"Nu inþeleg cum o femeie poate ieºi din casã nearanjatã - e o lipsã de politeþe. ªi nu poþi ºti niciodatã, poate chiar aceea este ziua in care-þi intilneºti destinul. Iar in faþa destinului trebuie sã apari cit poþi tu de frumoasã."Coco ChanelNe-a tãiat pãrul, ne-a scurtat fustele, ne-a smuls volanele ºi ne-a eliberat din dulcele jug al corsetului. A refuzat sã mai priveascã inapoi ºi a decis cã femeia secolului XX trebuie sã ridice bãrbia, sã lepede haina feminitãþii de budoar ºi sã o imbrace pe cea a eleganþei puternice ºi seducãtoare. In timp ce bãrbaþii iºi impãrþeau lumea in rãzboaie parcã fãrã de sfirºit, Coco Chanel a inventat ºi ne-a dat pe minã armele cu care noi ii putem cuceri pe toþi: rochia scurtã neagrã ºi o picãturã de No.5.NumeleViaþa personalã feritã de ochii publicului ºi reputaþia destul de ºifonatã nu au impiedicat-o pe Coco Chanel sã se impunã, refuzind sã fie o simplã creatoare de modã. Ea a fost cea care a schimbat complet ºi ireversibil imaginea femeii moderne iscind, la inceputul secolului trecut, o adevãratã revoluþie vestimentarã ºi de atitudine. Gabrielle Bonheur Chanel s-a nãscut in 1883 in Saumur, un mic orãºel din apropierea Parisului. Rãmasã orfanã de mamã la numai 6 ani, a fost abandonatã, impreunã cu cei patru fraþi ai sãi, ºi de tatã care i-a lãsat in grija rudelor. Gabrielle a fost crescutã de douã mãtuºi, pe un domeniu retras din provincia Auvergne. Afectatã de moartea mamei ºi de abandonul tatãlui, ea a susþinut mereu cã Auvergne este locul naºterii sale. In casa mãtuºilor a primit o educaþie tradiþionalã, invãþind cã o tinãrã trebuie sã ºtie sã coasã, sã aibã o þinutã frumoasã ºi sã se poarte politicos. Fire energicã ºi sportivã, ea incerca insã tot timpul sã se eschiveze de la indatorirea de a invãþa croitorie ºi prefera sã cãlãreascã, sã-ºi petreacã timpul in naturã.Cind a implinit 17 ani, statul a preluat tutela asupra ei ºi a fost trimisã la un orfelinat al unei mãnãstiri din Moulins. Nevoitã, in cele din urmã, sã-ºi gãseascã o slujbã pentru a se intreþine, Gabrielle Chanel a refuzat postul de cusãtoreasã pe care mãicuþele i-l gãsiserã, a pãrãsit orfelinatul, iar in 1905 s-a angajat cintãreaþã in cabaretul La Rotonde, frecventat de membrii regimentului de cavalerie a Franþei. Acolo ºi-a luat numele de scenã Coco (nume de alint folosit pentru animale de companie). Cariera sa de cintãreaþã a durat numai pinã in 1908, cind, cunoscindu-l pe Etienne Balsan, un ofiþer de cavalerie milionar, cu reputaþie de playboy, i-a devenit amantã ºi l-a urmat in Paris. ªi-a pãstrat insã numele ce avea s-o facã celebrã: Coco Chanel.VizionaraCoco Chanel s-a adaptat rapid la viaþa indestulatã din Paris ºi a descoperit cu plãcere gusturile ºi tabieturile celor bogaþi. Dar un lucru cu care nu se putea obiºnui ºi care-i displãcea profund era obiceiul femeilor bogate de a purta mereu pãlãrii imense, impodobite cu pene de struþ, aºa cum o cerea moda vremii. Obiºnuia sã (se) intrebe: "Oare cum poate funcþiona un creier acoperit de chestia aia?"Folosindu-se de capitalul amanþilor sãi, ofiþerul Etienne Balsan ºi, mai apoi, Arthur "Boy" Capel, un jucãtor de polo extrem de bogat, Coco Chanel ºi-a deschis in Paris, in 1913, primul ei magazin de pãlãrii. Modelele propuse de ea difereau radical de cele la modã in acei ani, semãnind mai mult cu bascurile purtate de adolescenþi. Arthur Capel, care se pare ca a fost iubirea vieþii ei, a continuat sã o susþinã financiar ºi a ajutat-o sã-ºi extindã afacerea. Relaþia cu el i-a fost atit sursã de bani cit ºi de inspiraþie. In scurt timp, la oferta de pãlãrii a magazinului s-au adãugat ºi alte articole vestimentare, toate urmind reþeta propusã de Coco Chanel: eleganþã simplã, rafinament ºi comoditate. Inspiratã de hainele bãrbãteºti, lejere ºi uºor de purtat, de uniforme ºi de echipamentele sportivilor, Chanel a adus in moda pentru femei puloverele pe git, modelele ºi imprimeurile marinãreºti ºi rochiile mulate din tricot sau jerseu de linã, materiale folosite pinã atunci numai pentru lenjeria intimã masculinã. Cu bijuteriile oferite cu dãrnicie de iubiþi iºi accesoriza þinutele, iar preferatele ei erau ºiragurile de perle. Ea insãºi iºi purta propriile creaþii ºi ii plãcea sã combine piesele scumpe cu gablonþurile, sau sã asorteze accesorii preþioase la þinute considerate sport. Intr-o zi rãcoroasã, pe terenul de polo, a imprumutat haina prietenului ei, i-a plãcut s-o poarte ºi a inspirat-o sã creeze ceva asemãnãtor. Astfel au apãrut celebrul model Chanel de jachetã sport, blazerul ºi cardiganul pentru femei. Tot Coco Chanel a dovedit ca ºi femeile pot purta pantaloni, fãrã a pierde din graþie ºi feminitate. In mai puþin de cinci ani Casa Chanel devenise un nume destul de cunoscut in modã. Alte doua magazine fuseserã deschise in Deauville ºi Biarritz, staþiuni de coastã frecventate de pãtura bogatã a societãþii. Deºi in majoritate simple ºi nu din materiale preþioase, creaþiile sale erau la fel de scumpe ca ale oricãrui creator de modã parizian. Dar, spre deosebire de aceºtia, Coco Chanel nu impãrtãºea ideile lor exclusiviste ºi se bucura cind stilul ei era copiat in produse cu preþuri mai mici, destinate femeilor nu indeajuns de bogate incit sã-ºi permitã un original. "Eu nu sunt o artistã" obiºnuia sã spunã. "Vreau sã vãd rochiile mele purtate pe stradã."In paralel cu afacerea-i infloritoare, Coco Chanel iºi cultiva ºi relaþiile amoroase. "Existã timp pentru muncã ºi timp pentru dragoste. Pentru altceva, nu". Relaþiile ei cu artistul Paul Iribe, cu al 2-lea Duce de Westminster, Marele Duce Dimitri de Rusia sau cu sportivul englez Boy Capel au ajutat-o ºi au inspirat-o in creaþia sa, dar nici una n-a reuºit sã o facã sã renunþe la carierã. Cel mai celebru iubit al sãu, care nu a ezitat in a o susþine financiar, la fel ca ºi predecesorii sãi, i-a propus chiar mai mult. Ducele de Westminster, la acea vreme unul dintre cei mai bogaþi oameni din Europa, a cerut-o in cãsãtorie, i-a oferit numele sãu ºi statutul de ducesã. Cu o avere personalã estimatã la 15 milioane de dolari, in mare parte obþinutã din vinzãrile primului ºi celui mai celebru parfum creat de casa Chanel, Coco ºi-a cintãrit bine opþiunile ºi a refuzat oferta: " Sint multe ducese pe lume, dar o singurã Coco Chanel" .In 1931 Chanel a fost angajatã de Samuel Goldwin, pentru un milion de dolari, ca designer al star-urilor sale, printre care Kathrine Hepburn, Grace Kelly, Elizabeth Taylor ºi Gloria Swanson. Colaborarea a fost insã de scurtã duratã, intrucit multe starlete de la Hollywood refuzau sã imbrace haine Chanel.Retragerea ºi revenireaIn 1938, sub ameninþarea rãzboiului ºi in condiþiile in care designerul italian Schiaparelli incepuse sã domine piaþa, Coco Chanel a preferat sã se retragã. Parisul ocupat de rãzboi nu-i mai permitea sã-ºi continue afacerea, aºa cã ºi-a inchis toate magazinele ºi a pãrãsit Franþa, trãind in exil, in Elveþia, pentru urmãtorii 15 ani. A servit pentru puþin timp ca sorã medicalã in timpul rãzboiului, dar unul dintre motivele retragerii sale a fost ºi relaþia amoroasã cu Hans Gunther von Dincklage, un ofiþer nazist. Reputaþia ei a avut mult de suferit in acea perioadã. A fost acuzatã de antisemitism ºi de homofobie (deºi inainte era cunoscutã ca bisexualã), dar vinzãrile parfumului lansat in 1923, ºi care avea un mare succes, au reuºit sã o menþinã pe Coco Chanel in atenþia publicului. Deºi, oficial, trãia in exil, legãtura sa cu ofiþerul nazist i-a oferit multe favoruri, printre care ºi acela de a i se permite, in cele din urmã, sã locuiascã la Ritz, hotelul sãu favorit din Paris.In 1953, cind s-a hotãrit sã revinã in modã, numele de Coco Chanel era cãzut incã in dizgraþie. Motivele retragerii cit ºi ale revenirii sale au fost speculate indelung. Unii au susþinut ca revenirea s-a datorat scãderii vinzãrilor parfumului ºi de aceea Chanel a redeschis iniþial un magazin numai cu parfumuri. Alþii susþin ca dezgustul faþã de ceea ce se intimplase in acei ani in modã a fãcut-o pe Coco Chanel sã-ºi doreascã sã revinã. Karl Lagerfeld, designerul de azi al Casei Chanel, are o teorie proprie: "Pinã in anii ’50 Coco Chanel ºi-a acordat un rãgaz pentru a putea desãvirºi cu adevãrat ºi impune, mai apoi, stilul Chanel. Ea s-a oprit pentru ca timpul ºi cultura s-o ajungã din urmã."Adevãrul era cã in modã lucrurile se schimbaserã mult ºi noul look Dior, bazat pe corsetul pe care ea il ura atit, a ambiþionat-o pe Coco Chanel sã-ºi readucã pe piaþã creaþiile astfel cã, in 1954, a deschis primul sãu magazin de "haute couture". Toate piesele vestimentare gindite de ea odinioarã, -simple, elegante, comode, - au fost etalate din nou in faþa femeilor. Celebrul taior Chanel, pantalonul clopot ºi irezistibila rochie scurtã neagrã ("The little black dress") au mers, de aceastã datã, direct la þintã. Primite odinioarã cu reticenþã ºi chiar desfiinþate in presa de specialitate, creaþiile i-au fost in cele din urmã acceptate la Hollywood, care a dat tonul pentru marele public. In anii ‘50 ºi ‘60 Chanel a colaborat intens cu studiourile de film ºi a realizat costume ºi pentru piese de teatru, imbrãcind actriþe celebre precum Audrey Hepburn, Liz Taylor sau Anne Baxter. Hainele sale au devenit extrem de populare in acea perioadã, mai ales in Statele Unite.ParfumulCoco Chanel a spart toate tiparele vremii, a revoluþionat moda ºi a schimbat radical atitudinea femeilor faþã de haine, arãtindu-le ca luxul nu numai cã poate, dar e imperios necesar sã fie ºi comod. Faimoasã in toatã lumea a fãcut-o, insã, primul parfum lansat de ea, primul parfum creat vreodatã sub o etichetã de designer. ªi in acest domeniu a fost o inovatoare, pãstrind aceeaºi linie de eleganþã ºi simplitate. In anii `20 piaþa era dominatã de parfumuri dulci sau florale, al cãror miros putea fi imediat asociat cu floarea din care era extrasã esenþa, ºi care erau ambalate in sticle sofisticate. In 1923 Chanel a creat No.5, parfum care imbina pentru prima datã esenþele naturale cu elemente de sintezã obþinute in laborator, folosindu-se nu mai puþin de 80 de ingrediente la realizarea lui. Aroma nãucitoare, deosebitã de tot ceea ce se crease pinã atunci, ambalajul simplu, in stilul Art Deco, denumirea ciudatã ºi eticheta austerã nu l-au impiedicat, insã, sã aibã un succes fenomenal ºi sã rãminã, pinã in ziua de azi, cel mai vindut parfum din lume. Apariþia lui a nãscut chiar legende. S-a spus cã, iniþial, au existat in laborator mai multe variante ale parfumului ce urma sã fie lansat pe piaþã, Coco Chanel alegind dintre ele mostra cu numarul 5. Plãcindu-i foarte tare sticlele pãtrate, de laborator, in care erau pãstrate esenþele, ea ar fi decis sã lanseze parfumul pe piaþã ambalat intr-o sticlã asemãnãtoare ºi sã-i pãstreze, ca nume, chiar numãrul mostrei alese. Altã poveste susþine cã numele parfumului este chiar numãrul norocos al lui Coco Chanel, divulgat acesteia de catre o ghicitoare. Ce se ºtie cu siguranþã este cã parfumul acesta a fãcut-o sã devinã celebrã ºi milionarã.Intrebatã de ziariºtii vremii despre tabieturile ei, Marilyn Monroe declara, cu binecunoscuta-i senzualitate, cã atunci cind doarme nu obiºnuieºte sã poarte nimic altceva, decit o picãturã de Chanel No.5.TaiorulMeritã un capitol separat, pentru cã femeia care ajunge in poziþia socialã ºi financiarã pentru a ºi-l permite (in prezent, preþul mediu al unui taior clasic Chanel este de 5000 $), va avea in dulap nu doar un simplu costum, ci o adevãratã operã de artã, minuþios ginditã pentru a fi combinaþia idealã dintre eleganþã ºi confort.Taioarele Chanel respectã o reþetã de alcãtuire ce s-a pãstrat din anii `30 pinã astãzi. Dacã un logo sau o etichetã pot fi uºor copiate, croiala impecabilã, realizatã dupã reguli bine stabilite ºi calitatea materialului reprezintã garanþiile originalitãþii produsului. Coco Chanel nu se supãra daca stilul ii era copiat, chiar iºi dorea asta, insã ºtia cã nimeni, in afarã de ea, nu poate crea un costum perfect.Indiferent cã este din anii `30, `60 sau 2000, taiorul clasic Chanel este din tweed, sacoul este croit drept, "pãtrat" ºi are, de cele mai multe ori, benzi decorative aplicate pe marginile minecilor ºi la buzunare, negre sau in contrast cu nuanþa stofei. Fusta este simplã, dreaptã, ºi e musai sã acopere rotulele pentru cã, se ºtie, madame Chanel nu suporta genunchii dezgoliþi. Nasturii sint asemãnãtori monedelor, deseori aurii, gravaþi cu logo-ul casei, cei doi "C" inlãnþuiþi. Intotdeauna fusta are cusutã in talie, pe dos, o panglicã specialã ce impiedicã alunecarea bluzei, iar fermoarul este plasat intr-o parte, pentru mai mult confort. Oricare ar fi miºcãrile, costumul original Chanel iºi pãstreazã intacte þinuta ºi nota de eleganþã fãrã a se face deloc rabat de la comoditate. Pentru o imagine impecabilã, accesoriile potrivite unui costum Chanel sint ºiragul de perle ºi geanta cu logo ºi toartã din lanþ auriu.Femeile de succes, femeile de afaceri sau cele implicate in politicã ºtiu cel mai bine cã, pentru imaginea lor, investiþia intr-un taior Chanel (un fel de uniformã a eleganþei supreme, echivalentul fracului din moda masculinã) este obligatorie. O dulce obligaþie, insã. Jackie Kennedy ºi Lady Diana l-au iubit. Bãrbaþii il admirã. Insuºi preºedintele Georges Popidou, avind-o invitatã la cinã, la Palatul Elysee, pe Coco Chanel, i-ar fi spus: " Mã simt confortabil atunci cind soþia mea poartã costumele tale."MoºtenireaCoco Chanel ºi-a petrecut ultimii ani din viaþã conducindu-ºi afacerea. Nu s-a mãritat niciodatã. A murit in 1971, la virsta de 87 de ani, in camera sa de la hotelul Ritz.Povestea vieþii ei a fost transpusã intr-un musical pe Broadway, iar Katherine Hepburn, la virsta de 60 de ani a realizat, intruchipind-o, primul sãu rol in care trebuia sã cinte ºi sã danseze.Casa Chanel este azi un adevãrat imperiu ce cuprinde o casã de modã, fabrici de textile, laboratoare de parfumerie ºi cosmetice, ateliere de bijuterii.Deºi Coco Chanel ºi-a impus in mod agresiv stilul, a darimat mentalitãþi ºi a combãtut aprig ideile ºi creaþiile altor designeri, ea a ciºtigat, in timp, respectul ºi admiraþia colegilor de breaslã. Christian Dior spunea: "Cu un pulover negru ºi zece rinduri de perle, ea a revoluþionat moda."Stilul ei simplu ºi rafinat nu se poate demoda. Dupã cum insãºi Coco Chanel spunea, "moda trece, stilul rãmine". Imaginea lui Coco Chanel a fost deseori asociatã cu cea a unor personalitãþi din artã ce urmau, la acea vreme, tendinþele miºcãrii moderniste: Diaghilev, Picasso, Stravinsky sau Cocteau. La fel ca ºi ei, numai cã in domeniul rigid al modei de atunci, Coco Chanel a avut curajul sã distrugã vechile formule ºi sã inventeze modalitãþi cu totul noi de exprimare. Cocteau a spus o datã despre ea cã "printr-un fel de miracol, a reuºit sã impunã in modã reguli ce pãreau sã aibã valoare numai in mediul restrins al pictorilor, muzicienilor sau poeþilor."Deºi nu se considera o feministã ci, dimpotrivã, pledoariile ei susþineau ideea de feminitate, Coco Chanel a contribuit, prin creaþiile sale, la miºcarea de emancipare a femeii. Feminitatea trebuia sa inceteze a mai fi o constingere ºi o povarã, pentru a deveni accesoriul seducãtor al unei atitudini demne.Dupã moartea lui Coco Chanel, primii sãi asistenþi, Gaston Berthelot ºi Ramon Esparza, iar mai apoi Yvonne Dudel ºi Jean Cazaubon, au preluat activitatea de "houte couture" a Casei Chanel, din 1975 pinã in 1983. Phillippe Guibourge s-a ocupat un timp de designul pret-a-porter, introdus abia in 1978. Din 1983, Karl Lagerfeld a devenit designerul Casei Chanel pentru haute couture, preluind tot el, in 1984 ºi activitatea de pret-a-porter.Pierre Wertheimer, partener lui Coco Chanel in afacerea cu parfumuri, probabil ºi fost iubit, deþinea, in 1924, 70% din afacere. Familia Wertheimer are ºi astãzi controlul asupra Casei Chanel, impreunã cu alþi investitori. In prezent compania deþine peste 100 de magazine in intreaga lume ºi a preluat concernul Eres, producãtor de lenjerie ºi costume de baie.Casa Chanel este membrã a Camerei Sindicale de Houte Couture ºi Pret-a-Porter, grup exclusivist ai cãrui membrii au primit oficial recunoaºterea privind respectarea cu stricteþe a unui anumit standard de calitate in modul de realizare a colecþiilor vestimentare. Iar Coco Chanel, fondatoarea ei, este singura personalitate din domeniul modei prezentã pe lista Time Magazine a celor mai influente 100 de personalitãþi ale secolului XX.Un articol de Alina GFoto: wikipedia.org
Par deshidratat, aspru si lipsit de stralucire? Am gasit solutia!
Video: Visul Victoriei Beckham a devenit realitate
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: