau de ea nu are curajul sa sara la bataie si cu aia...e adevarat ca nu am invatat/o asha!...dar am observat de cativa ani...are momente...in care devine violenta...mi/a rupt cateva bluze!
Si io ce sa fac acuma?...sa devin salbatica si sa/i rup gura?
nu am sufletul sa fac asta!...din pacate pentru mine

pedeapsa e singura solutie , iar atunci cand ai pedepsit-o sa nu cedezi sa mergi pana la capat.daca ti-a stricat bluzele , trebuia sa ii confisti si tu 3 blueze, sa-i platesti cu aceiasi moneda.sotul tau nu are nici o influenta asupra ei?!
roz5blue6lila7
Postat pe 21 Februarie 2010 22:14
omu creste animalul sau animalul il creste pe om?????
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:14
tatal fetei...nu e prezent in contextul ...de fatza....e plecat in Spania de 2 ani...la munca
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:15
sa/i rup si eu 2 bluze??...adica sa imi bat joc de banii mei munciti cu spinarea????
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:17
dupa cum am spus....nu vad nici o solutie in pedeapsa....stand si uitandu/ma in urma....la copilaria proprie
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:18
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 22:15:50tatal fetei...nu e prezent in contextul ...de fatza....e plecat in Spania de 2 ani...la munca

cred ca lipsa tatalui o afecteaza...poate te condamna pe tine ca el a plecat.care era relatia lor?
roz5blue6lila7
Postat pe 21 Februarie 2010 22:19
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 22:17:02sa/i rup si eu 2 bluze??...adica sa imi bat joc de banii mei munciti cu spinarea????


Dar ei de ce ii permiti sa isi bata joc de tine in halul asta?
Kathara
Postat pe 21 Februarie 2010 22:19
De la: kudika106963, la data 2010-02-21 22:17:02sa/i rup si eu 2 bluze??...adica sa imi bat joc de banii mei munciti cu spinarea????

nu trebuie sa-i rupi bluzele, sa ii lei ei...le pui intr-un loc inaccesibil pt ea
roz5blue6lila7
Postat pe 21 Februarie 2010 22:20
ce...maica/mea daca m/a batut...a rezolvat ceva??...doar si/a varsat nervii pe mine.....si acum la 28 de ani nu ii pot multumi din suflet pentru educatia primita....
andreea_n_x
Postat pe 21 Februarie 2010 22:20

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Schimbare avatar 2 De la: luyyzz 9 Octombrie 2009 13:29
CE PAPI IN ACEST MOMENT ? 423 De la: EXCELENTUL 1 Februarie 2015 15:01
INVITATIE 2 De la: tina87 27 Martie 2008 13:45
Cand fetele fac BOTIC! Senzuale sau vulgare? 18 De la: kudika_8435 26 Mai 2012 17:58
animalute de casa 7 De la: monaram 7 Mai 2009 14:06