Mai multe
Multumesc pentru aprrecieri ... :) Cand o sa mai gasesc cate o povestioara, o sa o scriu si aici ... Asta cu conditia sa nu fie scrisa deja! (Am citit tot forumul ... )
|
||
|
catalinaOlo Postat pe 28 Septembrie 2008 13:16 |
||
|---|---|---|
| - Felicitari CatalinaOlo, si eu chiar daca am neglijat un pic povestioarele in ultimul timp dar promit ca voi mai veni cu multe povestioare noi ... iar daca doar unui singur om ii vor folosi talcurile acelor povestioare ma voi simti mai mult decat fericit ... si voi considera ca timpul investit aici nu a fost un timp pierdut! ... (mai mult ma bucur si ca vad si cititori din Sibiu! ...) | ||
|
supermiki Postat pe 28 Septembrie 2008 14:21 |
||
bv pysicat2006 chiar ma impresionat
|
||
|
|
||
|
bestiuitza Postat pe 28 Septembrie 2008 14:31 |
||
super tare...de azi de la ora 14 citesc incontinuu pe forum..la unele am lacrimi in ochi,la altele plang ,la altele pur si simplu zambesc...dar din toate am invatat multe..datorita lor m-am impakat cu un prieten drag,datorita lor am sunat-o pe mama si i-am spus kt de mult o iubesc,datorita lor..am inv sa fiu mai fericita si sa vad cu adevarat lucrurile kre merita atentie..va multumesc mult pt tot..sunteti super adevaratzi prieteni virtuali..va iuby mult pe toti ..pupici pt toti mai ales pt supermiki
|
||
|
ikka Postat pe 28 Septembrie 2008 19:32 |
||
| - Ma bucur ca am reusit sa facem atat de mult pentru tine, ma bucur ca iti plac aceste povestioare si ai si invatat ceva din talcul lor ... ma bucur ca am contribuit macar la un zambet din partea ta ... ma bucur ca si eu sunt o mica particica care a contribiut la luarea unor decizii bune ... si cel mai tare ma bucur ca ma consideri prieten ... chiar daca doar virtual! ... (acum simt intradevar ca timpul investit nu a fost timp pierdut!! ...) | ||
|
supermiki Postat pe 28 Septembrie 2008 21:03 |
||
|
�nchipuie-�i c� la na�tere primim fiecare o cutiu�� a vie�ii cu care ne putem juca. �n�untru se afl� piesele unui puzzle. Fiecare dintre ele reprezint� un aspect al poten�ialului nostru. Dac� le prive�ti separat nu par s� aib� prea mare �nsemn�tate. Dar dac� reu�e�ti s� o a�ezi pe fiecare dintre ele la locul ei, vei ob�ine o imagine cu ceea ce e�ti �i ceea ce po�i DEVENI! De cele mai multe ori aceste cutii r�m�n �nchise. Limit�rile impuse de mediul �n care tr�im �i opiniile celor din jurul nostru sunt cele care primeaz� �i au un important cuv�nt de spus asupra cursului vie�ii noastre. Nicidecum poten�ialul cu care am fost �nzestra�i! Motive pentru care se �nt�mpl� aceasta sunt destule: nu ne-a spus nimeni c� ar trebui s� facem altfel; avem prea multe lucruri importante de care trebuie s� ne ocup�m - trebuie s� lu�m note bune, trebuie s� ne c�ut�m o slujb� bun�, s� ne cre�tem familia, s� ne pl�tim facturile; avem at�t de multe distrac�ii - emisiunile Tv, calculatorul �i internetul, �tirile, b�rfele. A-�i �ntoarce privirea spre tine, a deschide cutiu�a �i a �ncerca s� rezolvi acel puzzle poate, poate vei descoperi o comoar�, nu pare deloc atractiv. E mult mai u�or s� alegem varianta de a l�sa pur �i simplu ca via�a s� se �nt�mple dec�t s� intr�m �n joc �i s� ne asum�m riscul de a pierde �i de a c�tiga. Dar via�a nu este despre a pierde sau a c�tiga. Este despre ALEGEREA pe care o faci �ntre a l�sa cutia INCHISA �i a da c�tig de cauz� SOARTEI sau de a �ncerca s� rezolvi puzzle-ul �i a lucra cu propriul poten�ial pentru a vedea c�te vise po�i TRANSFORMA �n realitate. �Avem cu ce!�. Cu fiecare nou� zi din via�a noastr� vom avea ocazia s� ne descoperim pu�in c�te pu�in �i s� ne dezvolt�m �n direc�ia care ni se potrive�te! Trebuie doar s� fim dispu�i s� r�scolim prin lada cu zestre pentru a rezolva puzzle-ul! |
||
|
supermiki Postat pe 29 Septembrie 2008 08:54 |
||
| super tare si asta ce fain...:*:*:* daca as sti as spune si eu dar nu stiu :( mai ascultam knd eram in clasa a 12a la religie..aveam un prof super tare si ne spunea din astea...sau povesti de viata din tzara doar k el ne spunea mereu "un coleg de al meu","un prieten ..etc etc" era cam penibil..dar am avut multe de invatat cum am avut si de aici..CLAR supermiki nu a fost o pierdere de timp..ci doar un timp investit in educarea noastra spirituala:P | ||
|
ikka Postat pe 30 Septembrie 2008 01:12 |
||
|
Cei doi vecini Un ��ran cam r�u la suflet a g�sit �ntr-o zi pe p�unea sa vaca vecinului. M�nios, omul a luat animalul la b�taie, dup� care l-a legat �i l-a dus �napoi, spun�ndu-i vecinului s�u: - Dac� mai g�sesc o singur� dat� vaca ta la mine-n gr�din�, s� �tii c� o bat �i mai r�u, ai auzit ? A doua zi, �ns�, vecinul cel dint�i g�si �i el, �n b�t�tura sa, dou� oi ale celuilalt, ce se strecuraser� printr-o sp�rtur� a gardului. S-a apucat omul �i a reparat gardul, dup� care a luat frumos oile �i le-a dus st�p�nului lor, celui crud, spun�ndu-i: - Am g�sit la mine-n curte dou� dintre oile dumitale. Le-am ad�pat �i �i le-am adus acas�. Dac� am s� le mai g�sesc �i alt� dat� �n curtea mea, s� �tii c� am s� fac la fel: am s� le port de grij� �i am s� �i le aduc nev�t�mate. - ��i mul�umesc - i-a r�spuns ��ranul - puteai s� faci la fel ca mine, dar acum �mi dau seama c� eu am gre�it. Vei vedea c� a doua oar� nu se va mai �nt�mpla! �i, �ntr-adev�r, ��ranul s-a �inut de cuv�nt. C�nd vrei s�-i ar��i cuiva c� a gre�it, nu trebuie s� o faci cu r�utate, ci cu bl�nde�e �i r�bdare �i, atunci, cu siguran��, vei reu�i. |
||
|
gabi_a_lu_miki Postat pe 30 Septembrie 2008 11:43 |
||
|
Cine s-ar fi gandit? Doi pesti traiau �ntr-un acvariu. �not�nd lenes �n cerc, aveau timp sa stea de vorba, ba chiar si de un strop de filosofie. �ntr-o zi, unul din pesti �l �ntreaba pe celalalt: "Tu crezi ca exista Dumnezeu?" " Sigur ca da!" "Si de unde stii?" "Cine crezi ca ne schimba apa �n fiecare zi?" Viata curge �n noi asemenea unui fluviu linistit si e o minune. Dar ne obisnuim si cu minunile. Fiecare zi e un dar cu totul nou, o noua pagina de umplut. Dumnezeu ne schimba apa �n fiecare zi. Dumnezeu nu moare �n ziua �n care �ncetam sa mai credem �ntr-un Dumnezeu personal, �nsa murim noi �n ziua �n care viata noastra �nceteaza sa mai fie luminata de stralucirea continua si re�nnoita zi de zi a unei minuni a carei sursa se afla dincolo de orice �nchipuire. |
||
|
Aleys Postat pe 1 Octombrie 2008 17:47 |
||
|
Printesa A fost odata un rege care avea o fiica desteapta foc si foarte frumoasa. Printesa suferea �nsa de o boala misterioasa. Pe masura ce crestea, m�inile si picioarele-i slabeau, �n timp ce auzul si vazul i se �mputinau. Multime de doctori �ncercasera s-o vindece, dar �n zadar. �ntr-o zi, la curte sosi un batr�n despre care se spunea ca ar cunoaste secretul vietii. Toti curtenii se grabira sa-l roage sa vina �n ajutorul printesei bolnave. Batr�nul �i dadu copilei un cosulet de nuiele cu capac, si-i spuse: "Ia-l si ai grija de el. Te va vindeca." Nerabdatoare si plina de bucurie, printesa deschise capacul, dar ceea ce vazu o umplu de uimire si de tristete. �n cosulet, zacea un copil, dobor�t de boala, si mai nenorocit si mai suferind dec�t ea. Printesa �si lasa sufletul cuprins de compatimire si, �n ciuda durerilor, lua copilul �n brate si �ncepu sa-l �ngrijeasca. Trecura luni, iar printesa nu avea ochi dec�t pentru copil. �l hranea, �l m�ng�ia, �i sur�dea, �l veghea noptile, �i vorbea cu duiosie, chiar daca toate acestea �i pricinuiau o mare suferinta si oboseala. La aproape sapte ani dupa acestea, se petrecu ceva de necrezut. �ntr-o dimineata, copilul �ncepu sa z�mbeasca si sa mearga. Printesa �l lua �n brate si �ncepu sa danseze r�z�nd si c�nt�nd, usoara si nespus de frumoasa cum nu mai fusese de multa vreme. Fara sa-si dea seama se vindecase si ea. Doamne, c�nd mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de hrana; c�nd mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de apa; c�nd mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie �ncalzit; c�nd sufar, trimite-mi pe cineva pe care sa m�ng�i; c�nd crucea mea �ncepe sa fie prea grea, da-mi crucea altuia s-o �mpart cu el; c�nd sunt sarac, adu-mi pe cineva care e �n nevoie; c�nd nu am timp, da-mi pe cineva pe care sa-l ajut o clipa; c�nd ma simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care sa-l �ncurajez; c�nd simt nevoia de a fi �nteles, da-mi pe cineva care sa aiba nevoie de �ntelegerea mea; c�nd as vrea ca cineva sa aiba grija de mine, trimite-mi pe cineva de care sa am grija; c�nd m� g�ndesc la mine, �ndreapta-mi g�ndurile catre altii. |
||
|
Aleys Postat pe 1 Octombrie 2008 17:50 |
||
|
LISTA DE CUMPARATURI Louise Redden, o femeie imbracata saracacios, cu o privire de om invins, a intrat intr-o zi intr-o bacanie. S-a apropiat de stapanul magazinului intr-un mod foarte umil si l-a intrebat daca nu ar putea sa-i dea si ei pe datorie cateva alimente. I-a explicat cu glas usor ca sotul ei era foarte bolnav si ca nu putea munci, si ca aveau si sapte copii, care trebuiau hraniti. John Longhouse, bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau. Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus: Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata ce voi putea. John insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau. Langa tejghea se mai afla inca un client, care a auzit discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile pentru orice are aceasta femeie nevoie pentru familia sa. Bacanul raspunse parca in sila: Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie? Louise a raspuns: Da, domnule. O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi greutate cu lista dumitale. Louise, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba. Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata. Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia. Bacanul, privind la cantar, s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind: Nu-mi vine sa cred! Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente. Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe, pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic. Bacanul sedea privind cu dezgust. In fine, smulse bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire. Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune, care spunea asa: "Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale." Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Louise ii multumi si pleca din magazin. Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune. |
||
|
Paula_Maria Postat pe 1 Octombrie 2008 18:31 |
||
|
Odata, un om statea linistit la masa, ospatandu-se cu pofta din felurile pregatite. La picioare, s-a asezat cainele sau. Uitandu-se in ochii omului, cainele isi spunea: "Da Doamne sa manance cu pofta stapanul meu si, dupa ce s-o satura, sa-mi dea si mie o bucatica!" In acest timp, s-a apropiat si pisica. Privindu-l pe om cum mananca si gudurandu-se pe langa el, isi spunea in sinea ei: "Da Doamne sa orbeasca stapanul meu, doar o clipa, sa-i pot fura mancarea!" Cainele astepta sa primeasca tot ce omul s-ar fi indurat sa-i dea, cunoscand bunatatea stapanului sau. Pisica, insa, pandea orice moment sa poata fura, lacomia indemnand-o sa nu se multumeasca cu ceea ce ar fi primit. Asa este si in viata. Unii dintre prietenii care ne inconjoara sunt asemenea cainelui, adica fideli si devotati, rabdatori si sinceri. Altii, insa, sunt asemenea pisicii: oricand cu un zambet pe buze, dar mereu cu rautate in suflet, asteptand doar prilejul sa fure si sa profite de pe urma ta. Cand ai in preajma ta prieteni adevarati, bucura-te pentru ei si pentru prietenia voastra; cand vezi, insa, ca de tine se apropie si cei asemenea pisicii, nu-i goni si nu te purta cu ei asa cum ar merita, ci roaga-te pentru ei si incearca, prin bunatatea ta, sa ii faci si pe ei mai buni. "Suferiti de pe urma unui om rau ? Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai!" |
||
|
Paula_Maria Postat pe 1 Octombrie 2008 18:34 |
||
| - Woow Aleys! ... Paula! ... cat de adevarat! ... va multumim! ... | ||
|
supermiki Postat pe 2 Octombrie 2008 12:00 |
||
|
Exemplul - Tata, cum �ncepe un razboi? �ntreba Andrea, impresionata de ceea ce vazuse la jurnal. - Vezi tu, puiule, cam asa stau lucrurile: daca, de pilda, �ntre Statele Unite si Anglia apare o serioasa ne�ntelegere �ntr-o anumita chestiune... Mama �l �ntrerupse: - Nu vorbi prostii. �ntre Anglia si America nu sunt niciodata conflicte!''. - Dar ce importanta are? Dadeam doar un exemplu. - Numai asa poti sa-i �mpui copilului capul cu tot soiul de prostii! - Macar eu �i umplu capul cu ceva, �n vreme ce dupa tine ar putea sa ram�na gol. - Hai, nu mai spune... Nu-ti dai seama ca esti ridicol? Andrea interveni atunci: - Va multumesc, am priceput... |
||
|
Aleys Postat pe 2 Octombrie 2008 22:06 |
||
|
Fluviul �i de�ertul Curg�nd lini�tit spre mare, un fluviu �nt�lni �n calea sa un de�ert �i se opri. �n fa�a lui se a�terneau doar st�nci cu tot felul de capcane �i pe�teri ascunse, dune de nisip care se pierdeau departe la orizont. Fluviul r�mase �ncle�tat de team�. - Acesta �mi este sf�r�itul. Nu voi izbuti s� str�bat de�ertul. Nisipul �mi va absorbi apa �i eu voi disp�rea. Nu voi ajunge niciodat� la mare. Totul este pierdut, g�ndi cu disperare. �nceti�or, apele sale �ncepur� s� se �nc�lzeasc�. Fluviul era pe cale s� se transforme �ntr-o mla�tin� �i s� moar�. �ns� v�ntul auzise pl�ngerea sa �i se hot�r� s�-i salveze via�a. - Las�-te �nc�lzit de soare, astfel te vei ridica la cer sub form� de vapori. De restul m� voi ocupa eu, �i suger� el. Fluviului i se f�cu �nc� mai fric�: - Eu sunt f�cut s� curg lin �i maiestuos printre dou� maluri de p�m�nt, r�m�n�nd lichid. Nu sunt f�cut s� zbor prin aer. V�ntul r�spunse: - Nu-�i fie team�. Atunci c�nd te vei �n�l�a spre cer sub form� de vapori te vei transforma �ntr�-un nor. Eu te voi purta dincolo de de�ert �i tu vei putea s� cazi iar pe p�m�nt sub form� de ploaie; vei redeveni astfel fluviu �i vei ajunge la mare. Dar fluviului �i era prea fric� �i de aceea fu �nghi�it de de�ert. Mul�i dintre noi uit�m c� nu exist� dec�t o singur� cale pentru ca s� putem dep�i neprev�zutul de�ert al sim�irii �i dificilele perioade de secet� care st�vilesc uneori lini�titul curs al existen�ei noastre. Aceast� cale este via�a spiritual�, care presupune disponibilitatea de a ne l�sa transforma�i de Soarele care este Dumnezeu �i du�i de V�ntul Spiritului. Dar asta implic� un risc pe care pu�ini ni-l asum�m. Deoarece, a�a cum spune Isus, "v�ntul sufl� unde vrea: c�te unul �l simte, dar nu poate spune dincotro vine �i �ncotro se �ndreapt�". |
||
|
Aleys Postat pe 2 Octombrie 2008 22:09 |
||
| - Excelent fetita mica! ... | ||
|
supermiki Postat pe 3 Octombrie 2008 11:59 |
||
Sunt foarte dragute povestioarele...inca nu am apucat sa citesc tot pare cel mai in teresant topic de pana acum. Ma bucur mult ca a avut cineva ideea asta. Felicitari si promit ca in curand ma voi afla si eu printre voi. Va multumesc, mi-ati facut seara mai frumoasa.
|
||
|
raskolnikova Postat pe 3 Octombrie 2008 21:41 |
||
De la: supermiki, la data 2008-08-05 16:18:52 sau ... Nimic mai adevarat miki totul sta in mainile noastre toti ne nastem inteligenti ramane de vazut cum traim sa nu murim ca prosti ,viata e cel mai scump dar si ea este in mainile noastre adevarat haideti sa incercam sa o traim frumos , sa aducem veselia , dragostea , bunatatea , gandirea pozitiva in ea iar mainile noastre se vor deschide larg ptr a putea imbratisa viata asiatici au o vb exista un timp cand poti si nu vrei dar vine un timp cand nu mai poti oricat ai vrea nu uitati scumpii mei viata poate fi uneori scurta asa ca triti frumos eu personal NU MA CERT NICIODATA CU NIMENI PTR CA VIATA ESTE SCURTA SI POT MURI SUPARATA ASA CA PREFER SA PRIMESC PASUL CATRE URMATOAREA VIATA CU UN ZAMBET LARG TE PUPIC MIKI DAR SI PE VOI TOTI TRAITI FRUMOS VIATA ESTE UN MIRACOL |
||
|
alex_sh07 Postat pe 4 Octombrie 2008 09:30 |
||
|
Migdalul �nalt si puternic, drept si cu coroana spre cer, un migdal domina livada. Era fericit atunci c�nd elegantii cocori sau distinsii pitigoi topaiau pe ramurile sale; primea cu drag la sine sticletii, privighetorile sau alte pasari c�ntatoare. �ntr-o zi �nsa, pe una dintre crengile sale se aseza o pupaza. Pasarea pleca urechea la zgomotele ce veneau de sub scoarta copacului si �si dadu seama ca acolo misunau o multime de larve mici, dar gustoase. �si v�r� asadar ciocul lung si curb �n trunchiul migdalului, �ncep�nd sa scoata de acolo larvele si sa le man�ce. Migdalul nostru se cufunda �n tristete. Nenorocita aceea de pasare care �i ciop�rtea scoarta, distrug�ndu-i frumusetea, era chiar nesuferita. Minunatul migdal facu tot ce �i statea �n putinta pentru a alunga pupaza, care �n fine, �ntr-o buna zi �si lua zborul de acolo. Din clipa aceea larvele �ncepura sa creasca si sa se �nmulteasca, p�na ce invadara �ntreg trunchiul. Si atunci fu de ajuns o pala de v�nt pentru ca orgoliosul migdal sa fie dobor�t la pam�nt. Daca te bate cineva la cap, subliniindu-ti defectele si lipsurile, nu te �nfuria. Multumeste-i. |
||
|
Aleys Postat pe 4 Octombrie 2008 13:37 |
||
|
O prietenie grea Un cal si un c�ine au legat o prietenie pe cinste. De aceea cautau diverse cai de a-si arata unul altuia pretuirea. C�inele �i aducea calului cele mai bune oase pe care le afla, c�ta vreme calul �i lasa c�inelui portia sa de f�n. Asa de mult tineau unul la altul �nc�t au murit am�ndoi de foame. Fericirea mea eu o stiu, nu tu. Nu doar pentru ca tu poti constitui o simpla prezenta trecatoare, dar si pentru ca tu vrei sa fiu ceea ce eu nu sunt. Nu pot sa fiu fericit atunci c�nd ma schimb doar pentru a-ti satisface tie orgoliul. Si nu pot sa ma simt fericit atunci c�nd ma critici pentru ca nu g�ndesc asa cum g�ndesti tu sau pentru ca nu vad lucrurile asa cum le vezi tu. Spui ca sunt prea rebel. Totusi, de c�te ori ti-am respins convingerile, si tu te-ai ridicat �mpotriva alor mele. Eu nu caut sa-ti modelez mintea. Stiu ca te stradui sa fii tu �nsuti, dar nu pot admite ca tu sa-mi spui ce trebuie sa fiu. Ziceai ca sunt o persoana stearsa pe care cu usurinta poti sa o uiti. Atunci de ce ai �ncercat sa te folosesti de viata mea pentru a-ti demonstra tie �nsuti cine esti? |
||
|
Aleys Postat pe 4 Octombrie 2008 13:38 |
||
|
Parfumul Hindu�ii istorisesc o legend� stranie... aceea a c�prioarei de pe creste. Cu mul�i-mul�i ani �n urm�, era o c�prioar� care sim�ea �n n�ri un puternic parfum de mosc. Ea se c���ra pe crestele verzi ale mun�ilor �i sim�ea acel minunat parfum, at�t de p�trunz�tor �i dulce. Alerga ca o s�geat� prin p�duri �i acel parfum o �nso�ea mereu, plutind �n aer. C�prioara noastr� nu izbutea s� priceap� de unde venea acea mireasm� care o tulbura �ntr-at�t. Ea se asem�na cu c�ntecul unui flaut, la a c�rui chemare nimeni nu putea rezista. �i iat�, c�prioara noastr� o porni la fug� - din codru �n codru - �n c�utarea izvorului acelui minunat �i tulbur�tor parfum. C�utarea era tot ceea ce mai �tia. Biata f�ptur� nu se mai g�ndea nici la hran�, nici la ap�, nici la somn �i nici la altceva. Ea nu �tia de unde venea chemarea acelei miresme, dar sim�ea c� trebuie s�-i dea ascultare, c�ut�ndu-�i urma prin p�duri, peste v�i �i mun�i, ceea ce �i f�cu p�n� c�nd, �nfometat�, ostenit�, f�r� nici o vlag� �i alerg�nd �nainte doar la �nt�mplare, lunec� de pe o st�nc� �i c�zu r�nindu-se de moarte. R�nile sale erau dureroase �i ad�nci. C�prioara noastr� �i linse pieptul �ns�ngerat �i, �n acea clip�, descoperi un lucru de necrezut. Parfumul, acea mireasm� care o vr�jise, chiar din trupul s�u venea, din acel "s�cule�" de mosc pe care �l au toate c�prioarele din specia sa. Biata f�ptur� respir� ad�nc acel parfum, dar era prea t�rziu ... "Prea t�rziu te-am iubit, frumuse�e str�veche �i mereu nou�, prea t�rziu te-am iubit. Tu erai �nl�untrul meu, iar eu �n afar� tr�ind f�r� tine �i arunc�ndu-m� asupra acelor frumuse�i pe care tu le-ai pl�smuit �i care f�r� tine nu ar fi putut exista. Tu erai mereu cu mine, dar eu nu te-am g�sit. " |
||
|
Aleys Postat pe 4 Octombrie 2008 13:40 |
||
|
Candva demult a existat un rege foarte intelept.Simtind ca il lasa puterile,a hotatat sa-si desemneze ca succesor pe unul dintre cei trei fii ai sai. Fiecare dintre cei trei fii studiase in tari indepartate,astfel cel mare fiind dintotdeauna un rebel,a invatat toate fineturile razboiului.Cel mijlociu se dedicase stiintelor,pentru el totul trebuia sa fie explicabil si ca atare,nimic nu trebuia schimbat daca nu era neaparat nevoie.Cel mic insa avuse diversi invatatori intelepti,astfel ca invatase sa traiasca in armonie cu natura si intelese ca valorile interioare sunt cele mai importante. Adunandu-si toti feciorii laolalta,regele vroi sa stie care dintre ei e demn de a-i fi succesor. "Ce ai face daca ai fi rege?" il intreba pe fiecare. Cel varstnic raspunse: "Mult stimate rege si tata,eu as schimba imediat cat de multe s-ar putea" Cel mijlociu spuse: "Eu cred ca totul trebuie sa ramana asa cum este, si as continua opera ta" Fiul cel mic simtindu-se in comuniune cu natura raspunse: "Draga tata,tot ceea ce este,e bine asa cum este,caci altfel nu ar fi" Desi batranul rege nu a inteles pe deplin acest raspuns,ceva ii spunea ca cel mic ar trebui sa devina rege,ceea ce si facu. De fiecare data cand batranul rege ii cerea un sfat succesorului sau,primea acelasi raspuns:"tot ceea ce este,e bine asa cum este,caci altfel nu ar fi" Cu timpul,regele cel batran deveni tot mai suparat ca fiul sau nu il scutea de povara luarii deciziilor. Intr-o zi frizerul care il radea pe rege l-a taiat la obrazul stang.Taietura era atat de adanca incat sangera abundent. De suparare,il arunca pe frizer in temnita iar apoi il intreba pe succesorul sau daca procedase bine.Acesta ii raspunse: "Draga tata,tot ceea ce este,e bine asa cum este,caci alfel nu ar fi". Atunci batanul rege,simtind ca a ajuns la capatul rabdarii,il arunca si pe fiul sau in temnita. Cateva zile mai tarziu,batranul rege,cufundat in ganduri,plimbandu-se,parasi hotarele micului sau regat.Deoadata,se trezi in fata unor canibali care tocmai iesisera la vanat.Seful lor se apropie de rege,se uita la rana de pe obraz si zise: "Arati bine pentru varsta ta,as fi mancat cu placere un rege,insa credinta noastra ne interzice sa mancam carnea unui om deja ranit". Atunci regele pricepu.Se intoarse repede la palat si dadu dispozitie ca fiul sau si frizerul sa fie eliberati. Ii povesti fiului ce i se intamplase si isi ceru iertare.Fiul il privi intistat si zise: "Regele meu,tot nu ai priceput inca" "Dar ce sa pricep?" exama regele uimit "Uite,tata draga,daca nu m-ai fi aruncat in temnita,probabil ca te-as fi insotit in plimbarea ta.Si pentru ca eu nu sunt ranit,eu as fi fost cel mancat de canibali. Deci vezi,draga tata: TOT CEEA CE ESTE,E BINE ASA CUM ESTE,CACI ALTFEL NU AR FI." |
||
|
andreea1976 Postat pe 4 Octombrie 2008 15:39 |
||
sunt minunate toate povestioarele... ce sa mai zic...superbe!!!multe din ele, citindu-le m-au facut sa lacrimez si m-au emotionat. cat adevar in ele si abia daca realizam.ma bucur ca exista acest topic. felicitari supermiki...impresionant ca acest topic a fost deschis de un barbat.nu vreau sa jignesc pe nimeni si nu vreau sa se inteleaga ca am ceva impotriva barbatilor insa femeile prin definitie sunt mai emotive si mai sensibile, asa ca, venind de la un barbat e putin mai ciudat. felicitari inca o data si scrieti in continuare
|
||
|
Adela_Oana Postat pe 4 Octombrie 2008 20:01 |
||
|
Aleys ... andreea1976 ... va multumim pentru povestioare ... si ma bucur foarte tare cand vad ca sunt oameni carora le plac aceste povestioare si mai mult ... chiar spun lucrul acesta, in felul acesta simti ca ai facut ceva folositor. Multumesc pentru aprecieri! ... Oricum ... daca MACAR unei singure persoane, am reusit prin aceste povestioare cu talc sa-i ating in vre-un viata ... sa-l ajut in vre-un fel sa ia o decizie ... daca l-am facut sa mediteze in pic ... inseamna ca nu mi-am pierdut timpul degeaba! ... Si tare mult ma bucur ca am vazut ca sunt cativa care chiar au comfirmat asta! ... |
||
|
supermiki Postat pe 5 Octombrie 2008 12:28 |
||
|
Test 1. Intr-o mina ai un vas plin cu apa fierbinte si in cealalta o broscuta. 2. Ii dai drumul in apa fierbinte. Ce va face broscuta? In momentul in care va simti apa fierbinte, broscuta va face saritura vietii ei si va fi in afara pericolului. Testul nr.2 1. Intr-o mina ai acelasi vas de data asta plin cu apa calduta si in cealalta aceeasi broscuta. 2. Ii dai drumul in apa. 3. Ce va face broscuta? ... In momentul in care va simti apa, va ramine acolo si se va intinde de placere. DAR ... Sub vas arde o luminare si apa se incalzeste usor-usor. Apa este la temperatura de 35 de grade ... Ce face broscuta? ... Sta in apa. Apa ajunge la 45 de grade ... Ce face broscuta? ... Nu ii este prea placut, dar este inca in apa! ... Apa ajunge la temperatura de 55 de grade ... Ce face broscuta? ... Respira cu greutate si ii este greu sa se miste, dar continua sa stea in apa ... Temperatura apei a ajuns la 65 de grade ... Ce face broscuta? ... Fierbe in apa, ramane fara suflare. Atunci de ce nu sare afara? ... Ei bine, nu sare pt caaa: Nu a simtit primejdia! ... Realitatea s-a schimbat si ea a simtit ceva ... dar nu a inteles! ... Cind situatia a devenit periculoasa era deja lipsita de puteri pentru a mai actiona. MORALA Noi toti ne asemanam cu broscutele. Natura ne-a inzestrat cu puterea de a recunoaste pericolele imediate si de a le ocoli; sintem pregatiti sa le vedem si sa ne ferim de ele sau sa fugim. Dar sintem orbi in fata schimbarilor si pericolelor care apar si se dezvolta treptat: - Datoriile care cresc incet-incet ... - Viata intima care se schimba si se transforma intr-o relatie plina de tacere si suferinta�. - Locul nostru de munca care era o data excelent ... Etc ... etc ... si fiecare din noi are exemple asemanatoare, sunt comvins o multime! ... Asa ca ... Incetati sa mai inghititi broscute si incepeti sa faceti schimbari! Fiti mai atenti la ceea ce se intimpla in jurul vostru� nu va complaceti intr-o situatie numai pt ca este comod si placut� deschideti ochii la schimbarile care se petrec in jurul vostru si in viata voastra. Veti intelege mai bine pericolele ce ar putea apare si va veti putea feri din timp ... inainte de a fi prea tirziu! ... |
||
|
supermiki Postat pe 5 Octombrie 2008 12:35 |
||
|
Misiunea Dupa un �ndelungat rastimp de viata comunitara, de meditatie si rugaciune, trei discipoli �si parasira maestrul si �si �ncepura misiunea �n lume. Dupa zece ani, cei trei se �ntoarsera sa-l vada pe �nvatatorul lor. Batr�nul calugar �i pofti sa seada �n jurul sau, �ntruc�t durerile batr�netii nu-l mai lasau sa se ridice. Fiecare dintre ei �ncepu sa povesteasca tot ceea ce facuse. - Eu, �ncepu cel dint�i cu un oarece orgoliu �n glas, am scris o multime de carti si le-am v�ndut �n milioane de exemplare. - Ai umplut asadar lumea de h�rtie, zise �nvatatorul. - Eu, cuv�nta cel de-al doilea cu m�ndrie, am predicat �ntr-o multime de locuri. - Ai umplut asadar lumea cu vorbe, zise �nvatatorul. Spuse si cel de-al treilea: - Eu ti-am adus aceasta pemita ca sa ai de ce sa-ti sprijini picioarele sa nu te doara. - Tu, zise �nvatatorul sur�z�nd, tu l-ai gasit pe Dumnezeu. |
||
|
Aleys Postat pe 5 Octombrie 2008 20:34 |
||
|
Un mare ascet, cunoscut �n �ntreaga lume pentru sfintenia sa, locuia �ntr-o pestera ad�nca. Sedea toata ziulica cufundat �ntr-o profunda meditatie si avea mereu g�ndul �ndreptat spre Dumnezeu. �ntr-o buna zi �nsa, pe c�nd ascetul cel sf�nt medita, iesi la iveala un soricel si �ncepu sa-i rontaie �ncaltarile. Pustinicul deschise ochii foarte �nfuriat. - De ce ma deranjezi �n timp ce meditez? - Dar �mi este foame, sc�nci soricelul. - Du-te �ncolo, soarece blestemat, izbucni iar ascetul. Cum �ndraznesti sa ma deranjezi chiar acuma c�nd eu caut comuniunea cu Dumnezeu? - Dar cum sa gasesti comuniunea cu Dumnezeu daca nici macar de mine nu poti tine seama? |
||
|
Aleys Postat pe 5 Octombrie 2008 20:34 |
||
| - excelent Aleys ! ... | ||
|
supermiki Postat pe 5 Octombrie 2008 20:45 |
||
|
Femeile si lumea (o "scurta istorie" a umanitatii care m-a amuzat dar a carei morala mi s-a parut interesanta) Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare. De la atata carne, copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine. Hainele din piele si din blana miros urat. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie - Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare � Femeia zambeste). Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal, incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand� peste ani� Femeia simte nevoia de a �evada� din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si� Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul. Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza. Alta morala: Fara femei am trai si acum in copac. |
||
|
Malak Postat pe 6 Octombrie 2008 09:32 |
||
| - interesant Malak ... multumim! | ||
|
supermiki Postat pe 6 Octombrie 2008 12:41 |
||
| Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
|---|---|---|
| Vis a vis de compatibilitate.... | 5 | De la: greierash_is_back 4 Noiembrie 2009 19:18 |
| doar aici puteti gasi ceea ce va intereseaza | 1 | De la: Pacifier 28 Iulie 2008 10:39 |
| vreau sa ma ingras!!! | 38 | De la: d3nyssaa_eo 6 Ianuarie 2010 20:11 |
|
|
||
| ce fac? | 16 | De la: Barbie30 10 Iulie 2010 11:49 |
| sa il iert????? | 15 | De la: 1dana2 14 Mai 2009 09:16 |
Site-ul Kudika.ro este creat si administrat de SC Internet Corp SRL.
Pentru propuneri de colaborare privind promovarea pe site-ul kudika.ro,
va rugam sa contactati departamentul de vanzari la [email protected]
Sediul social: Bucuresti, Str. Putul lui Zamfir nr. 28, Sector 1
Solicitarile cu privire la protectia datelor cu caracter personal pot fi trimise la email [email protected]
Termenul legal in care poti primi un raspuns din partea noastra este de 30 zile calendaristice.