Mămicile știu deja că fiecare copil are propriul său ritm de dezvoltare. Deși uneori există un impuls care ne împinge către o competiție între copii, știm că cel mai bine este să ni-l înfrânăm. Că tot vorbim despre comparații, de cele mai multe ori auzim că nu este bine să comparăm copiii... și totuși uneori este bine. Fără comparație nu am putea vorbi despre o medie de dezvoltare și nu am putea identifica precoce o posibilă tulburare, ceea ce ne permite o intervenție adecvată în timp util.

De aceea este bine observăm întârzierile în dezvoltare ale bebelușului atunci când acestea există, iar mai departe ne adresăm unui specialist pentru a afla dacă avem motive reale de îngrijorare sau pur și simplu copilul este sănătos și doar nu se încadrează, pe unele arii de dezvoltare, în media populației, având un ritm de dezvoltare ușor diferit.

Etapele mersului la bebeluși

Mersul este cel care le oferă bebelușilor poate cel mai mare grad de libertate și independență, permițându-le își cunoască mai bine propriul corp, dar și exploreze mediul și facă tot felul de descoperiri.

Mersul copiilor este influențat de genetică, de greutatea acestora, dar și de factori de mediu. De exemplu hidroterapia sau baia cu colacul de gât și exercițiile ușoare de kinetoterapie pot ajuta ca un bebeluș meargă mai devreme. Însă nu este recomandat puneți voi copilul în picioare dacă acesta nu s-a ridicat singur, cu suport (țînându-se de ceva) în picioare și nici îl susțineți de mânuțe ajutându-l pășească – vom vorbi mai jos de ce aceste practici sunt nocive și deloc de ajutor pentru copil.

În primele luni de zile bebelușîi împing cu putere în tălpi, mai ales dacă întâlnesc rezistență (de exemplu dacă le împingeți tălpile cu palma sau ii ți atingă salteaua cu tălpile) dând senzația se pregătesc meargă. Acesta este însă un gest reflex și nu trebuie lăsăm bebelușii își sprijine corpul pe picioare la o vârstă atât de fragedă.

Nu uitați de ecografia de șold care se face în jurul vârstei de 6 săptămâni.

În jurul vârstei de 6 luni bebelușii pot sta singuri în șezut, fără a fi susținuți, însă nu se ridică singuri. Se rostogolesc deja de pe burtică pe spate și invers, se susțin singuri în coate și în palme dacă sunt ți pe burtică și încerca se ridice pe genunchi.

În jurul vârstei de 8 luni bebelușii deja se susțin de-a bușilea și unii chiar se pot apuca de marginea patutului sau alt suport și se ridică în picioare. Înainte de a merge de-a bușilea, unii bebeluși pot da în spate ca mai târziu învețe meargă înainte. Există și cazuri când bebelușii merg direct în picioare, sărind etapă mersului de-a bușilea.

În jurul vârstei de 12 luni majoritatea copiilor merg în picioare, dar nu neapărat se ridică singuri de jos, unii încă mai folosesc un suport pentru a se ridica (merg pe lângă mobilă sau pe lângă canapea). Până în jurul vârstei de 15 luni aproape toți copiii se ridică singuri de jos și merg în picioare. Cu toate acestea, sunt și bebeluși care întârzie meargă până în jurul vârstei de 17-18 luni, fără a avea o problemă. În tot cazul, pentru a ști sigur totul este în regulă cu micuțul, este indicat mergeți la medic (la ortoped) în jurul vârstei de 1 an sau chiar și mai târziu dacă bebe încă nu merge singur, pentru a va asigura este totul în regulă. Unele carențe de vitamine, de exemplu lipsa de calciu, poate duce la întârzierea mersului.

Când bebelușii merg mai târziu

Unii bebeluși merg mai târziu fără a avea preo problema de sănătate. Totuși, dacă mersul întârzie, este recomandat vorbiți cu medicul pediatru pentru câteva investigații și analize, eventual și cu medicul ortoped. Dacă pediatrul consideră necesar, poate cere și un control neurologic de specialitate.

Există unele cazuri de hipotonii sau carențe în minerale și vitamine care pot duce la întârzierea achizițiilor motorii la copii. Dacă însă analizele și investigațiile prezintă rezultate în parametri normali, atunci poate este cazul ți copilul își urmeze propriul sau ritm de dezvoltare.

Mersul pe vârfuri la bebeluși

Unii bebeluși, când învață meargă, este posibil meargă pe vârfuri. Acest fel de a merge dispare însă spre vârstă de 2 ani, când mersul se normalizează și copilul folosește întreagă talpa pentru a merge. Totuși este recomandat cereți sfatul pediatrului dacă bebelușul merge pe vârfuri.

Nu este recomandat ajutăm copilul învețe meargă – dar putem face kinetoterapie și hidroterapie

Baia cu colacul de gât în primele luni de viață, cu bebelușul în cadă și sub strictă supraveghere, poate fi de mare ajutor atât pentru ameliorarea colicilor, cât și pentru întărirea musculaturii bebelușului.

Dacă totuși bebe întârzie ia unele achizițîi motorii este indicat faceți un control ortopedic și chiar neurologic, la recomandarea medicului pediatru. Uneori este posibil fie necesară kinetoterapia pentru bebeluș.

Nu este însă recomandat punem noi copilul în picioare înainte acesta se fi ridicat singur, țînându-se de un suport (de exemplu de mobilă sau de marginea patutului), de asemenea nu este indicat îl ținem de manute încercând îl învățăm pășească. Copiii merg atunci când organismul lor este pregătit, adică atunci când sistemul nervos, oasele, articulațiile și mușchii pot lucra împreună micuțul își găsească forță și echilibrul. Copilul nu trebuie ajutat, ci doar încurajat. Chiar și exercițiile de kinetoterapie sunt de așa măsură realizate încât incurajeje mersul prin mișcări care nu pun presiune pe carticulatii, fără a pune copilul în picioare dacă acesta nu s-a ridicat singur.

De asemenea dacă micuțul nu stă singur în șezut, nu trebuie sprijinit între perne, această practică îi poate afecta coloana vertebrală.

Când ar trebui ne îngrijorăm privind mersul bebelușului?

Din păcate la această întrebare nu există un răspuns clar, de aceea există recomandarea la 12 luni se realizeze un control neurologic și ortopedic pentru toți copiii.

Mersul pe vârfuri poate fi un semn pentru unele afecțiuni, cum ar fi autismul de exemplu sau unele forme de paralizii cerebrale, însă de cele mai multe ori se întâmplă mersul pe vârfuri fie normal și copilul nu prezinte nicio problema.

Mersul cu un singur picior pe vârf poate fi semn de displazie de sold.

Mersul șchiopătat poate fi asociat cu o durere, poate s-a lovit sau s-a înțepat cel mic, dar poate ascunde și o patologie, mai ales dacă este de multă vreme.

Căderile dese ale copilului (copilul mereu împiedicat) poate fi o formă de epilepsie (absențele), dar de asemenea poate fie ceva normal.

Pentru un părinte fără formare medicală poate fi aproape imposibil deceleze o problema de sănătate la bebeluș și copilul mic. De aceea controalele perioadice la specialiști și, acolo unde este cazul, intervențiile precoce, pot fi de un real ajutor pentru micuț.

Întrebați medicul pediatru și despre încălțămintea adecvată pentru bebeluș, această poate influența mersul celui mic.

Foto: By FamVeld/shutterstock.com

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: