Spiritul Crăciunului: Mai întâi să crezi și apoi să vezi

Dragă Moș Crăciun,

Mi-a luat ceva timp ca să îți scriu aceste rânduri fiindcă eu nu mai credeam. În Tine. În mine. În cei din jur. În magia dimprejur. În visuri și dorințe împlinite. Cred că în nimic. Așa că astăzi o să te rog să mă ierți pentru această perioadă de absență și să vii și pe la mine anul acesta așa cum vii pe la toate sufletele, fie ele și unele rătăcite, de adult. Tu îmi știi ultimii ani și cât de grei mi-au fost, cu “adulțenia” asta, presupusa maturitate care vine la pachet cu responsabilitățile, gândurile și grijile ei pe care nu te întreabă nimeni dacă le vrei, ci ți le așază direct în buzunar (și pe suflet), fără să îți mai bată la ușă.

Nu mai credeam în reni zburători, moși buni, în evenimente miraculoase care o să fie schimbe mersul lucrurilor acestei țări, cursul pandemiei sau sănătatea familiei mele, iar cadourile tale nu mai produceau nicio o vibrație a bucuriei. Era poate fiindcă eu nu îmi mai găseam locul sau liniștea? Sau că nu poți fi bine când dispar oameni dragi din viața ta, când cei iubiți suferă sau când cei din cercul tău extins și megaextins se confruntă cu frici, boli și anxietăți? Dar nu, nu vreau să induc tristețe sau sentimente de depresie fiindcă viața este frumoasă și merită trăită fiecare secundă din ea, fie doar și pentru a-ți trăi dorințele cu ochii. Clișeistic, dar poate tocmai fiindcă mulți au spus și experimentat această concluzie, este mai degrabă o mantra cu efect de putere și trezire

Sunt aici, te văd și țin să îți mulțumesc pentru toate lecțiile pe care le-am învățat în ultimii ani. De exemplu, am învățat cum să trăiesc mai mult în prezent. Să mă bucur din nou de orice. De priveliștea de la fereastra mea, de frigul de afară, frunzele moarte și vinul fierbinte de la târgurile de Crăciun. De fiecare clipă petrecută lângă cei dragi și mirosul cald de cozonac proaspăt scos din cuptor și împărtășit cu ei (sau de vanilie și cafea din acea prăjitură cu nes pe care o fac o dată pe an). Că este mai mult despre crearea unor amintiri pe viață decât despre satisfacerea unor pofte sau nevoi ale burții. Că există miros de brad și de portocale, colinde de Crăciun, răsărit, încă o dimineață sau stele pe cer. O rochie strălucitoare în care să te simți regină sau o carte care să te țină cu sufletul la gură până în ceas târziu de noapte. Sau cum să dau o voce propriilor dorințe și ce să fac să le manifest (îmi e clar că aveam o problemă în acest sens). Pentru prietenii mei dragi, conexiunile profunde cu ei și pentru cât de multe m-au învățat. Pentru lecția acceptării și a iubirii necondiționate. Că viața pe acest pământ nu a fost niciodată doar despre tine, ci despre toți care îl împărțim deși de aici pleacă totul, de la cât și cum te iubești pe tine. Am aflat cât de conectați suntem, de fapt, unii cu ceilalți și că acțiunile sau gândurile mele de aici au reverberații nu doar într-un alt colț de univers din alte dimensiuni, ci în celălalt capăt al planetei.

Mă bucur că astăzi am atât de multe lucruri să îți spun (și să îți cer, good news :))) încât nu știu cu care să încep mai întâi. Așa că mi-aș dori că anul acesta să ajungi pe la toți cei care au nevoie de tine, indiferent de locul în care se află, vârsta pe care o au, la toate suflețelele și ochișorii nevinovați de copii care au nevoie de o scânteie de lumină și speranță (și la copiii aceștia minunați și la fetița aceasta frumoasă și puternică).

Copiilor să le oferi tandrețe, îndrumare și acces la educație, bătrânilor singuri alinare, liniște, un strop de tinerețe și iubirea copiilor lor, mamelor și taților și mai multă putere decât au deja, celor single răbdare și iubirea potrivită (aici aș avea și un sfat: să se bucure de viață cât mai mult, indiferent de formula în care sunt), celor dragi și tuturor din această lume sănătate (fizică și mentală că amandouă sunt la fel de importante), speranță, amintiri frumoase, zâmbete autentice și cât mai multe clipe de fericire. Să le îndeși adânc în sacul tău pe toate, Moșule drag… Și cu iubirea aia, te rog mult, să nu omiți pe nimeni, din ce în ce mai mult mi se pare că este sensul nostru pe Pământ.

Acestui virus să îi spui că ne-am învățat lecțiile, să își ia jucăriile și să plece sau măcar să fie o prezență discretă, care să nu mai doară pe nimeni. Iar pentru mine (fiindcă o prietenă dragă m-a învățat cum să îmi exprim dorințele și să le dau drumul în univers) niște ani un pic mai blânzi și unelte magice ca să îmi retușez pe ici, pe colo destinul, dar și inspirație și forță să îl pot scrie un pic altfel și să recuperez tot acel timpul pe care l-am pierdut din acele motive pe care știu sigur că le știi. Sorry dacă te-am plictisit, dar după atâta timp, am avut ceva lucruri să îți spun...

Cu iubire și mulțumiri,

Dana

Un Crăciun fericit tuturor!

Vă invităm să îi scrieți și voi dorințele voastre lui Moș Crăciun pe adresa moscraciun@kudika.ro. Scrisorile voastre vor fi publicate pe site, iar cea mai frumoasă dintre ele va primi ca premiu o ședință foto în curtea Băiatului cu Flori și un coș cadou de Crăciun. Premiile pot fi revendicate doar în București, iar regulamentul concursului este disponibil aici.

Decor: Băiatul cu Flori
Credite foto: Lovelight Photography

---