Vorbe înțelepte de la Octavian Paler care îți vor reaminti ce este fericirea

Vorbe înțelepte de la Octavian Paler care îți vor reaminti ce este fericirea

Greșeala oamenilor a fost că niciodată nu s-au priceput să se uite lângă ei. Li s-a părut că dacă fericirea există, ea trebuie să fie inaccesibilă sau, oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor.

Există cărți pe care le ținem pe noptieră, aproape, ca pe o persoană iubită, pentru că din când în când simțim nevoia să revenim la ele și, redescoperindu-le, să ne redescoperim. Octavian Paler face parte din scriitorii mei de pe noptieră. Am ales pentru tine câteva citate care îți vor reaminti ce este fericirea.

Greșeala oamenilor a fost că niciodată nu s-au priceput să se uite lângă ei. Li s-a părut că dacă fericirea există, ea trebuie să fie inaccesibilă sau, oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor.

Când iubeşti eşti cel mai fericit om din lume; cel mai trist lucru este să suferi din iubire...

Cea mai mare fericire, după aceea de a iubi, e să-ţi mărturiseşti iubirea.

Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.

Fericirea nu există decât după ce ai pierdut-o.

Azi, ştiu că în lumină există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă.

Oamenii nu obosesc să fie banali. Şi uneori sunt fericiţi tocmai din aceasta cauză.

Nu există decât două drumuri: ori renunţi să ştii, ori renunţi să fii fericit.

Fericirea noastra rezidă în ceea ce-l determină pe om să-și dea seama că este om și să rămână așa.

Marea noastră problemă nu e să fim fericiţi, ci să fim mai puţin singuri.

La ce mai foloseşte o înţelepciune care nu îngăduie măcar un dram de fericire?

Fericire? Lumină? Frumuseţe? Gogoşi! Cacialma, domnilor. Nu există decât ţipătul şi tăcerea.

Nu vreau să cred că suferinţele sanctifică şi că înfrângerile sunt necesare. De ce ar trebui să ne apropiem de adevăr numai plini de răni? De ce ar trebui să fim sfâşiaţi de un vultur ca să avem curaj? Oare fericirea nu e aptă să ne înveţe ceea ce ne învaţă suferinţa? Nu există un drum spre artă şi spre noi înşine care să nu treacă prin infern? Nu poate ajunge la cer cine n-a străbătut pământul şi iadul, scria Goethe. Dar îl putem cita liniştiţi? Trebuie să ne temem de fericire, dacă vrem să atingem înălţimile din noi?

Din aceeaşi pricină pentru care nu vor şti niciodată ce e nefericirea, zeii nu vor şti nici ce e fericirea.

Cred că n-am fost fericit decât în clipa în care am putut spune şi eu, ca orice om, că am iubit. Nu ca scriitor am fost fericit şi nici ca gazetar.

M-am călăuzit o vreme după principiul foarte discutabil că orice fericire e bună, numai fiindcă e superioară plictiselii şi a golului...

foto main: nadiia, Shutterstock

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri