El vs ea: Slabanoagele sau dolofanele?

Oare cerem prea mult?

Andrea

Te iubesc, celulita mea!

Ei da... trebuia sa se ajunga si aici. Indiferent cat de mult amani momentul, intotdeauna te vei trezi cu intreabarea ajunsa deja un cliseu “Rochia asta ma face sa par grasa?”, sau, dupa caz, “Hainele astea stau pe mine ca pe umeras, nu-i asa?”. Ei bine, din cauza acestui gen de situatii barbatii invata sa minta frumos... pentru ca nevoia te invata si exercitiul te perfectioneaza. Un barbat trecut cat de cat prin viata va raspunde pe nerasuflate: "Arati fantastic!". Pentru ca stie ca nu are scapare: daca spune ca nu-i sta bine, ea se va bosumfla toata seara si se va simti urata. Daca ii spui ca arata bine, se va simti extraordinar in pielea sa si, prin urmare, va arata bine. Iar daca ai ghinion si vreo prietena ii marturiseste discret ca rochia respectiva nu o avantajeaza, este de ajuns sa iti mai pui inca o data in actiune abilitatile de trombon: "Xuleasca te invidiaza, nu ai vazut in ce hal arata?". Oricat de prost crescut veti spune ca sunt in urma acestor marturisiri, va jur ca alta solutie nu avem.

Si acum, sa trecem la partea cu ce ne dorim noi, barbatii. Pentru ca stiu ca de fiecare data voi asta vreti sa aflati printre randuri. Ei bine, da, tare mi-ar placea sa o iubesc pe Pamela Anderson... o data, de doua ori. Nici Angelina nu-i tocmai de lepadat. Nici Paris, desi e cam atoasa, dar treaca mearga... prin patul meu. Da, imi atarna ochii dupa cate vreun fundulet bombat si sani supradimensionati. Si da, ador sa rasfoiesc revistele cu poze cu femei perfecte. Pentru ca nu ma intereseaza cat la suta din ele e Photoshop. Admir si asta-i tot ce fac. La fel cum privesti la un tablou dintr-un muzeu, tablou pe care, chiar daca prin absurd ti l-ai permite, nu ai face decat sa-l agati pe un perete si sa te lauzi cu el de doua ori pe an.

Cu femeile pe care le iubim lucrurile stau altfel. Pe ele le admiram pentru ca exista, pentru ca le putem atinge si le putem iubi. Si nu in ultimul rand pentru ca putem fi iubiti de ele.

Nu spun ca exteriorul nu conteaza. Conteaza si acesta si inca mult. Insa daca am ocazia sa cunosc o femeie (si in general daca ma intalnesc cu ea, stam si vorbim macar cat sorbim o cafea), care nu intra in standardele clasice de frumusete, insa care ma atrage prin felul ei de a fi, incerc sa o cunosc mai mult. Si in acest fel am ajuns sa iubesc femei grasune, de care radeam cand tineau cure de slabire, dar si slabanoage de 40 de kile, pe care da! hainele stateau ca pe umeras, insa erau dulci si copilaroase. Am iubit atat de mult uneori incat si celulita parea mai frumoasa pe acea femeie, insa e drept, au fost ocazii in care am adorat prea mult personalitatea si prea putin fizicul... si nu au sfarsit bine.

Fizicul conteaza. Insa nu cerem perfectiunea. Pentru ca o poza este doar atat, o imagine. In timp ce o femeie in carne (uneori prea multa) si oase (si doar atat) are personalitate si suflet.

Andrei

---