Adaptarea unei vieti: cinema-ul despre virtuozi si genii

Adaptarea unei vieti: cinema-ul despre virtuozi si genii
Kudika
20 Mai 2010

Unii poate stiti ce am sarbatorit pe 7 mai – internautii care au apelat in acea zi la atot-stiutorul Google vor fi observat, probabil, schimbarea temporara de fatada a motorului de cautare. Logo-ul Google fusese inlocuit cu o scena din faimosul balet "Lacul lebedelor", scris de Piotr Ilici Ceaikovski. Daca ar fi avut norocul unei longevitati matusalemice, compozitorul rus ar fi implinit 170 de ani – si ne-ar fi incantat cu o mai vasta colectie de opusuri. Pe de alta parte, moartea lui invaluita in mister a ridicat semne de intrbare si a ciuruit povestea “oficiala” cu speculatii (suicid? holera?) – intotdeauna de bun augur cand in joc este pastrarea amintirii unei personalitati de seama in constientul colectiv.

Chiar daca azi idolii tinerilor nostri sunt artistii pop sau actorii Hollywood-ieni, din cand in cand unele filme – mai precis, cele biografice, asa-numitele “biopic”-uri – isi propun sa re-aduca in prim-plan monstrii sacrii care chiar au participat la modelarea culturii si a stiintei mondiale. Trecutul de care apartin ei poate parea indepartat si, ca atare, realizarile lor palesc, perimate, in ochii celor incapabili sa judece importanta lor asupra prezentului nostru. Noroc cu know-how-ul producatorilor de film si studiile de piata aferente: mai-marii studiourilor au prins de veste, desigur, ca generatia actuala sufera de un deficit acut de atentie, de miserupism si de dispret fata de precursori. Asadar, strategii departamentelor de marketing contracareaza cu o arma calibrata la sigur: cat timp unii reprezentanti de marca ai umanitatii au trait vieti palpitante, documentate in detaliu, acestea pot servi drept momeala pentru publicul larg. Inevitabil, spectatorii vor fi intrigati de o “poveste adevarata” indeajuns cat sa dea banii pe bilet. Si, la fel de inevitabil, ei vor afla de existenta unui “oarecare” Ceaikovski, de pilda – o consecinta fericita, dar secundara fata de incasarile la box-office.

Realizat de Ioanina

MAESTRII DE-ALTADATA (cont.): Filmul din ’90, regizat de Robert Altman intelege ca viata lui Vincent (Tim Roth) a fost inextricabil legata de cea a fratelui sau, pilonul lui principal de sprijin, Theo (Paul Rhys). Mai mult, schimbarea (imbunatatire sau nu?) produsa de “Vincent & Theo” este una de focus, caci acest biopic, cu dialog, imagine si intentie regizorala revizuite, dupa standardele unui Hollywood mai “hip”, se preocupa exclusiv de ultimii ani de viata ai artistului si, integrandu-l in egala masura si pe Theo, comerciantul de arta, ofera comentarii voalate despre coabitarea dintre frati, pe de o parte, si, pe de alta, dintre pictura si mercantilism, o dilema la fel de spinoasa si azi.
Alte exemple: “Modigliani” (2004) si “Surviving Picasso” (1996)

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.




Setari Cookie-uri