Experienta Faust: foc si para intr-o hala bocna

Experienta Faust: foc si para intr-o hala bocna
Kudika
11 Martie 2010

Weekend-ul trecut am sarit intr-un autocar cu directia Sibiu, cu un singur schimb de haine si cu un jind adunat din povestile altora de a vedea cum si-a pus regizorul Silviu Purcarete amprenta pe “Faust”-ul lui Goethe. Faima pe care a capatat-o, de la debutul din 2007 si pana azi, aceasta piesa de teatru, nu se datoreaza doar succesului fulminant inscris la Festivalul International de la Edinburgh. Laurilor, criticii pozitive si word-of-mouth-ului elogios li se adauga elementul alternativului misterios, care intriga inainte ca punerea-n scena sa ajunga sa fascineze: spectacolul nu poate fi jucat intr-un spatiu conventional, mi-ati spus, si iata cum mi-ati starnit curiozitatea...

Realizat de Ioanina

Cand am fost lasati in sfarsit sa intram, ne-am poticnit din nou, intr-un antreu. Aici insa aveam entertainment, atat cat sa ne tina amutiti si cu privirea prionita intr-un ecran alungit ca un ochi: doar ca, in loc de pupila, un cap vorbitor soptea ceva mieros si, din cand in cand, mai scotea foc pe toate orificiile. Odata ce-a inceput piesa – demarata de un domn la costum si palarie albe, actorul Cristian Stanca, printr-o simpla smucire a “cearceafului” gigant, atarnat pe-o sfoara ca rufaria la soare – am inteles ca discursul din vestibul erau cuvintele cu care ne intampina pe scena Mefisto, angajat intr-o discutie cu Dumnezeu.

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.




Setari Cookie-uri