Setari Cookie-uri

Doar aproximativ trei din zece români cred că apa de la robinet este sigură pentru consumul întregii familii

Interviu cu Kenny Khoo, Managing Director Eastern Europe South Xylem despre calitatea apei pe care o consumăm în fiecare zi.

Kenny Khoo este Director General pentru regiunea de Sud a Europei Estice în cadrul companiei Xylem. În 2022, s-a mutat din Canada în București, pentru a sprijini înființarea prezenței locale a Xylem în țară, dar are o imagine de ansamblu și asupra situației altor țări precum Bulgaria, Serbia, Slovenia sau Croația, deci poate oferi o perspectivă comparată. Kenny este coautorul cărții „Ghidul Tehnologiei Membranelor pentru Epurarea Apelor Uzate" și deține o diplomă de licență în Inginerie Biochimică și de Mediu de la Western University, Londra. Am avut ocazia să stăm de vorbă cu el despre calitatea apei de la robinet. Cât este de sigură și ce măsuri pot fi luate descoperiți în materialul de mai jos.

1. Să bem sau nu apă de la robinet?

Citește și:

Apa de la robinet din România este tratată așa încât să fie sigură pentru consum și există autorități publice care au misiunea de a monitoriza în mod regulat calitatea sa. Chiar și așa, un studiu pe care l-am realizat în 2023 arată că aproximativ 80% dintre consumatori nu percep apa de la robinet ca fiind sigură pentru consum. Iar aici e o oportunitate bună pentru companiile de apă, de a comunica și educa publicul larg cu privire la măsurile deja luate.

2. De unde vin percepțiile acestea?

Multe orașe se confruntă cu problema infrastructurii învechite, în multe dintre orașe, conductele au fost instalate acum zeci de ani. Conductele foarte vechi înseamnă rugină, iar atunci când apa stagnează în astfel de conducte pentru o perioadă mai lungă de timp, apa care curge de la robinet poate avea o culoare gălbuie sau maronie. O soluție rapidă este lăsarea apei să curgă o perioadă mai lungă de timp, până redevine clară, însă acest lucru vine cu costuri ridicate pentru consumator. Filtrele folosite în casă pot fi o altă soluție.

Citește și:

Alteori, oamenii reclamă mirosul de clor din apă, acesta însă are rolul de a preveni supraviețuirea microorganismelor, iar filtrele de apă sunt o soluție pentru îndepărtarea acestui miros specific, atunci când el este deranjant.

Înlocuirea infrastructurii învechite este, într-adevăr, costisitoare și poate cauza inconveniențe pentru oameni, de tipul indisponibilității temporare a apei sau a devierilor de trafic, atunci când conductele subterane trebuie înlocuite. Însă, în prezent avem numeroase soluții accesibile, care țin pasul cu timpurile, precum senzori și alte instrumente digitale pentru monitorizarea rețelelor de conducte. Acestea detectează din timp problemele legate de calitatea apei și minimizează impactul asupra facturilor de apă ale consumatorilor.

Citește și:

3. Care sunt potențialele consecințe ale consumului de apă care nu este complet potrivită pentru consum?

Apa netratată poate prezenta riscuri semnificative pentru sănătatea indivizilor, pentru că ea poate conține contaminanți chimici cu impact asupra sănătății pe termen lung și agenți biologi, precum bacterii și viruși, care pot cauza îmbolnăviri. Din fericire, apa de la robinet din România îndeplinește cerințele de bază.

4. Ce măsuri de precauție putem implementa pentru a ne asigura că apa de la robinet pe care o bem nu reprezintă un pericol pentru sănătate?

Apa de la robinet este tratată pentru a îndeplini cerințele de sănătate, așa încât să nu prezinte un pericol pentru sănătatea oamenilor. Cu toate acestea, sunt multe măsuri proactive, pe care, în primul rând administrațiile orașelor le pot implementa. Lumina ultravioletă (UV), ozonul, clorinarea sunt doar câteva dintre soluțiile moderne de a combate eficient patogenii. Orașul Belgrad, de exemplu, folosește o combinație de lumină UV și clorinare, astfel încât poate dezinfecta 3600 de litri de apă potabilă pe secundă, implementând astfel mai multe bariere de protecție. În România, implementarea dezinfectării cu UV ar putea oferi o asigurare suplimentară publicului larg cu privire la calitatea apei potabile, completând metodele deja existente.

Citește și:

Studiul de caz din Belgrad: https://www.xylem.com/siteassets/brand/wedeco/resources/case-study/casestudy_wedeco_uv-disinfection_belgrade-case-study_final.pdf

5. O altă dilemă constantă este reducerea cheltuielilor și diminuarea consumului de resurse naturale. Prin urmare, ce măsuri poate lua fiecare dintre noi în propria locuință și în obiceiurile zilnice pentru a preveni un consum ridicat de apă?

Principala provocare venită odată cu o infrastructură învechită o reprezintă pierderile de apă. România se află printre țările cu cel mai mare procent de apă necontorizată și nefacturată din Europa: în jur de 40%. În felul acesta, nu doar apa este irosită, ci și energia folosită în extragerea și tratarea ei, ceea ce duce la creșteri ale emisiilor de carbon și costuri suplimentare pentru utilități care sunt, în cele din urmă, acoperite de clienții finali.

Citește și:

Din fericire, în prezent există soluții care vizează reducerea consumului de energie. De exemplu, avem tehnologii care inspectează conductele și pot diagnostica problemele care, în timp, ar duce la scurgeri semnificative. Aceste soluții moderne ajută administrațiile orașelor să identifice și să înlocuiască doar secțiunile deteriorate de conducte, fără să fie necesară înlocuirea totală, care poate fi extrem de costisitoare și plină de numeroase alte provocări. Astfel, fondurile pot fi relocate spre alte priorități, iar perturbările inutile de trafic sunt evitate.

Sunt multe orașe, la nivel global, care adoptă aceste platforme digitale pentru optimizarea gestionării sistemelor de apă, reducând în felul acesta costurile de operare și obținând fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii.

Citește și:

Image by Karolina Grabowska from Pixabay

Vizionare placuta


Kudika
15 Februarie 2024
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.