7 Moduri surprinzătoare de a ajuta un copil anxios

Un copil nu dorește să facă rău și nici să fie rău. Etichetarea unui copil că ar fi într-un fel este o mare greșeală. Fiecare copil este minunat. Crizele de furie, vorbitul urât, violența, exprimarea unor dureri (durere de burtică, durere de cap, greață) reprezintă de multe ori exprimarea unei temeri, fie aceasta prezentă, fie mai veche, însă care acum își face simțită prezența.

Câteva situații care exprimă anxietatea unui copil și în fața cărora părintele poate spune că este dificil să găsească soluții:

• copilul refuză o activitate sau chiar fuge. De exemplu fuge din cabinetul medicului înaintea intervenției, refuză să coboare din mașină în tabăra cu mulți necunoscuți, refuză să mănânce într-un mediu nou;
• blocajele: copilul are de spus o poezie pe scenă, însă se blochează sau chiar începe să plângă. Sau trebuie să realizeze unele sarcini firești și totuși pare că nu își amintește ce are de făcut sau de spus;
• exprimarea unor dureri, care nu își găsesc cauzele în urma analizelor și investigațiilor medicale. De exemplu apariția durerilor de burtică la copiii care încep școala, sau prezența senzațiilor de greață. Apariția durerilor de cap care au un pattern. Aici va dau un exemplu personal, al unei fetițe al cărei mămici îmi este prietenă. Micuța de numai 5 ani acuză de 2 ani dureri de cap în preajma sărbătorilor pascale. Când avea 3 ani, în această perioada a anului mămica ei se îmbolnăvise și se internase. Problema a fost rezolvată la psiholog.
• copilul prezintă fobii: de diverse animale (de căței, de melci etc.) sau de unele fenomene ale natrii (de exemplu frică de furtună)
• crize de furie, copilul se liniștește greu, spune cuvinte jignitoare sau lovește - aceste crize sunt legate și de alte emoții;

Atunci când un copil întră într-o astfel de criză, indiferent de manifestarea acesteia, cuvinte precum "liniștește-te" sau "fii curajos" nu își au rostul și nu vor aduce nicio rezolvare. Copilul trebuie ajutat: să se simtă sprijinit, să fie așteptat până își găsește resursele, eventual să se îndepărteze factorul declanșator. Nu încercați să grăbiți copilul să își schimbe comportamentul, creierul lui are nevoie să parcurgă anumite etape în revenire. Unii copii simt anxietatea mai mult decât alții. Aproximativ 15-20% dintre copii sunt născuți cu un temperament mai anxios (partea amigdala din creierul lor este mai reactivă la stimulii noi din start). În niciun caz nu trebuie pedepsit un astfel de copil. Va recomand și articolul: De ce nu trebuie să pedepsim copiii

Metode neobișnuite de a ajuta un copil anxios

De ajutor pentru copiii anxiosi: Stimularea nervului vag

Stimularea acestui nerv este legată de calmare și capacitatea de a depăși o criză. Cum îl putem stimula:

• mestecând gumă;
• respirând de câteva ori lent, profund;
• zumzaitul sau cântatul fără cuvinte "mmm";
• consumul a cateorva bucățele de ciocolată neagră;

Modificarea respirației - suflatul

Atunci când se poate, activitățile care implică suflarea pot fi de ajutor:

• suflatul în baloane de săpun;
• suflatul în morișcă de vânt;
• suflatul în confetti, în baloane, în fluier, în instrumente de sulfat (se pot face jocuri);
• ținem 5 secunde respirația;
• respirații profunde, alternative, pe nas, apoi pe gură;

De ajutor pentru copiii anxiosi: Depășirea liniei mediene a corpului

Mișcările ample ale membrelor sau ochilor spre dreapta sau spre stânga, cu depășirea jumătății mediene a corpului, pot fi de ajutor. Cercetările sugerează că atunci când vă mișcăți brațele sau picioarele peste centrul corpului, emisferele creierului sunt activate și lucrează împreună, astfel încât să puteți gândi atât logic, cât și emoțional.

Se poate încerca și:

• mersul încrucișat;
• elicopterul cu brațele;
• mersul în figura "8";

De ajutor pentru copiii anxiosi: Sportul

Sportul care implică un consum energetic intens reprezintă un excelent mod de a lucra managementul emoțional atât la adulți, cât și la copii. Ați observat că sportul crește încrederea în propria persoană a celor care îl practică?

De ajutor pentru copiii anxiosi: Povestește realitatea

Dr. Daniel Siegel sugerează că atunci când copiii se află în mod de luptă sau de zbor, emoțiile le fac ravagii și au „pierdut legătura cu creierul de la etaj”. Vă recomand cartea Creierul copilului tău. Povestește ce se întâmplă, situația în care va aflați, ce ar putea simți copilul, ce ar putea simți ceilalți, fără a distorsiona realitatea. Apoi povestește și posibile soluții și ce s-ar putea întâmplă când le adopta. Poți adăuga detalii senzoriale, în funcție de situație: ce se aude, ce miros se simte, ce culoare etc.

De ajutor pentru copiii anxiosi: Planul

Dacă știți că micuțul manifestă anxietate în general sau în unele situații, plănuirea și descrierea de dinainte a unor situații poate fi de mare ajutor. De exemplu va jucați de-a doctorul înainte de vizită la medic, sau de-a călătoria cu eventuale peripeții (i se face cuiva rău, popasul, ceartă cu cineva etc.). Este bine să se abordeze și evenimentele mai puțin plăcute pentru a se testa soluții, astfel anxietatea dispare. Nu uitați de UMOR. Abordarea distractivă a situațiilor poate fi de mare ajutor. Umorul poate distrage, relaxa mușchii, vindeca și elibera endorfinele care combat stresul.

De ajutor pentru copiii anxiosi: Reflectăm după eveniment

Reflectarea poate face minuni pentru oricine privind managementul emoțional, la orice vârstă. Cum a fost? Ce ai simțit? Cum erau detaliile senzoriale (miros, simț, căldură, frug, vizual, auditiv etc.)? Ce a fost cel mai greu? Cum ai fi vrut să fie? Ce altă soluție ar fi existat?

Referințe: https://www.psychologytoday.com/us/blog/joyful-parenting/201903/10-surprising-ways-help-anxious-child-calm-down

Foto: By NagornyiSergiy/ shutterstock.com

---