Este bine sa fii trista uneori

Fericirea este o alegere. De aceea ma intreb: oare si tristetea tot o alegere este? Cine vrea sa fie trist? Fericirea este ceva pe care majoritatea oamenilor si-o doresc. Fericirea este emotia pozitiva si starea de spirit minunata pe care toti vrem sa o traim. Tristetea pare sa fie intunecata si tulburatoare, o stare de care trebuie sa fugim. Tristetea, totusi, este un sentiment pe care noi toti il experimentam la un moment dat in viata. Si poate ca este bine ca uneori sa fii trista.

foto interior si prima pagina: Benjavisa Ruangvaree, Shutterstock

Incerc sa fiu cat de fericita pot. Am multe lucruri pentru care sunt recunoscatoare si fac tot posibilul sa apreciez viata asa cum trebuie. Chiar si in provocarile vietii, am fost intotdeauna invatati sa incercam sa gasim fericire in fiecare lupta, in fiecare durere sau in fiecare suferinta. Tristetea nu este sentimentul sau emotia pe care o aleg... ea este inevitabila.

Niciodata nu m-am priceput la a imi exprima tristetea. Pot sa exprim fericirea, furia, frustrarea, iubirea si pasiunea. Insa tristetea parea intotdeauna precum o slabiciune pentru mine. Parea ceva intunecat si periculos si simteam ca daca o accept in viata mea, nu va mai pleca. Totusi, am fost trista de nenumarate ori deoarece tristetea este parte a vietii. Insa niciodata nu stiam ce sa fac cu aceste sentimente. De multe ori incercam sa o ignor si sa o las sa treaca. Nu ma gandeam la ea, nu analizam cum ma simt si nici nu incercam sa o cunosc cu adevarat. Voiam doar sa plece din viata mea pentru a alege din nou fericirea.

Insa acum incep sa cred ca tristetea ar trebui simtita real. Ea exista dintr-un motiv. Exista pentru a arata ca putem fi oameni; exista pentru a demonstra capacitatea noastra de a simti compasiune fata de ceilalti si fata de noi insine. Indiferent de cat de puternici suntem sau incercam sa fim, trebuie sa intelegem ca puterea noastra este finita. Tristetea este, de asemenea, o reamintire a faptului ca avem nevoie de oameni in jurul nostru. Tristetea este un mare invatator in multe feluri si poate cea mai importanta lectie pe care o invatam de la aceasta este sa fim sinceri cu noi insine cu privire la sentimentele noastre.

Nu imi place sa vorbesc despre sentimente. Singurul moment in care o fac este atunci cand scriu - probabil din acest motiv scriu si atat de mult. Nu reusesc sa vorbesc cu alte persoane despre sentimente, despre ceea ce simte sufletul meu.

Astazi mi-am dat seama ca am fost trista. Trista pentru ca ma gandesc la schimbarile pe care vreau sa le fac, insa nu gasesc curajul pentru a face urmatorul pas.

Nu imi place sa fiu trista si nu imi place sa vorbesc despre tristete. Insa invat ca uneori este bine sa fii trist. Invat ca tristetea este pur si simplu o parte a realitatii pe care trebuie sa o acceptam. Sunt inca o persoana fericita si sper sa fiu asa si maine. Si mai sper ca voi accepta ce pot schimba si ce nu pot. Si voi incerca sa imi amintesc de toate lucrurile pentru care sunt recunoscatoare, care ma fac fericita.

Insa, in acest moment sunt trista. Si poate ca asa trebuie sa fiu.

sursa material: thoughtcatalog.com

---