Mihaela Cernea: Nimic nu e greu, daca faci cu placere, cu iubire si cu pasiune

Mihaela, solista formatiei Class traieste acum o viata fericita, e mama de doi copii, sotiei de pictor si, compozitoare de muzici de succes. Asta pe scurt. Si acum, mai pe larg.

Mai asculti Class? Ce-ti place? Ce refrene ti-au ramas in minte?

Mai ascult la radio din cand in cand., sau cand le mai arat copiilor un clip cu noi. Sau cand ne apucam sa mai repetam. Refrenul meu favorit e cel al piesei "Intr o zi”. Si mai am unul, de la o piesa nelansata niciodata. “Inside”, la vremea aia am considerat-o prea underground si n-am mai lansat-o.

De ce-ti e dor din perioada aia, Mihaela?

Mi-e dor de discutiile noastre din masina, nopti si zile intregi de discutii misto si ascultat muzici pe drumurile dintre orase in care aveam concerte.

Dar din perioada asta, pe care o traiesti acum, de ce crezi ca-ti va fi dor?

Din perioada asta, cred ca de dragalaseniile cu copiii mei. Pentru ca ii vad cum cresc foarte repede si simt cum se fac din ce in ce mai independenti. Cum isi iau zborul usor.

Cum sunt copiii? Cum i-ai crescut? Ce mama ai fost?

Copiii mei sunt cei mai misto copii de pe Pamantul asta. Imi place sa-i vad cum isi formeaza singuri niste personalitati foarte bine conturate si ii incurajez sa faca ce le place mai mult, dar in acelasi timp, sa inteleaga si faptul ca au responsabilitati, pe care trebuie sa le duca la capat. Sunt foarte diferiti unul de altul, ceea ce m-a cam “disturbat”, dar amandoi o sa se transforme in niste oameni langa care o sa-ti placa sa stai. Sunt sigura de asta.

Sotul tau, pictorul Costin Craioveanu, foarte apreciat. De regula pictorii nu sunt apreciati in timpul vietii.

Da. Asa este. Cand esti talentat, cool, foarte updatat la ce e mai nou in arta si pe deasupra stii sa te vinzi (tatal lui, la randul lui, fiind tot artist, dar si profesor de marketing), atunci rezulta o combinatie de succes.

Dintre tablourile lui, care ti-a fost cel mai drag?

Dintre toate tablourile lui favoritul meu e o icoana desenata cu un cui, pe care am primit-o intr-un club, asa ne-am cunoscut noi. Era vreo trei noaptea si l-am vazut pe un tip cu o mare icoana in spate, care vine spre mine si mi-o face cadou.

Cum e viata voastra, Mihaela? Ce faceti cand sunteti liberi?

Viata noastra e… nu stiu cum sa zic, ca e greu sa o compar cu alte vieti. E cu momente foarte misto. E cu haos, cu liniste, cu nervi, cu multe rasete, cu tipete, habar n-am, cred ca e la fel ca la altii. Poate putin mai intensa. In timpul liber mergem toti sa facem sport. Fiecare cu sportul lui. Iarna mergem la ski, vara prin tot felul de catune si golfulete din Grecia, plus Delta, plus clubereala pe la mare la noi. D-astea…

Ce ai schimba? Ce ar mai lipsi? Ce ar mai trebui?

N-as schimba nimic. “It is what it is”. E perfecta in imperfectiunea ei.

Frica de ce-ti este?

Frica, am una nasoala, da’ nasoala rau. Serpii! imi e greu sa si scriu cuvantul asta. In rest, nu prea am frici, stiu ca lucrurile se vor intampla in viata exact asa cum sunt destinate. Asa ca degeaba iti faci singur ganduri aiurea si ai frici, mai bine pe “chill”.

Cand te uiti in urma din unghiul asta al vietii reusite, ce-a fost cel mai greu?

E mai greu din unghiul asta. A fost si este in continuare…. sa ma trezesc dimineata. In rest nimic nu e greu, daca faci cu placere, cu iubire si cu pasiune. Un secret… am cam fentat lucrurile grele in viata mea.

---