Ajută un copil să nu-și piardă vocea!

Laura s-a născut în Italia, într-o familie dezrădăcinată și disfuncțională, care provine dintr-un sat micuț din județul Olt. De nevoie, s-a întors împreună cu mama și frații ei în țară, unde singurul sprijin al familiei este bunica. Tatăl este arestat, mama nu are serviciu, dar are în grijă opt copii, iar Laura duce pe umeri povara unui adult greu încercat de viață.

Își dorește foarte mult să învețe și școala este o bucurie pentru ea. Doar că îndatoririle de acasă nu îi lasă prea mult timp pentru cea mai importantă activitate care i-ar putea schimba viitorul. Și-ar dori foarte mult să ajungă medic, un vis aproape imposibil fără timp, un spațiu unde ar putea învăța și resursele necesare pregătirii pentru o astfel de profesie.

Pentru ea și pentru mulți alți copii din România aflați în situația de a abandona școala sau de a nu-și atinge adevăratul potențial printr-o educație susținută, organizația Narada lansează campania „Ajută un copil să nu-și piardă vocea!” prin care își propune ca până în anul 2030 să aducă un impact pozitiv în viața a 500.000 de elevi din România.

Pe www.narada.ro poate fi ascultată o parte a înregistrărilor realizate cu copiii a căror poveste de viață este foarte grea. Iar printr-o donație de 30 de lei pe lună, Laura și alți copii pot obține o șansă în plus la o viață mai bună, cu acces la educație.

„Pentru noi fiecare copil e important și motivul pentru care ne trezim în fiecare dimineață e lupta pe care vrem să o câștigăm împotriva nepăsării. Considerăm că e obligația noastră, ca societate, să ne implicăm și să arătăm că se poate, că #EOkSaFacemNoi. Laura este doar unul dintre cele câteva mii de copii aflați în situația ei și pentru fiecare în parte simțim că e de datoria noastră să ne pese. Iar dacă ajungem în punctul acesta, s-ar putea să ne dăm seama că e mult mai ușor decât ne-am fi imaginat”, explică Raluca Jianu, CEO Narada.

Povestea Laurei nu este nici pe departe singulară în România. „E foarte dezghețată la școală, inteligentă, atentă și doritoare să cunoască. Din cauza situației de acasă, nu poate fi mereu prezentă, iar asta îi retează din aripi, din potențial”, povestește diriginta copilei care a împlinit 13 ani și care trebăluiește, ajută la bucătărie, în grădină, are grijă de frații ei și, în puținul timp liber, învață. Înainte de nașterea ei, mama Laurei a plecat cu soțul ei în Italia, acolo unde mama sa muncea deja de câțiva ani, încercând să înceapă o viață nouă. Acolo s-au născut Laura și frații ei.

Numai că tatăl copiilor, spune bunica, „s-a ținut numai de prostii”, a intrat în afaceri de trafic de droguri și „mafia nu l-a iertat”. După câțiva ani, mama Laurei a fost nevoită să revină acasă cu copiii. Iar bunica a simțit că e de datoria ei să se întoarcă și ea și să-i ajute. Azi, tatăl Laurei e arestat, iar mama s-a recăsătorit și a mai făcut 3 copii. În total sunt 8 frați, iar Laura are grijă de ei, împreună cu mama și bunica.

Cel mai mic dintre frați are câteva luni, iar Laura este extrem de grijulie cu el. Știe ce să-i dea când face febră, să-i prepare biberoanele, să-l spele și să-l legene ca să adoarmă. „Ar avea nevoie de o cameră a ei, de rechizite, de meditații. Nu putem să i le asigurăm pe toate. Trebuie să învețe și probabil că ar excela dacă ar avea condiții”, mai spune bunica.

În cazul ei, cu fondurile adunate prin intermediul campaniei, Narada o va sprijini cu un pachet de bază ce constă în rechizite, haine și încălțăminte, produse de igienă personală, tabletă, cu cheltuieli de suport educațional/ aptitudinal/ psihologic, tichete sociale, tutoring pregătire examene sau probe vocaționale/participări la concursuri, precum și un pachet de sănătate (analize, investigații specifice).

În ceea ce privește situația educației din România, statisticile arată că:

• Aproape 50% dintre elevii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au promovat în 2023 bacalaureatul.
• România are cea mai mare rată de abandon școlar din Europa, cu 15% dintre elevi care nu termină școala. Acest lucru are un impact devastator asupra vieții acestor tineri, limitându-le șansele de a obține un loc de muncă bine plătit și de a-și construi o viață stabilă și independentă.
• 37% dintre elevi (în special din mediul rural) merg din când în când la școală pentru că atât ei, cât și părinții lor nu consideră educația mai importantă decât munca.

• Rata analfabetismului funcțional ne clasează în continuare la coada clasamentului european. Procentul depășește 50% dintre elevi, ceea ce înseamnă că aceștia nu au abilitățile necesare pentru a înțelege ce scriu și ce citesc. Acest lucru atrage după sine imposibilitatea de a funcționa și a se descurca în societatea modernă.
• La aceste cifre îngrijorătoare se adaugă și faptul că există un singur consilier școlar la peste 1200 de elevi, iar în prezent sunt instituții de învățământ care se confruntă cu prezența și consumul de droguri, cu un grad ridicat de depresie și anxietate în rândul elevilor și cu fenomenul de bullying, care a atins cote alarmante.
• În mediul rural, doar 4 din 10 adulți au examenul de bacalaureat.
• 2,1 % din PIB este procentul alocat anul acesta pentru educație și reprezintă cel mai mic buget al ultimilor 10 ani.

Sub sloganul #EOkSaFacemNoi și prin mobilizarea și implicarea comunităților și a mediului de business, Narada a reușit să pună în mișcare multe campanii destinate misiunii sale de a prioritiza educația în România. Prin acestea, în ultimii 3 ani, Narada și partenerii săi au realizat intervenții masive în educație, cu peste 2,5 milioane de euro investiți în școlile din România. În prezent, prin intermediul noii campanii „Ajută un copil să nu-și piardă vocea!” Narada aduce deja la aceeași masă nume importante ce susțin misiunea organizației, precum Inditex, BRD Asigurări de viață, Roca Industry, Prime Kapital, Ipso Agricultură și Bergerat Monnoyeur. Mastercard, partenerul ce a sprijinit crearea HartaEdu (platforma ce listează nevoile din școlile din România), este încă un nume ce se alătură Narada.

Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co -fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi, este CEO al organizației.

Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipa multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.

---