Dacă ești preocupată să-ți îmbunătățești dieta, în mod cert ai auzit despre documentarul “Eating You Alive” și despre celebrul doctor american Michael Hollie.

Dr. Mihaela Bilic: Obsesia mancatului sanatos este o boala

În urmă cu o săptămână renumitul medic a venit în România pentru a treia oară în cadrul programului educațional “Dinner with The Doctor”, un eveniment unde participanții au ocazia de a primi atât informațiile necesare pentru a-și îmbunătăți stilul de viață, cât și de a degusta preparate apetisante pregătite după rețete sănătoase.

Dr. Michael C. Hollie este medic specializat în imunologie, a studiat la Universitatea de Medicină din Loma Linda, una din zonele albastre ale planetei și este membru al Colegiului American Lifestyle Medicine. Se înțelege de la sine: nu puteam rata ocazia de a-i adresa câteva întrebări:

1. Ce părere ai despre alimentația românilor?

Dieta standard românească este similară cu dieta standard americană: ambele sunt nesănătoase. Și una și cealaltă abundă în alimente procesate, alimente fast-food pe care le cumperi ambalate, care au o mulțime de ingrediente “îmbunătățite” - scoate, apoi puse la loc. Din păcate, acest tip de dietă cauzează boli cronice: boli cardiovasculre, diabet, cancer, obezitate - aceleași boli care răpun America au molipsit și România, printre multe alte locuri din întreaga lume.

2. Știu că sunteți imunolog așadar una dintre primele întrebări vine natural din această specialitate: sunt bolile autoimune și faptul că incidența lor este în creștere cauzate de ceea ce mâncăm?

Sunt mulți factori implicați în geneza bolilor autoimune. Nu știu dacă putem arăta cu degetul către o singură cauză, dar știu că inflamația cronică este unul din factorii care duc la apariția acestor patologii. Și da, inflamația cronică este cauzată si de ceea ce mâncam. Știm că multe dintre alimentele pe care le consumam, în mod particular produsele de origine animală, carnea și lactatele, pot încuraja inflamația cronică. `Spre exemplu, diabetul tip I are o componentă autoimună și se pare că aceasta ar fi cauzată de reacția organismului la o proteină din lapte. Așadar, incidența bolilor autoimune este, fără îndoială, în creștere, am văzut îmbunătățiri sau chiar regresia bolii la unii pacienți la tiroida autoimună și lupus care au trecut la o dietă integrală, predominant vegetală, eliminând produsele de origine animală și pe cele procesate.

3. Știu că o dietă pe care o promovați este săracă în uleiuri. Pentru noi asta este surprinzător, uleiurile extravirgine nu sunt sănătoase?

Există mai multe probleme cu uleiurile: în primul rând, uleiul este un aliment procesat. Uleiul este extras dintr-o bobă de soia, o măsline sau o nucă de cocos. Nu este un aliment integral!

În al doilea rând, îngrașă foarte tare. Multe persoane devin vegane și nu înțeleg de ce nu slăbesc: este pentru că nu ați scos uleiul. O singură lingură de ulei are 120 kcal. O mâncare preparată la restaurant are mai multe linguri de ulei pentru că persoanele care o prepară știu că ne place gustul de grăsime, creează dependența.

În al treilea rând există potențial, cel puțin teoretic, pentru apariția inflamației: uleiurile vegetale conțin omega-6. Corpul nostru are nevoie de omega-6 pentru că nu îl produce singur. Omega 3 și omega 6 sunt acizi grași esențiali, adică organismul nostru nu îi poate produce și are nevoie să îi ia din dietă. Totuși, ne alimentăm cu prea mult omega 6 iar când acesta este procesat în organism se nasc factori inflamatori. Pe de altă parte, omega 3 dă naștere unor factori anti-inflamatori. Așadar, este foarte important să păstrezi echilibrul între primii și ultimii.

Poți să-ți iei toate grăsimile de care ai nevoie dintr-o dietă integrală de origine vegetală prin consumarea alimentelor care le conțin: nuci, semințe, alune, avocado, măsline, toate în forma lor integrală.

4. Să vorbim puțin despre soia. Ar trebuie să ne fie teamă de soia? Cauzează cancer? O putem oferi copiilor?

soia

Există câteva legende care circulă în legătură cu soia. Să le luăm pe rând:

Când bărbații aud cuvântul “soia” își imaginează că le vor crește sânii și se vor efemina. Nimic mai greșit. E adevărat că soia are fitoestrogeni, deci estrogen din plante, iar acesta se leagă de receptorii estrogenici dar el acționează într-un mod diferit față de estrogenul uman.

A doua neînțelegere este că soia ar fi asociată cu cancerul. Interesant este că soia chiar este asociată cu cancerul, dar în sens pozitiv: multiple studii, multe din Asia pentru că acolo se consumă soia, arătă că prin adăugarea produselor cu soia în alimentație, scade indicența cancerului de sân precum și rata recidivelor în rândul supraviețuitorilor cu cancer. Institutul American de Cercetare a Cancerului a concluzionat că soia îmbunătățește șansele de luptă împotriva cancerului.

Când vine vorba despre copii și soia, există de asemena studii care arată ca și la vârste fragede scade incidența cancerului în rândul celor care consumă aceste produse.

Ceea ce nu știm sigur este care este cantitatea maximă admisă de soia în alimentație. Se pare că 20 de porții ar fi prea mult ( ceea ce este oricum nebunie, ar trebui să bei zeci de litri de lapte de soia zi de zi). 3-5 porții de soia pe zi sunt nu doar sigure ci și pline de beneficii.

5. Ce ne facem cu lactatele? Sunt sănătoase sau nu foarte?

Lactatele sunt o categorie alimentară foarte iubită. Persoanele care migrează către o dietă integrală și vegetala spun adesea că renunță cel mai greu la brânză. Lactatele conțin o substanță, caseomorfină, care, în teorie, ar putea explica această adicție față de brânză.

branza

Pe lângă asta, brânză în general nu este un tip de mâncare prea sănătos: conține 70% grăsime, e plină de sare și de calorii. În plus, există niște studii, culmea, făcute de italieni, care indică o asociere între consumul de brânză și limfomul, un tip de cancer. Laptele de vacă a fost asociat cu un risc crescut de cancer de prostată și, în mod particular, cei care consumă cantități mari de lactate sunt la risc crescut de cancer de prostată cu matastaze. Pentru bărbați în raport cu cancerul de prostată, așadar, este o idee bună să renunțe la lactate.

6. Avem nevoie cu adevărat de cereale? Sau le putem scoate din dietă ca să trăim fericiți și slabi până la adânci bătrâneți?

cereale

Cred că poți să trăiești rezonabil de sănătos fără cereale dacă îți dorești dar problema lor este prost înțeleasă.

Se presupune că sunt nesănătoase și pline de carbohidrați, dar cerealele în forma lor integrală, neprocesată au efect protector împotriva diverselor boli. Problema este că noi le dezbrăcăm de toate învelișurile și de nutrienți, mâncăm doar miezul sub formă de făină albă pe care îl amestecăm cu ulei, zahăr, sare, aditivi, coloranți și coacem gogoși, prăjituri și mâncăm pâine albă. 90% din cerealele consumate în întreaga lume sunt rafinate și/sau procesate. Asta le dă reputația proastă cerealelor nu cereală în sine.

În concluzie, cerealele rafinate și procesate sunt nesănătoase nu cerealele integrale. Pe acestea din urmă nu este necesar să le eliminăm din dietă.

7. Care este părerea dvoastră despre dietele keto?

Dietele keto sunt diete bogate în grăsimi și în proteine și sărace în carbohidrați. Corpul nostru a fost gândit să funcționeze prin combustibil oferit de carbohidrați, glucoza, dar, în condiții de stres, de foamete, poate funcționa și cu un compus rezultat din metabolizarea grăsimilor - corpii cetonici. Așadar, întreaga teorie din spatele dietei ketogenice este să îți pună organismul în ‘modul stârvație’ pentru a utiliza grăsimea pe post de carburant.

Nu există urmă de îndoială, dietele keto te ajută să slăbești. Problema care se pune este dacă sunt sănătoase sau ba. Studiile pe termen lung arată că nu. Dietele keto sunt asociate cu o durată mai scurtă a vieții, boli cardiovasculare și cancer. Efectele pe termen lung ale dietelor ketogenice sunt motivul pentru care dietele keto sunt foarte nesănătoase, chiar dacă pe termen scurt se constată îmbunătățiri în greutate, diabet și glicemie. Logic că nu mai avem zahăr în sânge, nu-l mai mâncăm! Cu toate astea, dacă aruncăm un ochi la mecanismul de geneză al diabetului tip ÎI observăm că rezistența la insulina este cauzată de prea multă grăsime în celulele noastre. Așadar, cu dietele keto nu rezolvăm cauza bolii, pur și simplu scădem nivelul de glucoză din sânge, o îmbunătățire artificială a simptomatologiei.

8. Cum rămâne atunci cu postul? Este acesta diferit?

Existe diverse tipuri de post începând cu postul total, când consumi doar apa zile până la săptămâni, și până la postul intermitent. Postul prelungit poate fi foarte benefic pentru corpul uman dar trebuie realizat sub supraveghere medicală.

Mai există și dieta care imită efectele postului negru (FMD) în care ții post dar consumi niște calorii. Multe persoane găsesc că este mai simplu de urmat această diete vreme de 5 zile decât să țină post negru. Cu toate că se consumă niște calorii, corpul intră în autofagie, o stare în care organismul începe o curățenie generală, înlăturând celulele moarte și pe cele defecte și începe regenerarea celulară.

Oamenii sănătoși pot urma această dietă de două ori pe an, cei care vor să slăbească o pot repeta la două luni, cei cu diabet nu ar trebui să o urmeze decât în urma unei discuții cu medicul curant pentru că dieta le-ar putea fi de folos dar ar putea fi în egală măsură periculoasă.

Postul în diverse forme are nenumărate beneficii pentru corpul uman: curățare și regenerare dar, repet, este necesar să discutați cu medicul în cazul în care aveți o boală, de exemplu diabet.

Citeste si: Dieta care mimeaza efectele postului negru

9. Persoanele care au deja o patologie gravă, cum este cancerul, pot migra către o dietă integrală, predominant vegetală sau este periculos?

Nu există un panaceu universal, o schimbare anume pe care să o poți face pentru a rezolva toate aspectele unei boli complexe cum este cancerul. Totuși, cancerul înseamnă că sistemul imun nu poate face față celulelor care cresc într-un mod anormal. Dacă îți poți fortifia sistemul imun pentru a lupta împotriva cancerului, vei fi mai bine.

Există multe ingrediente în dieta noastră, în mod particular produsele de origine animală, care stimulează dezvoltarea celulelor canceroase.

Așadar, părerea mea este că atunci când lupți împotriva cancerului vrei să-ți sporești șansele de câștig prin orice metodă poți. O dietă cu alimente integrale de origine vegetală îți va întări sistemul imun vs rezultatul pe care îl ai dintr-o dietă standard, bazată pe lactate și carne. Așadar, cred că o dietă cu alimente integrale de origine vegetală poate fi parte din tratamentul anti-cancer.

10. Există totuși o cantitate “sigură” de proteină animală pe care o putem consuma fără a risca să avem parte și de efectele sale negative?

Depinde ce consideri “sigur”. În mod ideal, știm că proteina animală cauzează o sumă de boli, de la cele cardiovasculare până la diabet și cancer. Totuși, există studii care arată că persoanele care consumă cantități mici de proteină animală trăiesc mult și bine. Cât de mici? 1-2% din dietă.

Foto prima pagina: By Subbotina Anna, Shutterstock

Dieta fara gluten: minune sau dezastru?
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: