Coronavirusul și sănătatea mintală: starea noastră de bine poate însemna supraviețuirea altcuiva

Coronavirusul și sănătatea mintală: starea noastră de bine poate însemna supraviețuirea altcuiva
Kudika
30 Martie 2020

Când ne confruntăm cu o criză, sănătatea minții noastre este prima afectată. Paradoxal, sănătatea mintală este primul lucru care ne ajută să rezistăm și să supraviețuim crizei.

Informatii oferite de Unicef

Nu poți să te întorci și să schimbi începutul, dar poți să începi de acolo de unde te afli și să schimbi sfârșitul” (CS Lewis)

În criză, creierul își reduce instinctiv funcțiile superioare, cele care susțin planificarea pe termen lung, și trece într-un regim primitiv de reacție imediată la amenințări. Dacă aceste simptome sunt recurente și persistente, capacitatea de autoliniștire a creierului scade. În mijlocul actualei crize provocate de COVID19, avem nevoie mai mult ca oricând de capacitatea noastră de autoliniștire. Primii pași către echilibrarea gândirii și sănătății sunt: să recunoaștem că trăim în regim de criză, să avem capacitatea de a contracara aceste fenomene prin modalități calmante și eficace de rezolvare a problemelor și să facem tot ce putem pentru a ne activa funcțiile superioare ale creierului, pentru a accesa acele părți ale creierului care ne vor ghida să traversăm această perioadă.

Este important să nu uităm că sunt lucruri pe care le putem controla, dar și lucruri care ne scapă cu totul de sub control.

Îngrijorările constante cu privire la aceste aspecte ne provoacă în corp explozii de anxietate, afectându-ne direct sănătatea mintală și fizică. Anxietatea și stresul ne pot afecta și sistemul imunitar, ceea ce ne poate face mai vulnerabili în fața unei boli infecțioase.

Efectele anxietății și stresului continuu afectează grav capacitata unei persoane de a privi cu speranță viitorul imediat și îndepărtat. Am văzut în ochii celor dragi, ai prietenilor și necunoscuților devastările provocate de lipsa speranței și am fost martoră la efectele dezumanizante ale lipsei de empatie față de cei care se luptă în fiecare zi cu boli psihice și fizice. Eu însămi trăiesc cu o boală psihică diagnosticată, iar simptomele acesteia îmi afectează drastic starea sufletească.

În regim de criză, îmi este și mai greu să accesez zonele neafectate ale creierului meu. Îmi iau cu rigurozitate medicamentele în fiecare zi, trebuie să desfășor activități pentru a-mi reduce nivelurile de anxietate și trebuie să comunic cu cei din jur pentru a evita izolarea completă.

Oricât mi-aș dori să vă spun că există o cale sigură de a scăpa cu totul de agonia psihică, nu pot, pentru că nu este așa. Ce vă pot spune însă este că există speranță în multe forme.

Noi, oamenii, ne dăm speranță unii altora comunicând între noi, căutând modalități creative de a ne ajuta reciproc și raportându-ne empatic unii la ceilalți.

Cultivarea și practicarea empatiei, o abilitate care poate fi dobândită, ne va ajuta mult să ne dezvoltăm capacitatea de autoliniștire. Dr. Anthony Scioli arată că SPERANȚA face parte din caracterul sau personalitatea omului. Nu ne naștem cu speranță. Speranța trebuie dezvoltată, ca o grupă musculară.

Există patru feluri de speranță și, la fel ca mușchii, fiecare are propriul scop:

Atașament – Speranța are rolul de a ne ajuta să construim și să menținem relații bazate pe încredere, să ne simți conectați cu ceilalți și să dobândim abilități de supraviețuire puternice.

Stăpânire – Speranța are rolul de a ne ajuta să devenim puternici și a avea succes, să primim sprijin în eforturile noastre și să fim inspirați de exemple pozitive.

Supraviețuire - Speranța are rolul de a ne ajuta să rămânem calmi și să găsim soluții de ieșire din impas în situații dificile. Ne permite să ne gestionăm temerile.

Spiritualitate - Speranța are rolul de a ne ajuta să ne simțim aproape de natură și toți oamenii, precum și să extragem mai multă putere și protecție.

Suntem împreună în această situație, haideți să fim solidari.

Pentru a limita simptomele extreme care vă pot afecta sănătatea mintală, sunt anumite lucruri pe care le puteți face în fiecare zi:

● Respectați o rutină zilnică. Treziți-vă dimineața, faceți duș și îmbrăcați-vă ca și cum ar trebui să ieșiți din casă.

● Faceți-vă patul și faceți curățenie în casă.

● Faceți exerciții de întindere și sport

● Dacă sunteți sub tratament, aveți grijă să vă luați medicamentele și păstrați legătura cu medicul

● Mâncați suficient de sănătos și încercați să consumați multe legume și fructe în fiecare zi

● Dacă munciți de acasă, mențineți curat spațiul în care lucrați

● Practicați respirația profundă și meditația

● Reduceți consumul de cofeină, întrucât sporește nivelul anxietății

● Comunicați prin aplicații video online cu prietenii și familia

● Deconectați-vă periodic de la rețelele de socializare pe parcursul zilei

● Dacă traversați o perioadă dificilă, luați legătura online cu un psiholog

● Citiți și distribuiți știri și postări pozitive și umanitare

Chantelle este fondatoarea proiectului „Creator de empatie și speranță” (Creator of Empathy & Hope Project), o expoziție itinerantă de artă de conștientizare socială. Pentru mai multe informații, vizitați https://www.facebook.com/empathyhopeproject/

Este activistă pentru sănătatea mintală la nivel global și antreprenor cu impact social. Este afiliată la mai multe organizații naționale și internaționale, preocuparea ei principală fiind crearea soluțiilor de asistență psihologică pentru tineri și combaterea șomajului determinat de afecțiunile psihice la locul de muncă.

Pentru a afla mai multe despre cum puteți să dobândiți abilități cum sunt speranța și empatia, vizitați:

https://hopefulminds.org/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23583460

Featured foto by KieferPix via Shutterstock

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri